LICEUL TEHNOLOGIC TRANSPORTURI CAI FERATE GALATI

REFERAT LA ISTORIE

24 IANUARIE 1856 - UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE

Intocmit de elevul: Carbarau Alexandru Cl a X-a B

- 2013 1

Unirea Principatelor Romane cunoscuta ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumatatea secolului al XIX-lea și reprezinta unificarea vechilor state Moldova și Țara Romaneasca. Deznodamantul razboiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizarii unirii. din 1859 incoace. Procesul a inceput in 1848.UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE Unirea e singura stare politica ce putea sa asigure viitorul nostru si sa ne permita a da tarii organizarea ce o asteapta de atat de mult timp.24 IANUARIE 1856 . Din pacate. CONTEXTUL ISTORIC 24 ianuarie este ziua in care sarbatorim an de an. un mare eveniment al istoriei poporului roman: Unirea Principatelor. netinand cont de interesele poporului roman. revolutia de la 1848 a demonstrat in mod categoric dorinta de independenta si de unitate a romanilor. Alexandru Ioan Cuza 1. 2 . o conventie valabila sapte ani. in timpul domniilor lui Mihail Sturdza. respectiv Gheorghe Bibescu. in primavara anului 1849. odata cu Primii pasi catre unire s-au facut odata cu evenimentele revolutiei de la 1848 si prin realizarea uniunii vamale intre Moldova și Țara Romaneasca. care afecta grav suveranitatea Principatelor. Desi a fost inabusita. Imperiul Otoman si Rusia Tarista au incheiat la Balta Liman (cartier in Constantinopol).

au adresat un protest Adunarii Nationale Franceze. Principatele Romane treceau sub protectia puterilor semnatare si capatau dreptul de a face propuneri de reorganizare. acelasi acord si l-au dat Rusia. Prusia si Sardinia. s-a declansat Razboiul Crimeii.Rusia Tarista. pentru acei sapte ani. Anglia nu s-a pronuntat. prin care se exprima clar vointa de unire. dupa anul 1853.Prin acea conventie se stabilea ca domnitorii celor doua tari romanesti sa fie considerati inalti functionari ai Imperiului Otoman si sa fie numiti direct de sultan. Reactiile au fost atunci impartite: Franta sustinea infaptuirea Unirii (dar sub un principe strain). in Comitetul Democratic Roman.exilati intre timp si imprastiati in intreaga Europa . Luna urmatoare a anului a adus si primele rezolutii.din initiativa lui C. iar apoi . De asemenea. aratand ca "dorinta cea mai mare" este Unirea Principatelor intr-un singur stat. fostii lideri ai miscarii pasoptiste . Mihail Kogalniceanu prezenta Proiectul de rezolutie care cuprindea „dorintele fundamentale“ ale romanilor moldoveni. A doua zi a fost adoptata rezolutia si in Muntenia. votate cu un continut asemanator in Adunarile Ad-hoc ale Moldovei si Tarii Romanesti. iar impotriva s-au aratat a fi Turcia si Austria (pentru ca fiecare avea sub stapanire teritorii romanesti). adunarile obstesti se suspendau. Pe data de 7 octombrie 1857 – in cadrul Adunarii ad-hoc a Moldovei. cu acordul puterii “protectoare” .Cuza nu s-a remarcat printr-o activitate deosebita in cadrul dezbaterilor. in iunie 1849. prin tratatul de pace incheiat la Paris in 1856. pe baza acestora fiind adoptata o conventie care cuprindea statutul international si principiile de organizare a Principatelor. aceasta noua conducere fiind “aparata” prin aducerea a cate 25. in cursul anului 1853. locul acestora fiind luat de Consilii sau Divanuri ad-hoc. rezultatul formulat in rezolutia din 7 octombrie a fost unul clar: Unirea Principatelor intr-un singur stat sub numele de Romania si Print strain. A. Intre timp. ales dintr-o familie domnitoare a Europei si ai carui mostenitori sa fie crescuti in religia tarii . Impotriva celor decise la Balta Liman. care sa se infaptuiasca tinand cont de dorintele romanilor. iar fortele sociale si politice erau chemate sa se pronunte in legatura cu aceasta problema atat de importanta. Astfel. Cererile Adunarilor au fost cuprinse intr-un raport al Consiliilor puterilor europene si inaintate reprezentantilor puterilor garante la conferinta de la Paris. dar care oferea romanilor o unire incompleta. . pasoptistii moldoveni si munteni se reintorsesera masiv in tara si trecusera la actiune: au organizat o formatiune politica numita “Partida Nationala” si au format Comitete ale Unirii. cu mostenirea tronului. iar infrangerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent si a permis ca problema romaneasca sa fie tratata ca o problema europeana. la Paris.pentru prima oara . ca urmare a neintelegerilor dintre puterile acelor vremuri.000 de soldati in fiecare dintre tari. avand practic aceleasi concluzii. atunci cand . Lucrarile Adunarii Ad-hoc s-au deschis in septembrie 1857. Apoi. 3 . Rosetti . Avand in vedere majoritatea unionista zdrobitoare din ambele Divane.s-au constituit.au fost prezenti si deputati tarani.

patru arcuri de triumf. numai la durata vietii acestuia. S-au mai ridicat in oras. Despartit in doua . in Adunarea Electiva a Moldovei. pe unde venea de la Iasi. in fata curtii boierilor Dascalescu. impodobite cu verdeata si infasurate in panza tricolora.a trait cu intensitate framantarile politice de la jumatatea veacului al XIX-lea.cu exceptia a doua institutii unice: Comisia Centrala si Inalta Curte de Casatie si Justitie in cele doua tari ar fi trebuit sa fie doi domnitori. Intrunite la Paris pentru Conferinta desfasurata intre 26 august si 6 septembrie 1859 (si sub presiunea evenimentelor internationale . la 24 ianuarie 1859. marile puteri europene au fost nevoite sa accepte unirea infaptuita de romani dar numai pe timpul domniei lui Cuza. Desfiintarea hotarului de la Focsani echivala cu Unirea celor doua Principate si crea premisele punerii temeliei statului national unitar roman. pe ulitele pe unde trebuia sa treaca si. In ziua de 5 februarie 1859.Focsanii Moldovei si Focsanii Munteni . situatia celor doua tari vecine si surori. precum si tarafe de lautari.de un brat al Milcovului.000 de oameni au venit in jurul sediului Adunarii in acele zile istorice. dupa mai multe dispute. una din Iasi si alta din Bucuresti. alegerea lui Alexandru Ioan Cuza . aceluiasi Alexandru Ioan Cuza. dar . pacura (s-au consumat 30 vedre) si seu (60 ocale) erau asezate pe ulite. dar nici nu se descuraja “Partida Nationala” in aspiratia ei catre unire. Mii de oameni i-au iesit in cale in drumul dinspre Marasesti. municipalitatea a cheltuit 6630 lei si 32 parale. Astfel. cand . Entuziasmati de victoria obtinuta de confratii unionisti moldoveni. improvizate in graba. Dupa condica de cheltuieli. De aceea. Sute de felinare (850). s-au arborat steaguri. Trebuie precizat ca prin aceasta conventie nici nu se incuraja. din care numai pentru artificii 1354 lei si 20 parale. Adunarea Electiva era dominata de conservatori. In cinstea Domnitorului. pentru a se aprinde si a lumina feeric orasul. deoarece nu se preciza ca domnitorii alesi in cele doua tari ar trebui sa fie persoane diferite. orasul intruchipa.intro sedinta secreta . 4 . s-au impodobit portile cu verdeata si la ferestre. domnitorul Cuza a fost oaspetele orasului Focsani. focsanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului.Statul astfel rezultat urma sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei.“om nou la legi noi”. Focsanii . acoperite cu frunze de brad si pe care ardeau lumanari si felinare. s-au ridicat pe sosea. adunari si guverne separate. toata noaptea au ars lumanarile bucuriei obstesti. Peste 30. " La aparitia Domnului.razboiul dintre Franta si Sardinia impotriva Austriei statea sa inceapa). semnaland gradul de continua intensificare a dorintei de unitate a romanilor. recunoasterea sa fiind limitata. dupa cum aprecia Mihail Kogalniceanu. Mai in toate casele particulare. deputatii munteni din Adunarea Electiva dau votul lor la 24 ianuarie 1859. care s-a scoborat din diligenta ". a fost propus si ales in unanimitate Alexandru Ioan Cuza . In Tara Romaneasca.oras prin excelenta negustoresc . succesul actiunii era posibil numai prin interventia masiva si hotarata a maselor. transpunand astfel. doua muzici miliare. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor. lumea a isbucnit in urale.propunere acceptata in unanimitate. La acea epoca.deputatul Vasile Boerescu a propus. in fapt. 150 ceaune si 650 ulcele de tuci cu smoala. cantau Hora Unirii si un imn al vremii 'Timpuri de Marire'. insa. Valuri de flori s-au revarsat in calea Domnului. mai multe piramide. in acea vreme. insa. dorinta natiunii romane. peste prevederile Conventiei de la Paris.

unde era al doilea arc de triumf. de la Focsani. Noaptea. Apoi a dat porunca ca fiecare sa mearga la cazarma lui si sa comunice comandirilor ca de azi inainte si pe vecii vecilor. insotit de notabilitatile orasului si de multimea de oameni. Domnitorul s-a oprit. De aici. unde a doua zi a primit in audienta multa lume. Mos Ion Roata Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861) 5 . se zice si pe Mos Ion Roata. Domnitorul a fost gazduit de boierii Dascalesti. Cuza a mers pana in centrul orasului. unde au jucat cu totii Hora Unirii. si a chemat la el pe cei doi soldati care faceau de straja la hotar: un moldovean si un muntean. Le-a spus ca sunt frati si i-a pus sa se imbratiseze. a ridicat garzile de la hotarul dintre romani.Ajungand la hotar. Domnitorul Principatelor Unite.

Alegerea sa a produs in intreaga tara o puternica explozie de entuziasm. familie de cluceri. din partile Falciului. spatari. E trimis apoi la Paris. comisi. Studiile. Intr-o dimineata . unde isi ia bacalaureatul in litere. unde a avut colegi pe cativa dintre viitorii sai colaboratori."ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor in amandoua capitalele. chiote in toate partile. Vlahuta . ALEXANDRU IOAN CUZA . Isi ieseau oamenii in drum cu oala plina cu vin. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza in timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost in primele randuri. Originea. Cuza a fost ales si domn al Tarii Romanesti. S-a intors apoi in tara si a intrat in armata. Cuza s-a nascut la 20 martie 1820. se imbratisau si incingeau hora in mijlocul drumului. Atunci am vazut eu ce va sa zica bucuria unui popor. S-a casatorit in 1844 cu Elena Rosetti. 6 . jocuri." Cladirea Hotelului Concordia din Bucuresti in care s-a hotarat dubla alegere a lui Cuza (astazi in stare avansata de degradare. de unire. A luat cuvantul la adunarea de la hotelul "Petersburg" din Iasi. Am lasat tot.Nicolae Grigorescu ii relateaza lui A. am pus saua pe cal.1. Si era un ger de crapau pietrele. ispravnici.Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a reprezentat o victorie insemnata a poporului roman in lupta sa pentru formarea unui stat national unitar. Familia Alexandru Ioan Cuza. care cum se intalneau luau vorba de Cuza. Printre fruntasii adunarii arestati din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat si Cuza.PRIMUL DOMNITOR AL TARII ROMANESTI 2. A invatat pana in 1831 la Iasi. si fuga la targ. cerand infaptuirea unor reforme democratice. a reusit apoi sa scape de sub paza si sa fuga in Transilvania. infaptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se tragea dintr-o veche familie de moldoveani. intre ei Vasile Alecsandri. Cantece. In ziua de 24 ianuarie 1859. Da' unde mai sta cineva in casa? Am vazut batrani care plangeau de bucurie. foto: octombrie 2008) 2.

Vogoride isi schimba din nou atitudinea fata de Cuza si propune ridicarea acestuia la gradul de colonel. Puterile garante decid la 12 august 1857 o noua consultare electorala . In drum spre Constantinopol. Alegerile sunt falsificate de Vogoride. cu ajutorul consulului britanic de la Braila reusesc sa ajunga in Transilvania. societatea a intrat in criza. noul caimacam . Insirand ingerintele administratiei in alcatuirea listelor electorale care urmau sa aduca o majoritate antiunionista in Divan. Patriot cu idei liberale. Paris si Constantinopol. iar elita politica va recurge la o solutie radicala pentru a debloca sistemul. Mihail Sturdza. insa lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal si chiar opera de modernizare a societatii romanesti a fost pusa sub semnul intrebarii. Ca forma de protest fata de falsificarea alegerilor pentru adunarile ad-hoc din Moldova. ajungandu-se la o gripare a sistemului institutional. antiunionist si dornic de a-si face partizani il renumeste pe Cuza parcalab si il reintegreaza in cadrele armatei. el isi prezinta demisia din functia de parcalab. dupa care se retrage in Bucovina. a retezat imediat orice tentativa de miscare revolutionara arestand pe majoritatea complotistilor. majoritatea unionista este zdrobitare. In perioada regimului autoritar s-au putut lua acele masuri necesare modernizarii. In timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reintors in tara si in perioada pregatirii Unirii indeplinea functia de parcalab de Galati. 2. Cuza a fost acceptat chiar si de partizanii celor doi Sturza care candidau sustinuti de conservatori. inclusiv Cuza. el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputatilor prezenti in Moldova. Domnul Moldovei. La 5 ianuarie 1859. delegatia Moldovei s-a oprit si la Bucuresti influentand pe reprezentantii Partidului National din adunarea electiva. Cuza nu s-a lasat manipulat si a inteles. in acelasi timp. Grigore Alexandru Ghica. insa imediat dupa decesul domnului Ghica este destituit de caimacamul Teodor Bals. primind in aceasta perioada si rangul devornic. unde este martor al evenimentelor revolutionare de aici. Desi nu era o personalitate de prim rang pe scena politica si avea contracandidati cu o bogata experienta administrativa. sa patroneze modernizarea societatii romanesti pe principii liberale. Cuza numarandu-se printre deputatii alesi sa dezbata viitorul Principatelor. La 6 iunie 1856 este numit parcalab de Galati. insa a jucat un rol secundar. 3. Avand in vedere noul context. revenind in tara odata cu numirea noului domn in Moldova. la Viena. la un moment dat. Cuza petrece un an in exil. avansand in numai doua luni de la gradul de sublocotenent la cel de maior.2.Cuza are ocazia sa participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848. sa fie trimisi in Turcia. sa preia controlul intregii vieti politice crezand ca va reusi sa creeze un sistem care sa-i acorde puterea totala si. figura colonelului Cuza a aparut in prim plan la momentul 1859 deoarece gruparile politice din Principate au preferat sa sprijine un seminecunoscut decat sa isi voteze un adversar iredutabil. De data aceasta. nu radicale insa. Cuza si-a dat demisia din functia de parcalab. In perioada alegerilor pentru Divanul ad-hoc Cuza face un gest care ii va aduce un important capital de imagine. Desi era planuit ca o parte dintre acestia. Nicolae Vogoride. Viitorul domn accepta fara probleme desi cu cateva luni inainte acuzase faptele caimacamului. Este numit presedinte al Judecatoriei Covurlui (1849 . Dupa cateva luni. insa.1856).DOMNIA LUI CUZA 7 . apoi in Bucovina. apoi director al Ministerului de Interne (1851).1851. Treptat. dupa tensiuni diplomatice. Functionar regulamentar si evenimentele premergatoare Unirii Cuza a participat la evenimentele de la 1848 din Moldova. 1855 .

Prin aceasta din urma au fost improprietarite 400. avand si sprijinul unei parti a armatei. care. cum a fost denumita.Cuza intr-o vizita la Constantinopol Scena politica era divizata intre o multitudine de grupari si tabere de diferite orientari de la radicali. in felul acesta. Tot in 1864 a fost terminata Universitatea din Bucuresti. domnitorul dorind o apropiere cat mai rapida de nivelul de dezvoltare al tarilor occidentale. in cele din urma. a fost terminata in 1860 si este prima institutie de invatamant superior din tara. moderati sau conservatori. trebuia sa jongleze intre cele doua capitale. In 1866. si. Insa. Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie. il obliga pe Cuza sa abdice pe 23 februarie. Iasi si Bucuresti. dorea sa apara ca salvatorul natiunii. Cuza a intampinat o rezistenta acerba din partea boierilor. formata in special din marii latifundiari si oameni de afaceri. In afara acestui lucru. Costache Negri fiind cel insarcinat sa 8 . ce erau nemultumiti de actiunile domnului roman. Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au schimbat din temelii societatea romaneasca. in aceasta perioada efortul a fost canalizat in demersul pentru realizarea unificarii depline. In ciuda acestor reusite. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. De altfel. numita in cinstea domnitorului. pentru a servi reformei agrare din 1864. Cuza a dus o politica deliberata de uzare a liderilor politici si a gruparilor politice si. prima perioada a domniei a fost marcata de o mare instabilitate guvernamentala. 3. Aproximativ un sfert din intreaga suprafata a tarii apartinea Bisericii si a fost confiscata de domnitor. Contemporanii au sesizat inca din primele luni ca domnul nu se lasa manipulat. astfel ca bataliile politice s-au situat pe plan secund. In 1863. impotriva domniei lui Cuza incep sa se coalizeze liberalii radicali si conservatorii. burgheziei. in locul sau venind o locotenenta domneasca formata din Lascar Catargiu. In cele din urma. desigur. se instituie invatamantul obligatoriu de patru clase si incep sa se aplice impozite pentru infrastructura. Pentru a realiza unirea deplina. reuseste sa fixeze capitala la Bucuresti in 1862. Acesta paraseste Bucurestiul doua zile mai tarziu. intre cele doua parlamente si guverne. in functia de primministru intre 1863 si 1865. dar si din partea Bisericii in aplicarea altor masuri mult mai vitale. idee indusa prin intermediul propagandei. a doua din tara. Alexandru Ioan Cuza l-a avut alaturi pe Mihail Kogalniceanu.1. "monstruoasa coalitie". Se pun bazele unui cod civil si a Codului Penal. insa.S-a creat armata nationala prin contopirea fortelor militare ale celor doua principate si Statul Major General al acesteia este infiintat in 1859. i-a permis domnitorului sa puna in aplicare reformele foarte necesare. are loc secularizarea averilor manastiresti.000 de familii si s-au desfiintat cu totul oranduirile feudale. dar si sa creeze un singur parlament si un singur guvern. Cuza a initiat o serie de noi demersuri diplomatice.

de la radicali pana la ultraconservatori. Cuza a crezut ca va reusi sa creeze un sistem care sa-i acorde puterea totala si. iar la 24 ianuarie 1862 isi deschide lucrarile prima Adunare Legislativa unica. „Monstruoasa coalitie”. Asemeni acestuia. In epoca. Treptat. Insa domnul a incercat sa modernizeze societatea romaneasca in absenta unui spirit liberal adevarat. In zilele de 5 si 24 Ianuarie ati depus toata a voastra incredere in Alesul natiei. Alesul vostru va da astazi o singura Romanie. 9 . Tensiunea a atins punctul culminant cand. chemat cu caldura de noi. opozitia bloca orice masura pe care puterea. insa. Guvernul Cretulescu a primit vot de blam. Pentru a strange legaturile. Situatia pe plan international complicata de unificarea Italiei a amanat luarea unei decizii. Desi nu era o izbanda deplina. La fel ca Napoleon al III-lea. compusa din adversarii domnului. Modelul politic al domnului roman a fost imparatul francez Napoleon al IIIlea. de fapt. Va iubiti Patria. toate gruparile politice. de la nivel politic pana la presa. In Camera. s-a inconjurat numai de oameni fideli. Acest fapt maret. De asemenea. se facuse un important progres fata de situatia anterioara. In cele din urma. veti sti a o intari. fapt ce a condus la o divizare a societatii. cu alte cuvinte. El a intarit silintele noastre prin intelepciunea poporului si a condus Natiunea catre un falnic viitor. insa. la 18 februarie 1863. Pionul folosit de Cuza pentru indeplinirea obiectivelor sale a fost Mihail Kogalniceanu. rand pe rand. docili. societatea era divizata. Aceste consecinte s-au vazut imediat dupa realizarea unificarii depline cand divergentele politice au paralizat viata administrativa. sub conducerea lui Barbu Catargiu. Cuza a trait cu iluzia ca va putea sa supravietuiasca din punct de vedere politic de unul singur. Numirea lui Kogalniceanu in fruntea executivului la 11 octombrie a mai calmat scena politica.sustina cauza Principatelor la Constantinopol. a fost cu noi. cuprindea tot ce avea mai bun elita romaneasca a epocii. s-a recunoscut de Inalta Poarta. actiunea guvernamentala s-a axat pe armonizarea institutionala din Principate. In acest context a putut fi adoptata legea secularizarii averilor manastiresti.Divergentele politice si Lovitura de stat din 2 mai 1864 Unirea deplina fiind realizata. cu garantia Marilor Puteri. la 13 septembrie 1861 s-a deschis la Constantinopol Conferinta puterilor europene. domnul a efectuat personal o vizita pe Bosfor in septembrie 1860. a incercat o constructie liberala in absenta liberalismului. Sa traiasca Romania!" Pe 22 ianuarie 1862 se formeaza primul guvern unic. 3. Nationalitatea Romana este intemeiata. incerca sa o adopte. este numele dat opozitiei de presa favorabila lui Cuza. Trei luni mai tarziu Poarta emite firmanul prin care se recunostea unirea administrativa si legislativa a Principatelor. ati intrunit sperantele voastre intr-un singur Domn.2. unde exclama: "Unirea este indeplinita. pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan Cuza emite „Proclamatia Unirii”. Cuza a facut o eroare politica care ii va fi fatala in cele din urma si anume aceea ca si-a indepartat. Dumnezeul parintilor nostri a fost cu tara. insa numai pe timpul domniei lui Cuza. in acelasi timp. Opinia publica se astepta de la Cuza sa ia initiativa organizarii unui stat pe principii moderne si sa patroneze aceasta opera de modernizare in spirit liberal. fiind sustinut de Cuza a refuzat sa isi prezinte demisia. Bucuresti fiind desemnat capitala intregii tari. insa nici nu si-a creat o forta politica proprie pe care sa se bazeze. sa patroneze modernizarea societatii romanesti pe principii liberale. In aceste conditii. reprezentata de partizani cuzisti. dorit la generatiunile trecute. El nu a vrut sa guverneze alaturi de aceste grupari politice. de Puterile garante si s-a inscris in datinile Natiunilor. aclamat de Corpurile Legiuitoare. Solutia gasita de Cuza pentru implementarea masurilor sale a fost instaurarea unui regim personal. domnul refuza sa promulge orice masura venita din partea opozitiei.

Perioada regimului autoritar. aceasta initiativa a declansat o criza politica si constitutionala fara precedent. dar si principala consecinta. civil si comercial. curtile de apel. Parlamentul devine bicameral (Corpul Ponderator sau Senatul si Adunarea Deputatilor) si se formeaza Consiliul de Stat. intitulata sugestiv Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris. taranii deveneau totodata contribuabili la bugetul de stat. ce au intrat in vigoare din anul 1865. Domnitorul a ales acest titlu pentru a nu deranja interesele puterilor garante. puteau fi alese persoanele in varsta de cel putin 30 de ani). formati din cei care plateau impozite mai mici. taranii au descoperit inconfortul de a fi contribuabili la bugetul statului. a insemnat modernizarea sistemului judiciar. In realitate. Cabinetul primeste vot de blam. Cuza si-a asumat opera de modernizare a statului in spirit liberal.429 tarani cu 1. ambele fiind aprobate prin vot covarsitor. Statutul modifica total sensul Conventiei. condusa de Theodor Aman. mai multe comune formau o plasa. reteaua scolara a fost extinsa. satele si catunele se grupau in comune rurale. Prin Statut. iar in fruntea administratiei judetului era un prefect. Prin reorganizarea justitiei au luat fiinta judecatoriile de plasa.654. aveau varsta de cel putin 25 de ani) si alegatori primari (votau prin delegati. Reformele Pe 10 mai. iar satenii clacasi devin proprietari liberi pe locurile supuse posesiunii lor. care era totodata si instanta de recurs. Pe un fond politic deja incordat la maximum. Scoala Nationala de Medicina Veterinara si cea de Arte Frumoase. au luat fiinta noi institutii precum Universitatea din Bucuresti. Adoptarea Codurilor penal. Legea electorala scadea censul si sporea considerabil numarul alegatorilor. Legea instructiunii publice. Prin legea comunala. Cuza a supus unui plebiscit un nou proiect de Constitutie. taranii negociau 10 . adoptate pe 25 noiembrie 1864.964 hectare. Prin aceasta noua lege fundamentala. domnul isi aroga largi prerogative legislative si executive. pentru care a fost adoptata a fost aceea ca prin statutul de proprietari. Asadar. iar acestea sa o considere o abatare a Principatelor de pe linia stabilita la Paris pe 7 august 1858. In domeniul invatamantului. iar mai multe plasi formau un judet. secundar si superior. stiau carte. Avand controlul absolut al puterii politice. de initiativa legislativa si de a numi unii membrii din Senat si Presedintele Adunarii. tribunalele judetene. in functie de aceasta impartire si in functie de numarul de vite. Potrivit acesteia claca este desfiintata. cel primar fiind obligatoriu si gratuit. curtile de jurati si Curtea de Casatie. Adminstratia judetelor si a comunelor se facea de consilii alese pe baza votului cenzitar. Daca pana la reforma. Treptat. impartiti in alegatori directi (plateau o cotributie de 4 galbeni.3. mijlocasi si palmasi si au primit pamant prin despagubire. 3. iar comuna era condusa de un primar. Pamantul trebuia platit in 15 ani si nu putea fi instrainat timp de 30 de ani. care a rupt legaturile cu economia si societatea de tip feudal [18]. iar in sedinta din 2 mai 1864 deputatii sunt evacuati din sala de un detasament militar.Ruptura totala a survenit in momentul supunerii spre dezbatere de catre Kogalniceanu a proiectului de lege rurala. Motivatia principala. stabilea trei grade de invatamant: primar. avand drept de veto. La 14 august 1864 a fost promulgata legea rurala. In anul 1864 au fost promulgate legile privind organizarea administratiei. insa domnul refuza demisia primului ministru. Taranii au fost impartiti in: fruntasi. veniturile la bugetul statului cresteau considerabil. care elabora proiecte de legi pe baza initiativelor domnului. cea mai controversata masura a epocii. Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina. si o noua lege electorala. In total au fost improprietariti 406. plasa era condusa de un subprefect (mai tarziu pretor).

Gravura contemporana 3. Spre dimineata. perceptorii statului erau intransigibili. seara in care Cuza cina la palat cu doamna Elena. Chestiunile legate de sfera privata a domnului Cuza au influentat in mod direct sfera publica. este organizata o receptie in seara zilei de 10/11 februarie 1866. precum rudele amantei sale Maria Obrenovici. In acel moment Cuza le cere colonelului Haralambie si maiorului Lecca. iar metoda negocierii nu a mai putut fi aplicata. In conjuratie au fost atrasi si unii lideri importanti ai armatei si ai garzii personale a domnitorului. ii astepta. societatea romaneasca a intrat in criza. lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal si insasi opera de modernizare a societatii romanesti a fost pusa sub semnul intrebarii. Abdicarea lui Cuza. Abdicarea Desi in perioada regimului autoritar domnul a putut sa ia acele masuri necesare operei de modernizare a statului. domnului ii este adusa o telegrama prin care era instiintat ca patru mii de oameni vor navali in palat si il vor sili sa abdice. deoarece interesul ei era de a participa la modernizarea societatii romanesti. in pofida faptului ca aceasta opozitie era formata din grupari total opuse pe spectrul politic. Pentru a insela vigilenta politiei. Ofiterii ce trebuiau sa-l 11 . institutiile statului nu mai functioneaza si atunci elita politica va recurge la o solutie radicala pentru a debloca sistemul. Din partea unui gazetar. era firesc ca opozitia sa se coalizeze impotriva domnului si a regimului sau personal. numai ca epoca despotismelor luminate trecuse. comandata de maiorul Lecca. In urma alegerilor din noiembrie 1864 aparatul de stat a fost ocupat numai de oameni favorabili domnului. Acesti vor pune interesele proprii mai presus de interesul national.cu boierii darile pe care trebuiau sa le plateasca lor. ajungandu-se la o gripare a sistemului institutional. Treptat. De numele celor numiti in functii administrative importante. In opinia noului val de istorici. sa dubleze paza palatului si sa il asigure ca orasul este linistit. Treptat. despre care nu stia ca sunt membri ai conjuratiei. Cuza s-a dorit a fi un despot luminat. se vor lega cateva afaceri de coruptie notorii in epoca.4. Prin urmare. Erorile politice. constituindu-se intr-o adevarata camarila. trupe de artilerie patrund in palat. unde garda.

Este urcat intr-o trasura si trimis la locuinta lui Costache Ciocarlan. asa cum fagaduise si sa nu se lase dominat de sentimentul de razbunare pe care i-l provocase actul de la 11 februarie. Dupa o perioada petrecuta intr-o localitate de langa Viena. Mai mult. si Mihai Eminescu. total fals dupa cum ii maturisea chiar intr-o scrisoare adresata lui Carol I pe 20 aprilie 1867. iar dupa Al Doilea Razboi Mondial. conform dorintei natiunii intregi si angajamentului ce am luat la suirea mea pe Tron. apoi la Paris. Cuza ajunge la Viena.aresteze patrund in apartamentul domnului si ii inmaneaza lui Cuza documentul abdicarii ce stipula: „Noi. Cuza este ales deputat. principele Carol a considerat ca nu este oportun din cauza situatiei politice din cel moment. 3. Afland despre un renumit specialist se deplaseaza in Heidelberg. A doua zi este mutat la Palatul Cotroceni. Printre acestia s-a aflat. existand petitii care cereau revenirea lui si el insusi primeste audiente ale studentilor romani. Este inmormantat initial la Biserica Domneasca de langa Palatul de la Ruginoasa. Desi Cuza a dorit intotdeauna sa revina in tara. Alexandru Ioan Cuza moare pe 15 mai 1873. in Mehedinti si Turnu Severin. este acuzat de unele gazete vieneze si pariziene ca incearca sa comploteze cu Rusia pentru reintoarcerea lui in Romania. Alexandru Ioan I. Biserica Domneasca de langa Palatul de la Ruginoasa Biserica Trei Ierarhi din Iasi 12 . unde isi manifesta interesul de a lucra in continuare in interesul tarii pentru aducerea unui principe strain. in lipsa. de unde seara va fi obligat sa paraseasca tara. depun astazi 11 Fevruarie 1866. Va fi prea tarziu. carma guvernului in mana unei Locotenente Domnesti si a Ministerului ales de popor”. la varsta de 53 de ani. Cuza este rapus de boala si se muta la Florenta. Ultimii ani Plecat in exil. dar acesta il refuzase categoric. Ulterior. Germania. conform dorintei sale. Inca din 1867 ii scrisese lui Carol I pentru a reveni in tara. Permanent i s-a aratat ca este sprijinit din tara. la un moment dat.5. osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iasi. dar el nu a putut accepta aceasta functie.

ceea ce il ridica insa mai presus de cei mai multi contemporani ai sai era popularitatea sa.. (…) Fa.. ca Domn. hotarat. O.” Beclard. foarte hotarat sa puna in practica Unirea si ideile sale de reforma si de progres.” M. aspectul sau tineresc. avand replica prompta si ascutita .. un om cinstit. Era un semn bun: parca se prevedea ca noul stapanitor al ambelor principate. Kogalniceanu “Era un om cu inalte insusiri. plin de dragoste pentru tara sa. va fi in acelasi timp si dezrobitorul taranilor. (. nu se folosise niciodata de slujbe pentru a face ca altii avere. 1859 “Era un om simpatic si inteligent. ca domnia ta sa fie cu totul de pace si de dreptate. Iorga “Unirea nationala fu visarea iubita a voievozilor nostri cei viteji. Doamne! Mare si frumoasa iti este misiunea! Constitutia din august insemneaza o epoca noua si Maria ta esti chemat sa o deschizi. Aceasta a facut ca Alexandru Ioan Cuza sa fie iubit de multime inca de la inceput. Am gasit la el de asemenea bunul simt si modestia. fa ca legea sa inlocuiasca arbitrariul. muncira.) Colonelul Cuza are una dintre calitatile cele mai rare si. iar Tu. suferira” Nicolae Balcescu 13 . indeplinatorul Unirii. in consecinta. Ar fi omul pe care il cere situatia sa noua . iubirea sa pentru cei multi si saraci si lipsa de orice dispret si maretie in legatura cu dansii. fii bun mai ales pentru aceia pentru care mai toti Domnii trecuti au fost nepasatori sa rai. expresia calma si hotarata a fizionomiei sale. sinceritatea..4. Consulul francez la Bucuresti. dar. noi am vrut sa aratam lumii aceea ce toata tara doreste : la legi noua. gata de jertfa. Giurescu “ … Alegandu-te pre tine Domn in tara noastra. Maria Ta. CITATE DESPRE ALEXANDRU IOAN CUZA “Noul domnitor. a tuturor barbatilor nostri cei mari…pentru dansa ei traira. incanta multimea care il privea sarbatoreste si se imbulzea in urma sa. impaca patimile si urile dintre noi si reintrodu in mijlocul nostru stramoseasca fratie.” N.”. cu fata sa placuta. Fii dar omul epocei.” Dinu C. “I se cunostea firea dezinteresata. cea mai pretioasa. fa ca legea sa fie tare.. lipsit de patima banului. fii bun si bland. om nou..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful