C.

CALCULE TEHNICO-ECONOMICE

1.Calculul normei de timp

Calculul normei de timp este necesar pentru cunoasterea cantitatii de timp repartizata executantului pentru realizarea unei piese in anumite conditii tehnico-organizatorice date.

Varianta V1.
Considerand ca piesa se obtine prin decupare din banda colac, cu lungimea de 63 m, norma de timp se determina cu relatia:

+ (

) [min]

=36,6 min, - timpul de pregatire incheiere; =7000 buc, - numarul pieselor din lot; =0,0065 min, - timpul de functionare utila( timp de baza); = 0,025 min, - timp ajutator consumat cu introducerea benzii in stanta; = 0,037 min - timp consumat cu comanda presei; = 0,007 min - timp consumat cu avansul benzii; =4479 numarul pieselor care se obtin dintr-o banda; =1 numarul pieselor rezultate la o cursa dubla a poansonului; =1 coefficient de corectie care tine seama de tipul productiei; =1,04 coefficient de corectie care tine seama de grosimea si natura materialului; =6 coefficient de corectie care tine seama de timpul consumat cu deservirea locului de munca; =10,5 coefficient de corectie care tine seama de timpul de odihna si necesitati firesti; * ( ) + ( ) = 0,08454 min

Pentru operatia de perforare, unde semifabricatele sunt piese obtinute prin decupare la operatia anterioara, norma de timp se determina cu relatia: [ ( ) ]( )

=32,6 min, - timpul de pregatire incheiere; =0,011 min, - timpul de functionare utila( timp de baza);

=0,039 min, timp ajutator consumat cu introducerea semifabricatului in stanta; =0,081 mi, - timp consumat cu ungerea semifabricatului; = 0,037 min - timp consumat cu comanda presei; =0,027 min, - timp consumat cu scoaterea piesei perforate; =0 min, - timp consumat cu scoaterea deseului ; =0,057 min, - timp consumat cu scoaterea piesei de pe poanson ; =0 min, - timp consumat cu scoaterea deseului din stanta; =1 numarul pieselor rezultate la o cursa dubla a poansonului; =1 coefficient de corectie care tine seama de tipul productiei; =1,04 coefficient de corectie care tine seama de grosimea si natura materialului; =6 coefficient de corectie care tine seama de timpul consumat cu deservirea locului de munca; =10,5 coefficient de corectie care tine seama de timpul de odihna si necesitati firesti;

](

=0,30947 min
Pentru operatia de indoire, care pmai trebuie executata pentru ca piesa sa sfie terminate, norma de timp se determina cu relatia:

+(

[min]

Valorile parametrilor sunt aceiasi ca in relatia precedent si ca urmare norma de timp va fi: =0,30947 min

Varianta V2.
Considerand ca piesa se obtine pe o matrita combinata norma de timp se determina cu relatiile:

[min]

=0,0063 min, - timpul de baza ;

A* A* A*

=0,029 min, - timpul ajutator necesar introducerii benzii in matrita; =0,087 min, - timp pentru operatii suplimentare;

=0,029 min, - timp pentru comanda presei; =4479 numarul pieselor care se obtin dintr-o banda;

=2 numarul pieselor rezultate la o cursa dubla a poansonului;

min
Norma de timp de determina cu relatia:

[min] min

2.Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectata

Acest calcul este necesar atat pentru stabilirea pretului piesei, cat si pentru posibilitatea de a efectua si alte calculi economice.Costul unei piese obtinute prin deformare plastic la rece se determina cu relatia:

[lei/buc]
-costul piesei; -costul materialului din care se executa piesa; - costul manoperei inglobate in piesa; - costul regiei; - amortizarea utilajelor de presare folosite in procesul tehnologic; - amortizarea stantelor si matritelor utilizate; = =

= =k*

-aria piesei sau a desfasuratei;

-grosimea materialului; -greutatea specifica; p -costul materialului; -coeficient de folosire a materialului; -retributia medie a muncitorului caredeserveste locul de munca respective; -timpul unitar; R -regia sectiei de presare; - valoarea utilajului de presare; n- volumul de fabricatie; - norma de amortizare a utilajului; - gradul de incarcare al utilajului; z- numarul zilelor lucratoare din perioada in care trebuie realizat volumul de productie; - numarul de schimburi; - durata unui schimb; coeficient care tine seama de timpul consumat cu reparatiile curente ale utilajului de presare; k- constanta care tine seama de de volumul de fabricatie si de durabilitatea totala a stantei sau matritei; -vloarea stantelor si a matritelor care participa la realizarea piesei;

Varianta V1.
= = =2,8656 = ( )= =0,01351 ( )=0,8817

= *(40+20+20) =0,01351+0,8817+2,8656+

Considerand ca productia anuala este de 84000 bucati se poate calcula pretul piesei realizata pe aceasta varianta de process tehnologic:

C1=3.8263 lei/buc;

Varianta V2.
= = =0,01351 =0,0407

=0,13253

= *(40+20+20)

=0,0135+0,0407+0,13253+

Considerand ca productia anuala este de 84000 bucati se poate calcula pretul piesei realizata pe aceasta varianta de process tehnologic: C3=0,19245 lei/buc;

3.Compararea variantelor tehnologice

Considerand gradul de incarcare al utilajelor de presare =90%, se pune in evidenta variatia costului de productiie in functie de volumul de fabricatie . =, * ( =0,2973*n+808 =, ( ) ( ))+ ( )-

=0,0631*n+418,9 Reprezentam graphic cele 2 ecuatii :

350000000 300000000 250000000 200000000 150000000 100000000 50000000 0 -50000 0 -50000000 -100000000 -150000000 -200000000 C1 C2

-100000

50000

100000

150000

Se observa ca variant optima de process tehnologic pentru realizarea unui volum de piese de 84000 buc este variant a 2-a,(pe o matrita combinata) deoarece costul este mult mai mic.