MATERII PRIME PETROCHIMICE

Produsele petrochimice contin in molecula, in principal, urmatoarele elemente chimice: C, H , O, Cl. Problemele cele mai dificile privind asigurarea necesarului acestora le prezinta carbonul, desi unele noi puncte indica dificultati in asigurarea necesarului de hidrogen. Carbonul se gaseste in natura, in cea mai mare parte, in componenta carbunilor de pamant, a gazelor naturale, a titeiului, a substantelor organice vegetale si animale, a carbonatilor, a dioxiduluide carbon, etc. La actualul nivel al tehnologiei chimice, produsele petrochimice se obtin, in conditii economice, dintr-un numar mic de compusi care contin carbon: din hidrocarburi, mai ales olefine, aromatice, metan, etc., din gaz de sinteza. Aceste materii prime provin din gazul natural, din titei si carbuni, care, la randul lor, sunt surse importante de energie. Desigur, prelucrarea chimica a gazelor naturale, a titeiului si carbunilor este mai eficienta economic, dar avand limita acestor surse naturale (epuizare ireversibila), chimizarea lor, intr-un procent mereu crescand, este conditionata de valorificarea unor surse inepuizabile de energie, care sa le substituie pe cele clasice. Avand in vedere ca in petrochimie se consuma maximum 10% din productia de titei si gaze naturale, pentru urmatorii 20 de ani nu se prevede o schimbare a acestor baze de materii Rezervele mondiale de carbuni sunt duble in comparatie cu cele de hidrocarburi fosile si sunt relativ uniform distribuite geografic, mai accesibile. Intrebuintarea carbunilor pentru fabricarea de hidrocarburi si de gaz de sinteza este dependenta de pretul de productie al titeiului si poate deveni atractiva economic, in cazul dublarii (triplarii?) acestuia. Rezervele mondiale de ulei din sisturile bituminoase sunt cu un ordin de marime inferioare rezervelor mondiale de titei si sunt localizate 70% in SUA si 20% in Brazilia. Bitumenul din nisipurile bituminoase este transformat in titei sintetic in Canada, unde se gaseste in cea mai mare cantitate si este exploatabil (nisipul bituminos) prin decopertare. 1014t de carbon se gasesc in dioxidul de carbon din atmosfera si hidrosfera. Intrebuintarile dioxidului de carbon in industria chimica organica sunt la fabricarea ureei, a carbonatilor organici, la sinteza metanolului, a acidului salicilic s.a. Dioxidul de carbon rezulta in cantitati mari din sinteza amoniacului, la fabricarea cimentului si in centrale termoelectrice. Nu este eficienta fabricarea metanolului numai din CO2 (in locul CO), deoarece aceasta neesita cantitati mari de H2, care nu se justifica economic. In sinteza Fiscer-Tropsch, CO este mult mai reactiv decat CO2 si conversia acestuia la hidrocarburi superioare se produce, probabil, prin intermediul CO.

Gazele naturale

Gazele naturale obtinute din zacaminte care contin exclusiv componenti gazosi se numesc gaze naturale libere. Gazele care se obtin simultan la extractia titeiului se numesc gaze naturale asociate sau de schela. Acestea din urma reprezinta aproximativ 40% din totalul gazelor naturale exploatate. Compozitia gazelor naturale este relativ simpla, dar variaza mult in functie de zacamant, Pe langa hidrocarburi gazoase saturate, pot contine si unele gaze anorganice: N2, He , H2S, CO2. Analiza completa a unui gaz natural este prezentata in tabelul nr.1. Un gaz natural uscat este gazul natural care nu contine hidrocarburi condensabile (>C5). Daca hidrocarburile condensabile reprezinta mai mult decat 30 cm3 de hidrocarburi lichide/m3 gaz, se recomanda separarea acestora (C5+). Un gaz natural umed contine mai mult decat 180 cm3 de hidrocarburi lichide/m3 gaz. Un gaz natural tipic, dupa indepartarea gazelor anorganice, are un continut de metan de 85-95% vol. Metanul, azotul si etanul insumeaza peste 98% mol. in componenta unui gaz natural tipic. Acesta contine peste 20 de componenti, intr-o concentratie mai mare de 10% mol.