Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA DIN BACAU FACULTATEA INGINERIA PROTECTIEI DE INGINERIE MEDIULUI INDUSTRIAL

SPECIALIZAREA

SC ,,AGRIBACSA

Cap.I.Date generale 1.1.Denumirea unitati: SC ,,AGRIBACSA 1.2.Amplasament si suprafata ocupata SC,,Agribac SA are sediul in municipiul Bacau Str:Alex Tolstoi Nr:67 Suprafata unitati este de 2500 m2 1.3Profilul de activitate Activitatea de baza a fabricii este de procesarea laptelui conforform Standardelor Uniunii Europene. 1.4.Forma de proprietate Firma cu capital privat 1.5.Regimul de lucru - 20 de salariatii - 2 schimburii - 8 ore/zi - 5 zile/saptamana - 246 de zile/an 2.Date specifice activitatii din cadrul obiectivului 2.1.Activitatile desfasurate Activitatea desfasurata const n obinerea unui circuit integral de la cultivarea terenului, pana la procesarea si obtinerea produsului finit ntr-o unitate autorizata si acreditata conform normelor i folosirea subproduselor . Activitatea acestui sector de industrie alimentara se concretizeaza in obtinerea pe de o parte a unor produse care sa satisfaca atat gusturile rafinate cat si economice si pe de alta parte a unui profit in urma prelucrarii. Rezultatele procesari laptelui sunt urmatoarele game de produse: -Laptele de consum -Branzeturi din gama branzeturilor dulci , branzeturii conservate n salamura -Smntna si untul.Din aceasta gama face parte smntna dulce de frisca , smntna de consum, untul cu arome - Produse lactate acide: - iaurt gros si dietetic - lapte batut, sana, chefir

2.2 Dotari Ca si dotarii amintim: - Moara de grau :terenurii cultivate cu grau,lucerna si furaje . - Laborator uzinal propriu folosit pentru controlul produselor - Grajdiuri cu animale -Utilaje folosite pentru cultivarea terenurilor si transportul laptelui

- Puturi de alimentare cu apa 2.3.Bilantul de materiale Lapte Smntna Brnza ZerZar Unt GruFinaTre Din macinarea grului se obtine faina alba pentru panifica ie si tartele. Toate produsele obinute se ambaleaza individual sau vrac purtnd sigla producatorului. Aceste produse obtinute sunt controlate n cadrul laboratorului uzinal propriu si n urma controlului obtinut se obtine un certificat de calitate ce insoteste marfa i i atesta calitaile fiecarui produs n parte certificandu-l pe toata durata de valabilitate a sa. Certificarea se face de catre personalul autorizat. 2.4 Utilitai Utilitatile consta n apa industrial si potabila. Exploatarea de apa se face din putul propriu de la 1000m adancime . Alimentarea cu apa se face cu ajutorul unei pompe subersibile, prin care se pompeaza apa n doua rezervoare tampon de cate o tona si de aici se pompeaza catre secia de prelucrare a laptelui. Att moara de cereale ct si grajdiurile cu animale se alimenteaza dintr-o sursa separat constituita dintr-un put sapat tip CHESON betonat. Pe eava de refulare se monteaza un apometru de contorizare a apei utilizate. n industria moraritului apa se folosete n scopuri tehnologice ( splarea grului si umectarea ), igienice ( spalarea rotilor de fabricaie i a anexelor) i sanitare. n cadrul de prelucrare a laptelui, apa este folosita n scopuri tehnologice, igienice i sanitare. n procesarea laptelui pasteurizat, a untului, a brnzei, a produselor lactate se permite numai folosirea apei curate, inodore si incolore i cat mai pura din punct de vedere microbiologic. Apa nu trebuie sa con ina bacterii feruginoase, sulfooxidante, sulfo-reducatoare, sau produse ale activitatii acestora care se depun pe pereii acestora si pot trece in produse producnd depresiunea acestora. Apa folosita pentru splarea untului nu trebuie sa con in mai mult de 40mg/l mangan, sarurile sale confera gust amar untului. La proectarea si construirea fabricii de prelucrare a produselor lactate trebuie avut n vedere i asigurarea cantitai de ap necesare pentru prevenirea sau lupta mpotriva incendiilor. Tehnologia de tratare a apei reproduce n mod controlat diverse fenomene fizice, chimice i bacteriologice natural de epurare si autoepurare a apei. Alegerea metodelor de tratare se face innd seama de natura si starea fizico-chimica si cantitatea substanelor coninute n apa bruta si de limitele admise pentru aceasta substanta n apa tratata de catre normele de calitate a consumatorului. 3.Surse de poluani i protecia factorilor de mediu 3.1Protecia calitaii apelor Pornind de la diferenta apelor reziduale fiind acele ape care prin folosirea lor i-au modificat proprietaile iniiale, rezulta ca orice reintroducere a unor asemenea ape n circuitul natural conduce la impurificarea acesteia. Agen ii impurificatori sau poluanii sunt reprezentai de un complex de amestecuri de materii minerale si organice dizolvate n suspensie de forme de energie i de organisme vii sau

patogene 3.1.1.Surse de ape uzate ( situatia existent,poluantii) Apele reziduale din industria alimentara constau din apele de transport a materiei prime, ape tehnologice, ape de condus sau racire, ape de la spalarea i dezinfec ia salilor de fabricaie, a utilajelor i a ambalajelor, ape de la instalatii sanitare.Datorita variaiei provenientei i compoziiei apelor reziduale se caracterizeaza printr-o mare fluctuaie a proprietailor fizico-chimice si microbiologice . Poluarea apelor reziduale poate fi de origine mineral, organic sau microbiologic. Dintre poluani minerali cel mai mare efect l au particulele de pamnt, nisipul, saruri minerale, acizii si baze dizolvate. Poluarea organic este de natura vegetal sau animal. Cea mai frecventa poluare de natura organic este cea vegetal dat de resturile de plante, fructe, legume, textile, hrtii, uleiuri vegetale ale cror elemente de baza este carbonul.Poluarea organic de natura animal este data de resturile de tesuturii animale, acizi organici, excremente ale caror element de baza este azotul. Poluarea microbiologica este produsa n special de microorganismele vii cum sunt drojdiile, mucegaiurile si diferite bacterii. Apele reziduale din fabricile de prelucrare a laptelui sunt formate din: - ape reziduale, industriale, poluate - ape reziduale menajere provenite de la grupurile sanitare si ape reziduale convenional curate - ape nepoluante n fabricile de produse lactate acide i n fabricile de mbuteliere al laptelui de consum, apele industriale reziduale se compun numai din ape de spalare si de curaire rezultate de la recepia laptelui sau la umplerea recipien ilor, la cur irea utilajelor a pasteurizatoarelor i a vaporizatoarelor. Aceste ape con in urme de lapte i uneori de substane chimice utilizate pentru cura ire i dezinfec ie. Apele industriale includ i apele de splare rezultate de la fabricarea untului, de obicei primele ape de splare a untului se folosesc n scop furajer datorita con inutilui lor de lipide i sruri nutritive. n aceast situaie n deosebi n fabricile de capacitate mica, zerul obinut de la fabricarea brnzeturilor este evacuat cu apele reziduale reprezentnd un factor important de poluare, motiv pentru care se recomand utilizarea lui pentru hrana animalelor sau valorificarea pe alte ci. Volumul apelor reziduale industriale produse ntr-o fabrica de prelucrare a laptelui este n funcie de tipul de produs lactat ce urmeaza a fi prelucrat , de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a apei.

3.1.2.Statia de epurare Statia de epurare este o instalatie sau un grup de instalatii construite sau adaptate pentru diminuarea cantitatii de poluanti din apele uzate. Epurarea urmareste mai nti separarea grsimilor urmat de o tratare cu coagulan i si dezinfectani. Apele reziduale cu coninut de acid lactic sunt neutralizate cu var pna la pH 7,6-7,8. Epurarea biologica se poate realiza n mod natural (folosirea pentru irigaii) sau dirijat n biofiltre sau bazine cu nmol activ n care apele

reziduale se introduc dup diluare cu ape de rcire, dac acestea sunt refolosite. Epurarea apelor uzate constituie ansamblul de procedee prin care continutul de impuritai de natura mineral,organic,chimic,biologic al acestora este redus sub limita tolerat de receptor. 3.1.3. Evacuarea apelor Apele reziduale revrsate n cursurile de apa receptoare trebuie sa aiba un asemenea grad de puritate nct sa nu pericliteze viata acvatic i s poat fi folosit pentru scopuri industriale i chiar ca ap potabil n anumite situa ii. Concentra ia maxima admisa se stabilete n fiecare ar n func ie de condi iile specifice.Pentru a corespunde condiiilor de devrsare, apele industriale provenite din industria alimentar trebuie mai nti sa fie epurate. De obicei n industria alimentara se practic doar o preepurare a apelor reziduale care apoi sunt deversate n re eaua de canalizare. Prin indepartarea solidelor grosiere( lemn,hrtie,resturi animale i vegetale) care se realizeaz prin grtare metalice cu spatii adecvate ntre bare. Prin ndepartarea solidelor grosiere se previne deteriorarea statiilor de pompe, nfundarea conductelor. Acelai scop l are i ndepartarea materialului anorganic n spe nisipul, care are o aciune abraziva asupra pompelor i a echipamentelor mecanice. Denisiparea se realizeaza prin sedimentare n bazine separate pentru nisip i detrius care trebuie calculate astfel nct sa se evite impurificarea nisipului cu materii organice. n acest scop se recomanda viteza apei n bazine sa fie de aproximativ 0,3m/s i o lungime a bazinului de 20 de ori mai mare dect adncimea maxim pentru a asigura o buna sedimentare i a compensa turbulen a De obicei fabrica de lapte i moara de ceriale evacueaza trei categorii de ape uzate: - ape uzate menajere - ape uzate tehnologice - ape uzate de racire Apele uzate de la grupurile sanitare pot fi evacuate la reteaua de canalizare iar de aici la staia de pompe a apelor uzate. 4.Protecia aerului 4.1.Sursele i poluanii pentru aer Avnd n vedere c n literatura de specialitate freonul ca agent frigorific este desemnat ca unul dintre cei mai periculoi poluan i atmosferici, fiind responsabili de distrugerea stratului de ozon s-a decis nlocuirea lui cu agent de racire cu freon ecologic. Pentru asigurarea aburului tehnologic i pentru nclzirea spa iilor existente centrala termica ce funcioneaz pe motorin este prevazuta cu dou cazane de abur. Pentru evitarea poluri aerului se va folosi motorina ecologica Euro3 ce se va achizitiona si stoca ntr-un bazin exterior ngropat. Cazanele sunt prevzute cu un co de evacuare a gazelor arse avnd nal imea de 1m deasupra cldiri si diametrul de 30mm. Se observa ca nu se depaesc limitele maxime admise din ordinul MAPPM numarul 746 din 1993 la principali poluan ii evacua i dintr-o instala ie de ardere a combustibililor lichizi. 5Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor Sursele de zgomot i vibraiile sunt reprezentate de utilaje cu organe n mi care din componena instalaiilor analizate, precum i manevrarea ambalajelor.

Activitatea nu produce vibraii dat fiind faptul ca nu are utilaje mari producatoare de vibratii i zgomot 6. Protecia solului i subsolului Din activitatea analizata nu are un impact semnificativ asupra solului si subsolului . 7.Protecia mpotriva radiatiilor Activitatea prin specificul ei nu folosete i nu produce substan e radioactive. 8.Protecia fondului forestier Nu este cazul 9.Protecia ecosistemelor , biodiversitaii i ocrotirea naturii Activitatea nu produce poluani ce pot afecta ecosistemele acvatice i terestre a biodiversitaii a monumentelor naturii. 10.Protecia peisajului i a zonelor de interes tradi ional. Obiectivul analizat nu are o influen nefast asupra peisajului i obiectivului tradiional 11.Gestionarea deeurilor Din activitate rezult deeuri menajere de la salaria ii ce vor lucra n fabric, cantitatea de deeuri va fi de maxim 10kg/zi(circa 300kg/luna) inclusiv de euri rezultate din asigurarea curaeniei din incinta. 1.Modul de gospodrire a deeurilor. Deeurile menajere se depoziteaza n containere de tip EUROPUBELE, de unde vor fi preluate i transportate n hala de gunoi a locuin ei, societatea urmnd a cuntacta serviciul de salubritate. 1.1Tipuri de deeuri rezultate Nr 1 2 Tipul deeului Deeuri tehnologice:grasimea de la oparirea casului,namol de la separator Deseuri de la ambalaje:carton,pahare sau caserole,folie de polietilena, capace deteriorate Deseuri menajere Grasimi si suspensii de la separatordecantor Modul de gospodrire Depozitare si evacuare impreuna cu deseurile menajere Depozitare temporara in pubele de material plastic,prevazuta cu capac amplasate la locul de munca Evacuate odata cu deseurile menajere Depozitarea temporara in containere amplasate in spatii special amenajate, evacuate la groapa de gunoi Depozitarea si evacuarea cu deseuri menajere

3 4

Deseurile tehnologice de ambalaje, cele menajere, grasimi,si suspensii de la separator-decantor sunt preluate pe baza de contract de SC. ,,SOMASRL BACAU 12.Gestionarea substantelor toxice si periculoase Din activitatea desfasurata nu rezulta substante toxice. 13.ncadrarea n planurile de urbanism i amenajarea teritoriului

Societatea sa infiintat in noiembrie 2000 i este nregistrat la Registrul Comertului sub NR65 din 2000 Cod Fiscal RO13576898 14.Protecia aezarilor umane Nu este cazul. 15 Protecia mpotriva incendiilor Luand in considerare nivelurile declansarii unor accidente sau avarii, fabrica este dotata si exploatata pentru minimizarea posibilitatilor de producere a acestor evenimente, cu consecinte in domeniul poluarii. Se mentionaza ca astfel de situatii pot aparea ca urmare a nerespectarii unor reguli elementare (activitate cu foc deschis, fumat, aparitia sarcinilor electrostatice la instalatiile electrice defecte in incinta fabricii), cauze subiective sau datorita unor cauze obiective precum: calamitatile naturale, alunecari de teren, cutremure. In consecinta se impune respectarea normelor tehnice de exploatare, in conditii de siguranta si de mentinere a fiabilitatii instalatiei de depoluare. Dotarile fabricii, pentru prevenirea incendiilor constau in echipamente fixe si mobile, conform normelor U. E.ca: stingatoare portabile cu pulbere presurizate permanent, stingatoare cu spuma, accesorii PSI.

CapII. LISTA DE CONTROL

Lista de control pentru caracteristicile proiectului

ntrebri

DA/ NU/ ?/ NC

Este posibil ca efectul s fie semnificativ? De ce? 3

ntrebare: Proiectul va implica una din urmtoarele aciuni, care vor crea schimbri n zon ca rezultat al naturii, mrimii, formei sau scopului noii investiii? 1. Schimbare permanent sau temporar a folosinei terenului, modului de acoperire sau topografiei, inclusiv creterea gradului de folosire a terenului? Eliberarea terenului existent de vegetaie i cldiri? Noi folosine a terenului? Investigaii preliminare fazei de construcie (ex. teste de sol, foraje)? Lucrri de construcii? Lucrri de demolare? Amplasamente temporare folosite pentru lucrrile de construcii sau locuine pentru constructori? Construcii supraterane, structuri sau lucrri de terasament, inclusiv excavaii? Lucrri subterane inclusiv mine sau tunele? Lucrri de mbuntiri funciare? Dragare? Structuri costiere (ex. diguri maritime)? Structuri marine? Procese de producie i fabricaie? Construcii pentru materialelor? depozitarea mrfurilor i DA Impact temporal

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 11 . 12 . 13 . 14 . 15 . 16 .

DA DA DA DA NU NU DA NU NU NU NU NU DA DA NU

IMPACT TEMPORAL IMPACT NESEMNIFICATIV IMPACT NESEMNIFICATIV IMPACT TEMPORAL

IMPACT NESEMNIFICATIV

IMPACT NESEMNIFICATIV Impact nesemnificativ

Instalaii pentru tratarea sau eliminarea deeurilor solide sau a efluenilor lichizi?

17 . 18 . 19 . 20 . 21 . 22 . 23 . 24 . 25 . 26 . 27 . 28 . 29 . 30 . 31 . 32 .

Construcii pentru adpostirea muncitorilor pe durate mari de timp? Intensificarea traficului de orice fel n timpul etapei de construcie sau funcionare? Rute noi sau modificate de drumuri, ci ferate, aeriene, ci de transport pe ap sau alte infrastructuri, inclusiv staii, porturi, etc.? nchiderea sau devierea rutelor existente de transport sau infrastructuri conducnd la modificri de trafic? Linii de transport electric sau conducte, noi sau modificate? ndiguire, barare, desecare, regularizare sau alte schimbri n hidrologia cursurilor de ap sau a acviferelor? Traversri de ruri? Prelevarea sau transferul apei din subteran sau din ape de suprafa? Modificri de cursuri de ap sau teren afectnd drenarea sau scurgerea apei? Transportul de persoane sau materiale necesare n timpul fazelor de construcie, funcionare sau dezafectare? Demontarea sau scoaterea din funciune pe perioade mari de timp, sau lucrri de restaurare? Activiti care continu pe parcursul scoaterii din funciune i care pot avea un impact asupra mediului? Aflux permanent sau temporar de populaie? Introducerea de specii neautohtone? Pierderea unor specii native sau a diversitii genetice? Orice alte aciuni?

NU NC NU

NU

NU NU

NU DA NU DA Impact Temporar Impact nesemnificativ

NU NU

NU NU NU NU

ntrebare: Proiectul va folosi una din urmtoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile sau exist n cantitate mic? 33 . 34 . 35 . 36 . 37 . 38 . 39 . Terenuri, n special terenuri aflate n natural (virgine) sau terenuri agricole? Ap? Minerale? Agregate/compui? Pduri i material lemnos? Energie, inclusiv electricitate i combustibil? Orice alte resurse? stare DA DA NU NU NU DA NU Impact Nesemnificativ Impact Nesemnificativ Impact Nesemnificativ

ntrebare: Proiectul presupune folosire, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substane sau materiale care pot fi duntoare sntii populaiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sntatea populaiei? 40 . Proiectul implic folosirea de substane sau materiale care sunt riscante sau toxice pentru sntatea populaiei sau pentru mediu (flora, fauna, alimentri cu ap)? Proiectul va modifica incidena bolilor sau va afecta vectorii (ex. boli generate de insecte sau de ap contaminat sau poluant)? NU

41 .

DA

IMPACT SEMNIFICATIV DOAR IN CAZUL DEVERSARII APELOR UZATE

42 . 43 . 44 .

Proiectul va afecta bunstarea populaiei (ex. prin schimbarea condiiilor de via)? Exist grupuri de populaie vulnerabile n mod special, care pot fi afectate de proiect (ex. pacieni spitalizai, btrni)? Orice alte cauze?

NU NU

NU

ntrebare: Proiectul va produce deeuri solide n timpul construirii, funcionrii sau ncetrii activitii? 45 . 46 . 47 . 48 . 49 . 50 . 51 . 52 . 53 . 54 . 55 . Materiale excavate, steril sau deeuri de min? Deeuri oreneti (menajere i/sau comerciale)? Deeuri periculoase sau toxice (inclusiv deeuri radioactive)? Alte deeuri din procese industriale? Surplus de produse? Nmol de canalizare sau din staia de epurare? Deeuri provenite din construcii sau demolri? Maini sau utilizate? echipamente care nu mai sunt DA DA NU NU NU DA DA NU NU DA NU Impact nesemnificativ Impact nesemnificativ Impact temporar Impact temporar Impact Nesemnificativ

Soluri sau alte materiale contaminate? Deeuri din agricultur? Orice alte deeuri solide?

ntrebare: Proiectul va avea ca efect emiterea n aer de poluani sau orice substane periculoase, toxice sau nocive? 56 . 57 . Emisii de la arderea combustibililor fosili, din surse staionare sau mobile? Emisii din procesele de producie? DA DA Impact nesemnificativ Impact nesemnificativ

58 . 59 . 60 .

Emisii de la manevrarea materialelor, inclusiv depozitarea sau transportul acestora? Emisii din activiti de construcie, inclusiv din instalaii tehnice i echipamente aferente? Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor, inclusiv materiale de construcie, ape uzate i deeuri?

NU NU DA IMPACT SEMNIFICATIV DOAR IN CAZUL MANEVRARII INCORECTE

61 . 62 . 63 .

Emisii de la incinerarea deeurilor? Emisii din arderea deeurilor n aer liber (ex. resturi de la operaiunile de tiere sau din activitatea de construcii)? Emisii din orice alte surse?

NU NU

NU

ntrebare: Proiectul va cauza zgomote i vibraii sau va avea ca efect radiaii luminoase, termice sau alte forme de radiaii electromagnetice? 64 . 65 . 66 . 67 . Din exploatarea echipamentelor ca de ex. motoare, instalaii tehnice de ventilare, concasoare? Din procese industriale sau similare acestora ? Din construcii sau demolri? Din explozii sau folosirea acumulatorilor electrici? DA Impact nesemnificativ

NU DA DA Impact temporar IMPACT SEMNIFICATIV IN CAZUL UNUI INCENDIU

68 . 69 . 70 .

Din traficul generat de lucrrile de construcie? Din sisteme de iluminare sau rcire? Din surse de radiaii electromagnetice (considernd efectele asupra populaiei sau asupra eventualelor echipamente sensibile aflate in apropiere)? Din orice alte surse?

NU DA NU Impact nesemnificativ

71 .

NU

ntrebare: Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluani pe terenuri sau n ape de suprafa, ape subterane, ape de coast sau ape marine? 72 . 73 . Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de materiale periculoase sau toxice? De la descrcarea de ape de canalizare sau a altor eflueni (indiferent dac acetia sunt sau nu epurai) n ape sau pe sol? NU DA IMPACT SEMNIFICATIV DEVERSAREA APELOR CU AGENTI PATOGENI

74 . 75 .

Prin depunerea n ape sau pe sol a poluanilor emii in aer? Exist riscul ca pe termen lung, poluanii care provin din aceste surse s se acumuleze n mediu?

? ?

ntrebare - Exist riscul ca, n timpul construirii sau funcionrii proiectului, s existe accidente care pot afecta sntatea populaiei sau mediul? 76 . 77 . 78 . Din explozii, deversri, incendii, etc., depozitarea, manipularea, folosirea sau producerea de substane periculoase sau toxice? Din evenimente care se situeaz n afar condiiilor normale ale proteciei mediului (ex. avarierea sistemelor pentru controlul polurii)? Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care conduc la pagube pentru mediu (ex. inundaii, cutremure, alunecri de teren etc.)? ?

NU

DA

IMPACT TEMPORAR

ntrebare: Proiectul va conduce la schimbri sociale? 79 . 80 . 81 . 82 . 83 Schimbri n structura populaiei: numr, vrsta, ocupaie, grupuri sociale, etc.? Prin strmutarea populaiei sau demolarea de locuine, localiti sau utiliti ale localitilor? Prin migrarea unor locuitori venii din localiti sau prin crearea de localiti noi? alte NU NU NU NU

Prin suprasolicitarea utilitilor sau serviciilor locale, ca de ex. cele pentru locuire, educaie, sntate? Prin crearea de locuri de munc n timpul fazei de

DA

IMPACT

construcie sau funcionare, sau invers, prin reducerea locurilor de munc disponibile cu efecte asupra omajului i a economiei?

SEMNIFICATIV PRIN DIMINUAREA POLUARII SOCIALE NU

84 .

Orice alte cauze?

ntrebare: Exist ali factori care pot fi luai n considerare? 85 . Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare dezvoltri ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, ca de ex. mai multe locuine, drumuri noi, uniti industriale suport sau utiliti noi, etc.)? Proiectul va conduce la dezvoltarea utilitilor suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltri care ar putea avea un impact asupra mediului, ex.: Infrastructura suport (drumuri alimentate cu energie, tratare deeurilor sau a apei uzate) Dezvoltarea locuinelor? Industria extractiv? Industria pentru furnizarea materiilor prime? Altele? Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioar a amplasamentului astfel nct s existe un impact semnificativ asupra mediului? Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvoltare viitoare? Proiectul va avea afecte cumulative datorit vecintii cu alte proiecte existente sau planificate i care au efecte similare? Proiectul se refer la sistarea definitiv/dezafectarea unor activitii? n acest caz, poate exista impact post nchidere? NC

86 .

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

87 . 88 . 89 . 90 .

NU

DA NU

IMPACT NESEMNIFICATIV

NU

Lista de control pentru amplasarea proiectului


ntrebri Da/Nu /?/NC Este posibil ca efectul s fie semnificativ? De ce?

ntrebare: Proiectul va avea efecte asupra folosinei existente sau viitoare a terenului? 1 . 2 . 3 . Folosina existent a terenului? Folosina planificat sau zonarea n vederea unei folosine viitoare? Folosina terenului nvecinat (cea existent i cea propus)? DA NU DA IMPACT NESEMNIFICATIV IMPACT NESEMNIFICATIV

ntrebare: Exist posibilitatea ca proiectul s aib efecte asupra unor areale sensibile prin ocuparea total sau parial a arealului, prin traversarea acestuia sau prin efectuarea unor lucrri de acest fel n interiorul arealului? 4 . 5 . 6 . 7 . 8 . 9 . 1 0 . 1 1 . 1 2 . 1 3 . 1 4 Areale protejate n scopul conservrii valorilor naturale, peisajului, patrimoniului cultural? Zone umede, cursuri de ap sau alte ape importante? Areale care conin resurse de ap subteran sau de suprafa, importante pentru alimentarea cu ap? Zona de coast? Muni? Pduri i terenuri mpdurite? Areale folosite de specii protejate de flor i faun, inclusiv pentru reproducere, cuibrire, hran, adpostire, hibernare? Areale aflate pe ruta de migraie a psrilor (sau altor animale, dac este cazul)? Areale deja poluate, de exemplu acelea n care standardele de calitate a mediului sunt depite sau acelea n care solul sau/i apele subterane sunt contaminate? Areale dens populate? NU NU ?

NC NC NU NU

NU

NU

NU

Areale cu folosine sensibile, exemplu: spitale,

NU

. 1 5 . 1 6 . 1 7 . 1 8 . 1 9 . 2 0 .

coli, lcae de cult? Areale de decorative? nalt calitate peisagistic sau NU

Areale care datorit topografiei pot fi foarte vizibile i care sunt nconjurate de muli receptori? Areale importante pentru turism i recreere?

NU

NU

Areale la care publicul are acces larg?

NU

Areale care conin importante resurse istorice, culturale i arheologice? Areale susceptibile la cutremure, prbuiri/ alunecri de teren, eroziune sau condiii climatice extreme sau adverse, de exemplu: inversiuni de temperatur, cea, vnt puternic, etc., care pot afecta proiectul i determina astfel efecte asupra mediului? Areale cu sol de bun calitate sau situate n zone unde resursa de teren agricol este srac? Areale rezistente la procesul natural sau artificial? de regenerare

NU

NU

2 1 . 2 2 .

NU

NU

CapIII. IDENTIFICAREA POSIBILITATII CA PROIECTUL SA AIBA EFECTE ASUPRA MEDIULUI

1.Informatii generale Titularul proiectului: SC.,,AGRIBACSA. 1.1 Autorul studiului Autorul studiului este SC.,,MARGOSRL. IASI. Societatea este atestata de Ministerul Mediului si Dezvoltari Durabile 1.2Denumirea proiectului ,,FABRICA PROCESARE LAPTE ,, SC AGRIBACSA. 1.3Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Proiectul se refera la activitatea de baza a fabricii, procesarea laptelui si la activitatea de morarit si cresterea animalelor

Informaii privind producia i necesarul resurselor energetice

Producia Denumirea

Resurse folosite n scopul asigurrii produciei Cantitatea anual Furnizor

Cantitatea Denumirea (petrol, pcur, gaze anual naturale, crbune, benzine, energie electric, energie termic, motorin, altele) 22150 T MOTORINA

FABRICA PROCESAR E LAPTE

500T

S. C. PETROM S. A FERMA PROPRIE TEREN PROPRIU S. C ELECTRICA SA

LAPTE GRAU ENERGIE ELECTICA

3650T 18000T 345789 KW

Informaii despre materiile prime i despre substanele sau preparatele chimice Denumirea materiei prime, a substanel or sau a preparatulu i chimic MOTORIN A Cantitatea anual/ existent n stoc Clasificarea i etichetarea substanelor chimice sau a preparatelor chimice *) Categorie periculoase/nepericuloase (P/N) Periculozitate **) Faze de risc **)

500T

PP

H3B

INFLAMABIL, TOXIC

Informaii despre poluarea fizic i biologic general de activitate


Tipul polu rii Sursa de polua re Numr ul surselo r de poluare Poluarea maxim permis (limita maxim admis pentru om i mediu ) Polua re de fond Poluare calculat produs de activitate i msuri de eliminare/ reducere Pe zona obiectivului Pe zone de protecie/ restricie aferente obiectivul ui, conform legislaiei n vigoare Pe zone rezideniale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea n considerare a polurii de fond Fr msuri de eliminar e/ reducere a polurii Cu impleme ntarea msurilo r de eliminar e/ reducere a polurii Msuri de elimina re/redu cere a polurii

ZGO MOT

UTILA JE IN FUNC TIUNE

COMPR ESOAR E DE AER

65 dB

42,5D B

54 DB

65DB

MAX 63 DB

MIN 41 DB

CARCA SE, UTILAJE MODER NE MAI PUTIN ZGOMO TOASE

2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de producie

Valorile limit ale parametrilor relevani (consum de ap i energie, poluani n aer i ap, generarea deeurilor atini prin tehnicile propuse i prin cele mai bune tehnici disponibile) Parametru (unitatea de msur)* Valori limit Tehnici alternative de titular 1,5 MC/ZI Prin cele mai bune tehnici disponibile**) Conform celor mai bune practici de mediu***)

CONSUM TOTAL DE APA RETEA


TOTAL APE UZATE GENERAT E MOTORIN A DESEURI

0,5 MC/ZI

0,5 MC/ZI 10 KG/ZI

3. Deeuri
Generarea deeurilor, managementul deeurilor, eliminarea i reciclarea deeurilor. Aceste aspecte se trateaz n conformitate cu prevederile legale n vigoare. Managementul deeurilor

Denu mirea deeu lui

Cantit atea prev zut a fi gener at

Starea Codu Codul fizic l privind (Soliddee principa S, ului *) la Lichidpropriet L, ate Semisol periculo id-SS) as **)

Codul clasific rii statisti ce ***)

Managementul deeurilor-cantitatea prevzut a fi generat (t/an) Valorifi cat Elimin at Rm as n stoc

AMB ALAJ E DESE URI MEN AJER

5 KG/ZI 10 KG/ZI

1051 06 15 01

H3B

3 KG

S-L

H 13

20.00. 00

3,6 KG

4. Impactul potenial, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului i msuri de reducere a acestora: Descrierea i analiza impactului potenial datorat att perioadei de construcie, ct i perioadei de funcionare a proiectului. Dup caz, se descrie i se analizeaz impactul potenial datorat i perioadelor de nchidere a activitii, refacere a mediului i postinchidere.Se analizeaz orice impact semnificativ (direct, indirect, cumulativ, permanent, temporar, reversibil, ireversibil, pozitiv sau negativ), cu indicarea metodelor de prognozare a impactului i de evaluare. Se recomand exprimarea cantitativ n ceea ce privete mrimea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului natural sau antropic.Descrierea i analiza msurilor de prevenire/ evitare, reducere sau eliminare a impactului negativ. Aceste msuri se stabilesc pentru fiecare component de mediu. 4.1. Apa 4.1.1. Condiiile hidrogeologice ale amplasamentului: starea apelor subterane: dinamica, compoziia chimic, tipuri i concentraii de poluani, evaluarea contaminrii - obligatoriu pentru straturile freatice i dup caz, pentru cele de medie i mare adncime; caracteristici ale apelor/ izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distana fa de prizele de ap, abundena apei n zon; informaii de baz despre corpurile de ap de suprafa, dup caz: numele, debite caracteristice (pentru ruri), suprafaa, volumul, adncimea medie i maxim (pentru lacuri) etc.; informaii de baz despre apa subteran: orizontul, adncimea, capacitatea; descrierea surselor de alimentare cu ap (ape subterane, corpuri de ap de suprafa, sursa de alimentare cu ap a localitii respective i condiiile tehnice ale alimentrii cu ap a localitii, ape pluviale etc.); descrierea sistemelor de drenaj i ameliorare.

4.1.2. Alimentarea cu ap: caracteristici cantitative ale sursei de ap n seciunea de prelevare: debit mediu, debit mediu lunar/ zilnic cu diverse asigurri (95%, 80% etc.); instalaii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnic; motivarea metodei propuse de alimentare cu ap; msuri de mbuntire a alimentrii cu ap; informaii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici, microbiologici; motivarea folosirii apei potabile subterane n scopuri de producie, dac este cazul; ali utilizatori de ap cureni sau prognozai n zona de impact a activitii propuse;

alte informaii prezentate tabelar Bilanul consumului de ap (mc/zi, mc/an)

Pro ces teh nologi c

Surs e de ap (furni zor)

Cons um total de ap

Ap prelevat din surs

Recirculat / reutilizat
Ap de la propriul obiecti v Ap de la alte obiec tive

Comentar ii

Total

Consu m menajer

Consum industrial Ap subtera n Ap de suprafa Pentru compensarea pierderilor n sistemele cu circuit nchis Ap subteran Ap de suprafa

FAB RICA PRO CES ARE LAPT E SPA LAR EA GRA ULUI SI UME CTA REA SPA LAR EA SPA LAR EA UTIL AJEL OR

APA RETEA

1,5 MC/ZI

1,5 MC/ ZI

1,5 MC/ZI

0,5 MC/ZI

0,5 MC/ ZI

0,5 MC/ZI

0,1 MC/ZI

0,1 MC/ ZI

0,1 MC/ZI

4.1.3 Managementul apelor uzate: descrierea surselor de generare a apelor uzate; cantiti i caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.). regimul/ graficul generrii apelor uzate; refolosirea apelor uzate, dac este cazul; alte msuri pentru micorarea cantitii de ape uzate i de poluani etc.; sistemul de colectare a apelor uzate; locul de descrcare a apelor uzate neepurate/ epurate: n canalizarea oreneasc, n staia de epurare sau direct n receptori naturali etc.;

condiii tehnice pentru evacuarea apelor uzate n reeaua de canalizare a altor obiective economice; indicatori ai apelor uzate: concentraii de poluani; instalaiile de preepurare i/sau epurare, dac exist: capacitatea staiei i metoda de epurare folosit; gospodrirea nmolului rezultat.

Bilanul apelor uzate Su rs a ap el or uz at e, pr oc es te hn ol og ic SP AL AR EA SI U M EC TA RE A GR AU LU I Totalul apelor uzate generat e m mc c/z /an i Ape uzate evacuate Ape direcionate spre reutilizare/recircul are n acest obiectiv Ctre alte obiectiv e Com entar ii

Menajer e

Industrial e

Pluviale

mc mc/ mc/ mc/ m mc/ mc/ mc/ m mc /zi an zi an c/z an zi an c/z /an i i

0, 3

10 0,3 9,5

10 9,5

SP AL AR EA UT IL AJ EL O R

0, 08

29, 0,0 2 8

29, 2

4.1.4 Prognozarea impactului: impactul produs de prelevarea apei asupra condiiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului proiectului; impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbri previzibile ale condiiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului; calitatea apei receptorului dup descrcarea apelor uzate, comparativ cu condiiile prevzute de legislaia de mediu n vigoare; impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de ap i asupra zonelor de coast, provocat de apele uzate generate i evacuate; folosine de ap (zone de recreere, prize de ap, zone protejate, ali utilizatori) n zona de impact potenial provocat de evacuarea apelor uzate; posibile descrcri accidentale de substane poluante n corpurile de ap (descrierea pagubelor poteniale); impactul transfrontier.

4.1.5.Msuri de diminuare a impactului : - msuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de ap; - alte msuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de ap i a zonelor de mal ale acestora; - zone de protecie sanitar i perimetre de protecie hidrologic n jurul surselor de ap, lucrrilor de captare, al construciilor i instalaiilor de alimentare cu ap potabil, zcmintelor de ape minerale utilizate pentru cura intern, al lacurilor i nmolurilor terapeutice, conform Hotrrii Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar; - msuri de prevenire a polurilor accidentale ale apelor. 4.2. Aerul Climatul ce caracterizeaza regiunea este temperat continental, fara semnalari de gauri de ger, cu o scurgere normala a maselor de aer. Iernile sunt reci, primaverile timpurii si scurte, verile calde si mai putin umede, iar toamna lunga, secetoasa.

Luna cea mai calduroasa este iulie cu o temperetura medie de 16 grade Celsius, maxima absoluta a fost absoluta a fost de 40,8 grade Celsius (10 iulie 1955). Iernile sunt reci cu o temperatura medie a lunii ianuarie de -4 grade Celsius. Cea mai coborata temperatura masurata pana acum a fost de -32,5 grade Celsius la 20 februarie 1954. Cele mai importante vanturi care bat in zona studiata sunt vanturile freonice. Vantul predominant este cel de N-V. Directia acestora variaza de obicei dupa anotimpuri, astfel: iarna bat vanturile de N-V si N, primavara si vara cele de S-E si S iar toamna cele din S-V si N-V. Aparitia norilor cumuliformi este legata de circulatia brizelor.
Surse staionare dirijate
Denumi rea sursei Poluan t Debit masic(g/ h) Debit gaze/ aer impurificat (Nmc/h, mc/h) Concentra ia n emisie (mg/Nmc, mg/mc) Prag de alert (mg/Nmc , mg/mc) Limita la emisie=pra g de intervenie (mg/Nmc, mg/mc)

NU E CAZUL

Surse staionare dirijate


Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)

AER VICIAT

DIOXID DE CARBON

Surse mobile de poluare a aerului


Denumirea sursei Poluani i debite masice (g/h) NU E CAZUL

Prognozarea polurii aerului. Pentru calculul concentraiilor de poluani (emisii), utilizndu-se modelarea matematic a dispersiei poluanilor n atmosfer, se vor furniza urmtoarele informaii: - scurt descriere a modelului/ modelelor de calcul utilizat/ utilizate; - datele de intrare n model/ modele: inventarul de emisii, datele meteorologice, grila de calcul; - dimensiunile i coordonatele ariei (sau ale punctelor separate) n care se calculeaz dispersia poluanilor n aer (se vor utiliza coordonatele geografice sau un sistem relativ, stabilit pe harta topografic a zonei, cu indicarea coordonatelor geografice ale originii);

- informaii despre poluarea de fond a aerului. Calculele de dispersie se fac pentru poluanii emii i pentru grupele de poluani care au efect cumulativ (inclusiv poluanii emii de obiectiv i poluarea de fond), lundu-se ca baze de timp perioadele de mediere crora le sunt asociate valorile limit prevzute de legislaia n vigoare. n cazul poluanilor mutageni i cancerigeni se va efectua o evaluare a riscului potenial pentru sntatea populaiei, lundu-se n considerare informaiile din literatura de specialitate, cu indicarea surselor documentare. Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraiile maxime de poluant la nivelul solului (inclusiv distana fa de surs/limita amplasamentului), se prezint comparativ cu valorile-limit i, dup caz, cu pragurile de alert, conform legislaiei de mediu n vigoare. Aceste informaii se vor prezenta tabelar i utilizndu-se reprezentarea pe hri, la scara convenabil, a curbelor de izoconcentraiei.

4.3. Solul Caracteristicile solului variaza de la o zona la alta in functie de numerosi factori, cum ar fi clima si altitudinea. In fiecare zona climatica predomina un tip de sol Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la adincimea de 80-100 cm continutul de humus depaseste 1%) structurat si afanat (molic). Regimul de umiditate periodic percolativ si nepercolativ. Reactia solului este neutra sau slab alcalina. Cernoziomurile se formeaza sub paduri preponderant quarcete si cu invelis ierbos. Profilul cernoziomului are caracter molic relativ humnificat. Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri argiloiluvial, levigat, tipic, carbonatic si vertic. Cernoziomurile argiloiluviale s-au format sub padurile de stejar cu invelis de ierburi bine dezvoltat, care contacteaza cu stepele mezofite. Orizontul de la suprafata este de tip molic, fara caractere de eluviere si doar slab pudrat cu SiO2. Orizontul B in partea inferioara are caracter iluvial cu continut mai ridicat de argila fina, structura poliedrica, tasat. Cernoziomurile levigate se formeaza in conditiile stepelor mezofite ale zonei de silvostepa, dar se intilnesc si sub paduri de stejar cu invelis ierbos. Profilul are un caracter general molic, levigat, adica lipsit totalmente de carbonati. Ca regula, prezenta carbonatilor (efervescenta) incepe ceva mai jos de limita inferioara a orizontului B. 4.4. Geologia subsolului: In urma cercetarilor geologice efectuate in zona, prospectiuni, lucrari si foraje, reiese ca regiunea nu este afectata de deranjamente tectonice importante.

Ca substante minerale s-au intalnit: argilele care impurifica masa de baza si granulele de pirita. Astfel nu au fost semnalate prin activitate prestata degradari ale subsolului sau potentiali factori de poluare. Sursele de poluare ale solului sunt: surse de poluare in faza de santier;

deseuri menajere provenite de la personalul muncitoresc scurgeri accidentale de produse petroliere, 2kg/an;

alte deseuri din activitatile specific desfasurate in incinta. In etapa de santier, in cazul necesitatii decopertarii, stratul decopertat se va depozita in incinta si se va utiliza la nivelari. Deseurile provenite din activitatile prestate vor fi gospodarite de catre executantii lucrarilor de constructii, in functie de calitatea si natural lor.

4.5. Biodiversitatea Specii de plante, animale: GRAUL: Este original din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grului au fost descoperite n Siria, Iordania, Turcia, Armenia i Irak. Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de gru slbatic (einkorn, Triticum boeoticum) a fost recoltat i apoi cultivat de ctre locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale agriculturii sedentare din zon. Aproximativ 1000 de ani mai trziu, o mutaie a survenit n cadrul altei specii de gru, numit emmer (Triticum dicoccoides), rezultnd o plant cu boabele mai mari, care nu se mai puteau mprtia n btaia vntului. Dei aceast plant nu s-ar fi putut reproduce n slbticie, oferea mai mult hran pentru oameni i astfel a ntrecut celelalte specii, devenind primul strmo al varietilor moderne de gru.La nceputuri, boabele de gru se pare c erau consumate crude, mai apoi fiind prjite sau fierte n ap, sau sub form de turte, fcute din fina grosier rezultat prin mcinarea lor ntre dou pietre. Grul se impune ca aliment de baz n cultura occidental, fiind prezent n mesele zilnice sub form de pine, gri, paste finoase, produse de patiserie, biscuii, etc. Cultura grului nu este la fel de dificil precum cea a orezului, cmpurile cultivate nu necesit o amenajare special sau lucrri laborioase de ntreinere. ntre semnat i recolt, muncile cmpului sunt relativ reduse. Odat cules, spre deosebire de orez, grul nu trebuie supus unor operaii speciale (decorticare).

Lucerna: Este o plant peren din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din cte trei foliole i cu flori albastre-violacee, cultivat ca plant furajer.

Vaca Este un animal domestic, membru a subordinului Ruminantia, rumegtoarele, familia Bovidae. Vacile sunt crescute pentru carne, piele, i lapte, i ca animale de traciune. Vaca este un mamifer masiv, cu o greutate de 400 - 500 kg, i o lungime a corpului de peste 2 m. Stomacul lor este alctuit din 4 compartimente.
4.6. Peisajul Zona apartine administrative de judetul Bacau, fiind amplasata pe strada Milcov, de unde se face si accesul printr-o bretea cu latimea suficient de mare ca sa permita intrarea in paralel a autovehiculelor pentru alimentarea la pompe. Din punct de vedere geomorphologic unitatea de relief predominant este campia. Reteaua hidrografica a orasului si implicit a zonei apartine colectorului principal, raul Siret, care strabate teritoriul sau pe o lungime de aproximativ 80 km.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Utilizarea terenului Suprafaa (ha) nainte de punerea n aplicare a proiectului Dup punerea n aplicare a proiectului Recultivat

n agricultur: - teren arabil - grdini - puni Pduri Drumuri Zone construite (curi, suprafaa construit) Ape Alte terenuri: - vegetaie plantat

- zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit Total

4.7. Mediul social si economic

Nu exista asezari umane in vecinatatea fermei astfel nu este afectat mediul inconjurator 4.8. Condiii culturale i etnice, patrimoniul cultural Proiectul nu va afecta in nici un fel conditiile etnice , culturale sau patrimoniul cultural.

5. Analiza alternativelor Cumpar, vaci terenuri, utilaje noi pentru extinderea afacerii. 6.Monitorizare In ceea ce priveste automonitoringul date ce intereseaza protectia calitatii factorilor de mediu posibili afectati de activitatea utilizata se vor transmite organismelor si institutiilor interesate. Se va tine evidenta pentru volumele de apa uzate evacuate in reteaua de canalizare a localitatii si cantitati de deseuri evacuate la rampa de gunoi. De asemenea se vor efectua masuratori privind calitatea apelor uzate precum si a aerului atmosferic realizate din grija benificiarului in laboratoarele propii sau in alte laboratoare de specialitate 7. Situaii de risc Menionm urmtoarele posibile surse ale declanrii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului: perturbri majore ale structurii geologice, prin patrunderea unor, poluani de la suprafa; 8. Rezumat fr caracter tehnic

Activitatea de baza a fabricii este de procesarea laptelui conforform Standardelor Uniunii Europene. Activitatea desfasurata const n ob inerea unui circuit integral de la cultivarea terenului, pana la procesarea si obtinerea produsului finit ntr-o unitate autorizata si acreditata conform normelor i folosirea subproduselor . Activitatea acestui sector de industrie alimentara se concretizeaza in obtinerea pe de o parte a

unor produse care sa satisfaca atat gusturile rafinate cat si economice si pe de alta parte a unui profit in urma prelucrarii.Aceste produse obtinute sunt controlate n cadrul laboratorului uzinal propriu si n urma controlului obtinut se obtine un certificat de calitate ce insoteste marfa i i atesta calita ile fiecarui produs n parte certificandu-l pe toata durata de valabilitate a sa. Certificarea se face de catre personalul autorizat. Ca si dotarii amintim: - Moara de grau :terenurii cultivate cu grau,lucerna si furaje . - Laborator uzinal propriu folosit pentru controlul produselor - Grajdiuri cu animale -Utilaje folosite pentru cultivarea terenurilor si transportul laptelui - Puturi de alimentare cu apa Utilitatile acestei fabrici consta n apa industrial si potabila. Exploatarea de apa se face din putul propriu de la 1000m adancime . Alimentarea cu apa se face cu ajutorul unei pompe subersibile, prin care se pompeaza apa n doua rezervoare tampon de cate o tona si de aici se pompeaza catre sec ia de prelucrare a laptelui. n cazul de prelucrare a laptelui, apa este folosita n scopuri tehnologice, igienice i sanitare. n procesarea laptelui pasteurizat, a untului, a brnzei, a produselor lactate se permite numai folosirea apei curate, inodore si incolore i cat mai pura din punct de vedere microbiologic. Apa nu trebue sa con ina bacteria feruginoase, sulfooxidante, sulfo-reducatoare, sau produse ale activitatii acestora care se depun pe pereii acestora si pot trece in produse producnd depresiunea acestora. Statia de epurare este o instalatie sau un grup de instalatii construite sau adaptate pentru diminuarea cantitatii de poluanti din apele uzate. Epurarea urmareste mai nti separarea grsimilor urmat de o tratare cu coagulan i si dezinfectan i .Concentraia maxima admisa se stabilete n fiecare ar n func ie de condi iile specifice.Pentru a corespunde condiiilor de devrsare, apele industriale provenite din industria alimentar trebuie mai nti sa fie epurate. Activitatea nu produce poluani ce pot afecta ecosistemele acvatice, terestre si a biodiversita ii . De eurile menajere se depoziteaza n containere de unde vor fi preluate i transportate n hala de gunoi a locuinei, societatea urmnd a cuntacta serviciul de salubritate. Climatul ce caracterizeaza regiunea este temperat continental, fara semnalari de gauri de ger, cu o scurgere normal a maselor de aer. -Caracteristicile solului variaza de la o zona la alta in functie de numerosi factori, cum ar fi clima si altitudinea. In fiecare zona climatica predomina un tip de sol. In urma cercetarilor geologice efectuate in zona, prospectiuni, lucrari si foraje, reiese ca regiunea nu este afectata de deranjamente tectonice importante. Ca substante minerale s-au intalnit: argilele care impurifica masa de baza si granulele de pirita. Astfel nu au fost semnalate prin activitate prestata degradari ale subsolului sau potentiali factori de poluare.

CUPRINS

Cap.I.Date generale 1.1.Denumirea unitati: 1.2.Amplasament si suprafata ocupata 1.3Profilul de activitate 1.4.Forma de proprietate 1.5.Regimul de lucru 2.Date specifice activitatii din cadrul obiectivului 2.1.Activitatile desfasurate 2.2 Dotari 2.3.Bilantul de materiale 2.4 Utilitai

3.Surse de poluani i protecia factorilor de mediu 3.1Protecia calitaii apelor 3.1.1.Surse de ape uzate ( situatia existent,poluantii) 3.1.2.Statia de epurare 3.1.3. Evacuarea apelor 4.Protecia aerului 4.1.Sursele i poluanii pentru aer 5Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor 6. Protecia solului i subsolului 7.Protecia mpotriva radiatiilor 8.Protecia fondului forestier 9.Protecia ecosistemelor , biodiversitaii i ocrotirea naturii 10.Protecia peisajului i a zonelor de interes tradi ional 11.Gestionarea deeurilor 1.Modul de gospodrire a deeurilor 1.1Tipuri de deeuri rezultate 12.Gestionarea substantelor toxice si periculoase 13.ncadrarea n planurile de urbanism i amenajarea teritoriului 14.Protecia aezarilor umane 15 Protecia mpotriva incendiilor

CapII. LISTA DE CONTROL


Lista de control pentru caracteristicile proiectului Lista de control pentru amplasarea proiectului

CapIII. IDENTIFICAREA POSIBILITATII CA PROIECTUL SA AIBA EFECTE ASUPRA MEDIULUI

1.Informatii generale 1.1 Autorul studiului 1.2Denumirea proiectului 1.3Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia 2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de producie 3. Deeuri 4. Impactul potenial, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului i msuri de reducere a acestora: 4.1. Apa 4.1.1. Condiiile hidrogeologice ale amplasamentului 4.1.2. Alimentarea cu ap 4.1.3 Managementul apelor uzate
4.1.4 Prognozarea impactului 4.1.5.Msuri de diminuare a impactului

4.2. Aerul 4.3. Solul 4.4. Geologia subsolului 4.5. Biodiversitatea 4.6. Peisajul
4.7. Mediul social si economic

4.8. Condiii culturale i etnice, patrimoniul cultural 5. Analiza alternativelor 6Monitorizare 7. Situaii de risc 8. Rezumat fr caracter tehnic