Popa Mihai An I

Viata si politica familiei Borgia in timpul lui Alexandru al VI-lea Familia Borgia este una din familiile papale de renume in istorie. Legendele privitoare la membrii acestei familii sunt intrigante si infricosatoare deopotriva. Familia papala din timpul Renasterii avea origini italiene si spaniole al carei fief apartinea lorzilor Aragonezi. Aceasta familie a prosperat in perioada Renasterii, timp in care membrii sai erau si patroni ai artelor. Tocmai de aceea, un numar mare de artisti italieni, si nu numai, au prosperat alaturi de ei, ajungand la potentialul lor maxim.

Familia Borgia a devenit una puternica in afaceri politice si eclesiastice in anii 14001500. Datorita lor, in aceasta perioada au prosperat doi papi din familie: Alfons de Borgia (papa Calixtus al III-lea) si Rodrigo Lanzol Borgia (papa Alexandru ale VI-lea). In prezent, familia este foarte bine cunoscuta datorita conducerii corupte a Papei Alexandru al VI-lea. Dupa ce el a obtinut tronul papal, a pornit o intreaga debandada in sudul si vestul Europei. Intreaga sa familie a fost acuzada de adulter, simonie, viol, furt, incest, mita si crima. In cautarea lor de putere si maretie, membrii familiei si-au facut numerosi dusmani dintre care se disting familiile Sforza si Medici, insa si preotul dominican Savonarola.

Inainte ca familia Borgia sa fie cunoscuta pentru domnia papei Alexandru al VI-lea, papa Calixus al III-lea a fost la puterea Vaticanului timp de cativa ani. Semintia familiei provine din Valencia Aragoneze, Spania. Exista multe speculatii cu privire la papa Calixus al III-lea, inclusiv aceea ca familia avea origini evreiesti. Majoritatea zvonurilor cu privire la originile familiei au fost creete de Giuliano della Rovere. Dupa ce Alfons de Borja a devenit papa pentru scurtul timp de 3 ani, nepotul sau, Rodrigo, a inceput sa creasca in randurile preotesti.

Familia Borgia este cunoscuta in principal pentru mandatul de papa al lui Rodrigo Borgia si pentru masinatiile realizate de acesta in timpul pontificatului. In spatele tuturor planurilor, zvonurilor si acuzelor au stat Rodrigo Borgia si copiii sai. Rodrigo a urcat reprede in ierarhia monahala si a ajuns un cardinal respectat si temut. Pana si in perioada pontificatului, el a continuat relata ilicita cu Vannozza dei Cattanei cu care a avut patru copii: Giovanni, Cezare, Lucrezia si Gioffre. Ea nu a fost singura sa femeie, printre amantele sale numarandu-se si Giulia Farnese. El a ajuns in scaunul papal in anul 1492 si a luat numele de Alexandru al VI-lea.

Familia Borgia si-a cladit influenta si puterea prin intermediul casatoriilor de convenienta. In acea vreme, familia Sforza era cea mai puternica din Europa, comprimand intregul teritoriu milanez. De aceea, Rodrigo a casatorit-o pe fiica sa Lucrezia cu Giovanni Sforza. Fiul sau cel mai mic a fost casatorit cu Sancia de Aragon pentru ca Rodrigo sa aiba acces la armatele regatului de Aragon si Napoli.

Exista multe povesti legate de moartea lui Rodrigo si de cauzele acesteia. Povestea oficiala este aceea ca a murit din cauza unui mar otravit, insa cauza reala a mortii sale a fost malaria. Perioada pontificatului lui Rodrigo a fost una plina de scandaluri, ofense morale si desfranare, tocmai de aceea pontificatul sau este vazut ca unul dintre cele mai proaste, el fiind considerat cel mai nepotrivit papa.

Fiul cel mai mare din familial Borgia a fost Cezare Borgia. Inca din pruncie, Rodrigo a avut grija de el si l-a educat. El a avut propriii profesori pana la varsta de 12 ani, dupa care a invatat dreptul si umanismul la Universitatea din Perugia si teologia la Universitatea din Pisa. La scurt timp dupa ce si-a terminat studiile, el a fost numit cardinal de tatal lui. In jurul lui Cezare se invart numeroase intrigi, unele tesute de dusmanii familiei, altele adevarate. Se zvonea ca el si-a ucis fratele, pe Giovanni, insa acest lucru nu este sigur. Ce se stie este ca Cezare nu a dorit niciodata sa faca parte dintre clerici, el a dorit sa intre in armata, fapt ce s-a si intamplat, el luand locul fratelui sau si devenind condottiero al armatei papale. 1 Dupa moartea tatalui sau in 1503, Cezare a urzit planuri privitoare la urmatorul papa pentru ca

planurile sale de a-si crea propria principalitate in Italia sa nu se naruie. Cum planul sau a estuat, el a trebuit sa ii ofere sprijin lui Giuliano della Rovere, care l-a tradat. La castelui Viana din Navarre, Cezare a murit in 1507, in timpul unui asediu esuat.

Familial Borgia nu ar fi ramas in istorie daca nu ar fi existat si Lucrezia Borgia. Fiica lui Rodrigo a fost un pion bun al masinatiilor sale de atingere a puterii in Italia. La doar 13 ani, el a casatorit-o cu Giovanni Sforza pentru a obtine putere politica. La patru ani de la casatorie, Rodrigo nu mai avea nevoie de familia Sforza asa ca uniunea fiicei sale cu unul dintre ei a fost anulata. Ea a fost declarata inca virgina de judecatorii de la Vatican, desi era insarcinata cu un tanar samberlan. Copilul a fost trecut de la un protector la altul pana ce s-a intors inapoi in mainile ei ca frate vitreg.

NICCOLO Machiavelli, Principele, Bucuresti, Editura Antet, 2002, pp. 45-53.

Familia Borgia si-a dorit insa o noua casatorie cu familia de Aragon, iar Lucrezia s-a casatorit cu Alfonso de Aragon, un print tanar si bogat. Cezare incepea deja sa isi formeze planul cu privire la legatura stransa dintre papalitate si Franta, iar ca aceasta sa fie viabila era nevoie ca regatul de Napoli sa fie inlaturat. Prima incercare de ucidere a lui Alfonso de Aragon nu a fost una reusita, insa cea de-a doua a avut succes, tanarul print fiind ucis in camerele sale. Vaduva Lucrezia a ajuns sa se casatoreasca pentru o a treia oara cu Alfonso dEste. Casatora dintre cei doi a fost una reusita, iar Lucrezia a devenit o sotie iubitoare care tinea la sotul ei, insa amantlacurile sale nu au incetat prea curand. Ea a avut multi copii, si a murit la cateva zile dupa nasterea unuia dintre ei, din cauza complicatiilor. A fost inmormantata alaturi de sotul si copiii ei, caci multi dintre cei carora le-a dat viata au decedat la nastere.

Pe langa cei trei membri cunoscuti din familia Borgia, au mai existat si altii care au avut o importanta in planurile lui Rodrigo si Cezare Borgia. Prin perioada in care a murit Lucrezia, familia a inceput sa isi exercite influenta in intreaga Europa si, avand in vedere ca membrii ei erau patroni ai artelor, o sumedenie de artisti si oameni de stiinta au trecut pe la curtea lor si au fost promovati si ajutati. Gioffre Borgia a fost si el folosit de tatal sau in masinatiile sale de a retine controlul familiilor influente din Italia. El s-a castorit cu Sancia de Aragon pentru a primi ca si dar de nunta principalitatea Squillance pe care a retinut-o si dupa moartea sotiei sale.
2

Insa nu toti membrii din familia Borgia au fost rai, printre acestia numarandu-se Francis Borgia, stranepotul lui Rodrigo Borgia. El a avut o familie si, dupa moarta sotiei sale, a intrat in Societatea lui Iisus, fiind canonizat de Biserica. Si papa Inocent al X-lea a descins din genele Borgia, insa el nu a detinut aceeasi cruzime ca stramosii sai.

Controverse legate de familia Borgia

Rodrigo, Cezare si Lucrezia au fost tinta multor zvonuri si controverse in secolul XV si chiar mai tarziu, unele dintre acestea dainuind si astazi. Rodrigo este cel mai vizat in acest sens, viata sa fiind o intreaga aventura plina de dezmat si grandomanie, desi acesta a fost papa. Reputatia il precede si astazi, el fiind cunoscut pentru practicarea nepotismului,
2 3

Raphael SABATINI The Life of Cesare Borgia, Rockville, Editura Wildside Press, 2003, pp. 68-83 Arthur GOBINEAU - The renaissance: Savonarola. Cesare Borgia. Julius II. Leo X. Michael Angelo,New York, Editura Heinmann, 1913, pp. 58

simoniei, insa si pentru participarea la orgii publice impreuna cu copiii sai. Unul din cele mai cunoscute si dizgratioase baluri de acest fel este Banchetul Nucilor la care Rodrigo a participat impreuna cu Cezare si Lucrezia.

Pe langa scandalurile sexuale in care a fost implicat, Rodrigo a ramas in istorie si ca un adept al torturii si executiei. In timpul sau, dusmanii sai politici si clericii care i se impotriveau erau ucisi fie in mod public, fie pe ascuns. Clericul Savonarola a fost executat in timpul papalitatii lui Rodrigo pentru ca l-a acuzat pe acesta de coruptie si a cerut inalturarea sa de la scaunul papal. Papa Alexandru al VI-lea este cunoscut si pentru faptul ca intretinea relatii ilicite cu curtezane. Vanozza Cattanei i-a daruit patru copii, iar Giulia Farnese a devenit amanta sa in timpul in care Rodrigo era papa.3

In familia Borgia aschia nu sare departe de trunchi caci Cezare, fiul cel mare al lui Rodrig, i-a mostenit determinarea, siretenia si spiritul de lupta al tatalui sau. El a fost un strateg desavarsit care a continuat planurile tatalui sau si si-a facut propriile planuri cu privire la suprematia sa politica. A devenit generalul armatei regelui Ludovic al XII-lea, demonstrandu-si cruzimea cand a intemintat-o pe Caterina Sforza si a torturat-o pana cand francezii i-au cerut eliberarea. El sta si in spatele mortii celui de-al doilea sot al Lucreziei pe care a planuit-o in detaliu. Se speculeaza si ca Cezare l-a angajat pe Leonardo da Vinci ca inginer si arhitect militar si cu ajutorul lui a reusit sa cucereasca nenumarate fortarete. In perioada maretiei familiei Borgia, da Vinci a fost un renumit inventator, insa dupa ce aceasta si-a pierdut dominionul asupra Europei, artistului i-a fost greu sa isi gaseasca un nou patron.

Familia Borgia ascunde secrete scoase la iveala printre care si raca dintre frati care a dus la fratricid. Una din legendele controversate spune ca Cezare l-a ucis pe fratele sau Giovanni si pe amantul surorii sale Lucrezia. Cand a aflat ca sora sa este insarcinata, Cezare a facut in asa fel incat corpul amantului ei sa ajunga in Tibru. El a pedepsit-o si pe camerista care a inlesnit intalnirile dintre cei doi iubiti, ucigand-o.

Cea mai controversata figura istorica din familia Borgia este insa Lucrezia. Povestile referitoare la ea sunt multe si controversate. Se spune ca ea a fost o femeie capricioasa, machiavelica si o ucigatoare de barbati. Ea a reusit inca din adolescenta sa stapaneasca tainele seductiei, inlesnind accesul tatalui, si mai apoi, fratelui ei la putere. Unii istoriologi o vad ca pe o femeie machiavelica ce isi ucidea sotii otravindu-i. Multi sunt cei care cred ca ea a fost o criminala desavarsita, insa altii considera ca Rodrigo si Cezare stau de fapt in spatele crimelor atribuite ei. Pe langa calitatile sale ucigatoare, Lucrezia a reusit sa devina si un bun diplomat, inlesnindu-le celorlalti membri ai familiei accesul la putere. Multi cercetatori incep insa sa o vada pe tanara reprezentanta a familiei Borgia intr-o alta lumina: aceea de papusa folosita de

familie. O alta teorie controversata spune ca Cezare si Lucrezia au avut relatii incestuoase de amor, insa nu se poate confirma acest lucru.

Familia Borgia a ingrozit epoca Renasterii prin planurile machiavelice de obtinere a puterii in Europa. Chiar si in prezent inca mai circula zvonuri legate de planurile marete si controversele din sanul familiei. Un lucru ramane cert insa, papalitatea a intrat intr-un declin al desfranarii in perioada in care Rodrigo Borgia a detinut titlul de papa. Planurile dinastiei Borgia au continuat sa dezbine Europa pana in secolul XVII, cand intreaga putere politica si economica a acesteia a cazut. Intrigile si masinatiile capilor familiei au adus recunostinta mondiala a acesteia, insa tocmai familia a fost aceea care i-a dezbinat membrii. Papalitatea nu consta doar in spiritualitate si invataminte credincioase, iar acest lucru evidentiaza influenta si puterea familiel Borgia care a reusit sa schimbe istoria epocii Renasterii si a modului in care este vazuta religia si in ziua de astazi.

Familia criminata a Europei a ajuns sa fie faimoasa si in prezent, nu doar in timpul in care a trait, marturie stand media actuala si cea din trecut in care intreaga familie a fost utilizata. In jocurile Assasssins Creed apar membrii familiei Borgia asa cum se intampla si in numeroase carti in care se discuta controversele si biografiile membrilor acesteia. Cesare Borgia s-a nascut in 1475 sau 1476 la Roma, fiind fiul la acea vreme a cardinalului spaniol Rodrigo Borgia (mai tarziu papa Alexandru al VI-lea) si al amentei acestuia: Vannonzza dei Cattanei. Initial tatal sau, ii rezerva o cariera in sanul Bisericii, facandu-l cardinal la varsta de 18 ani. La 15 ani studiaza la Perugia, apoi la Universitatea din Pisa, unde studiaza dreptul canonic. La 17 ani, cat inca se afla la Pisa este facut episcop de Plampona. Dupa moartea lui Inocentiu al VIII-lea in 25 iulie 1493, Rodrigo Borgia este ales papa. Cei mai importanti frati ai sai erau Juan si Gioffre Borgia. De asemenea sora sa, Lucrezia Borgia este renumita pentru comploturile ei, fiind acuzata de incest impreuna cu Cesare si Rodrigo Borgia. In 1499 Cesare merge in Franta pentru a asigura papalitatii o alianta care va duce la impartirea Italiei intre Franta si Statul Papal. Pe 12 octombrie, Cesare ajunge la Marseille unde primeste titlul de Duce de Valentinois. Este primit de episcopul de Dijon, trimisul regelui, care il acompaniaza pana la Avignon. Acolo il intalneste pe cardinalul della Rovere. Acesta doreste impacare cu papa Alexandru. Cardinalul il introduce pe Cesare regelui Ludovic al 12-lea in resedinta celui din urma de la Chinon. Pentru a intari alianta cu Franta, Cesare se insoara cu Charlotte dAlbret, fiica regelui Navarei Ioan al III-lea.2 Bibliografie: NICCOLO Machiavelli, Principele, Bucuresti, Editura Antet, 2002, pp. 45-53. Raphael SABATINI The Life of Cesare Borgia, Rockville, Editura Wildside Press, 2003, pp. 68-83

Arthur GOBINEAU - The renaissance: Savonarola. Cesare Borgia. Julius II. Leo X. Michael Angelo,New York, Editura Heinmann, 1913, pp. 58