LICEUL TEHNOLOGIC TRANSPORTURI CAI FERATE GALATI

REFERAT LA ISTORIE

24 IANUARIE 1856 - UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE

Intocmit de elevul: Carbarau Alexandru Cl a X-a B

- 2013 1

o conventie valabila sapte ani. respectiv Gheorghe Bibescu. Unirea Principatelor Romane cunoscuta ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumatatea secolului al XIX-lea și reprezinta unificarea vechilor state Moldova și Țara Romaneasca. in timpul domniilor lui Mihail Sturdza. Alexandru Ioan Cuza 1. odata cu Primii pasi catre unire s-au facut odata cu evenimentele revolutiei de la 1848 si prin realizarea uniunii vamale intre Moldova și Țara Romaneasca. CONTEXTUL ISTORIC 24 ianuarie este ziua in care sarbatorim an de an. netinand cont de interesele poporului roman. Procesul a inceput in 1848. un mare eveniment al istoriei poporului roman: Unirea Principatelor.UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE Unirea e singura stare politica ce putea sa asigure viitorul nostru si sa ne permita a da tarii organizarea ce o asteapta de atat de mult timp. care afecta grav suveranitatea Principatelor. Din pacate. 2 . Imperiul Otoman si Rusia Tarista au incheiat la Balta Liman (cartier in Constantinopol). in primavara anului 1849.24 IANUARIE 1856 . revolutia de la 1848 a demonstrat in mod categoric dorinta de independenta si de unitate a romanilor. Desi a fost inabusita. din 1859 incoace. Deznodamantul razboiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizarii unirii.

iar infrangerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent si a permis ca problema romaneasca sa fie tratata ca o problema europeana. Principatele Romane treceau sub protectia puterilor semnatare si capatau dreptul de a face propuneri de reorganizare. ales dintr-o familie domnitoare a Europei si ai carui mostenitori sa fie crescuti in religia tarii . care sa se infaptuiasca tinand cont de dorintele romanilor.Cuza nu s-a remarcat printr-o activitate deosebita in cadrul dezbaterilor. De asemenea. s-a declansat Razboiul Crimeii. iar fortele sociale si politice erau chemate sa se pronunte in legatura cu aceasta problema atat de importanta. Reactiile au fost atunci impartite: Franta sustinea infaptuirea Unirii (dar sub un principe strain). adunarile obstesti se suspendau. Intre timp. Avand in vedere majoritatea unionista zdrobitoare din ambele Divane. iar impotriva s-au aratat a fi Turcia si Austria (pentru ca fiecare avea sub stapanire teritorii romanesti). dar care oferea romanilor o unire incompleta.au adresat un protest Adunarii Nationale Franceze. Impotriva celor decise la Balta Liman. fostii lideri ai miscarii pasoptiste .exilati intre timp si imprastiati in intreaga Europa . atunci cand .din initiativa lui C. locul acestora fiind luat de Consilii sau Divanuri ad-hoc. Prusia si Sardinia. 3 . pentru acei sapte ani. Pe data de 7 octombrie 1857 – in cadrul Adunarii ad-hoc a Moldovei. cu mostenirea tronului.s-au constituit. rezultatul formulat in rezolutia din 7 octombrie a fost unul clar: Unirea Principatelor intr-un singur stat sub numele de Romania si Print strain. aratand ca "dorinta cea mai mare" este Unirea Principatelor intr-un singur stat. pasoptistii moldoveni si munteni se reintorsesera masiv in tara si trecusera la actiune: au organizat o formatiune politica numita “Partida Nationala” si au format Comitete ale Unirii. aceasta noua conducere fiind “aparata” prin aducerea a cate 25. Anglia nu s-a pronuntat. A.pentru prima oara .000 de soldati in fiecare dintre tari. iar apoi . Astfel. . A doua zi a fost adoptata rezolutia si in Muntenia. in iunie 1849. prin tratatul de pace incheiat la Paris in 1856. Cererile Adunarilor au fost cuprinse intr-un raport al Consiliilor puterilor europene si inaintate reprezentantilor puterilor garante la conferinta de la Paris. votate cu un continut asemanator in Adunarile Ad-hoc ale Moldovei si Tarii Romanesti.Prin acea conventie se stabilea ca domnitorii celor doua tari romanesti sa fie considerati inalti functionari ai Imperiului Otoman si sa fie numiti direct de sultan. Luna urmatoare a anului a adus si primele rezolutii. pe baza acestora fiind adoptata o conventie care cuprindea statutul international si principiile de organizare a Principatelor. ca urmare a neintelegerilor dintre puterile acelor vremuri. avand practic aceleasi concluzii. prin care se exprima clar vointa de unire. Apoi. Lucrarile Adunarii Ad-hoc s-au deschis in septembrie 1857. in cursul anului 1853. dupa anul 1853. in Comitetul Democratic Roman. Mihail Kogalniceanu prezenta Proiectul de rezolutie care cuprindea „dorintele fundamentale“ ale romanilor moldoveni. acelasi acord si l-au dat Rusia. cu acordul puterii “protectoare” . la Paris.au fost prezenti si deputati tarani.Rusia Tarista. Rosetti .

a trait cu intensitate framantarile politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. marile puteri europene au fost nevoite sa accepte unirea infaptuita de romani dar numai pe timpul domniei lui Cuza. precum si tarafe de lautari. Intrunite la Paris pentru Conferinta desfasurata intre 26 august si 6 septembrie 1859 (si sub presiunea evenimentelor internationale . patru arcuri de triumf. 4 . In ziua de 5 februarie 1859. numai la durata vietii acestuia. domnitorul Cuza a fost oaspetele orasului Focsani. Dupa condica de cheltuieli. insa. deputatii munteni din Adunarea Electiva dau votul lor la 24 ianuarie 1859. la 24 ianuarie 1859. succesul actiunii era posibil numai prin interventia masiva si hotarata a maselor.Focsanii Moldovei si Focsanii Munteni . focsanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului. Mai in toate casele particulare. Adunarea Electiva era dominata de conservatori. Valuri de flori s-au revarsat in calea Domnului. s-au ridicat pe sosea.oras prin excelenta negustoresc .000 de oameni au venit in jurul sediului Adunarii in acele zile istorice. La acea epoca. municipalitatea a cheltuit 6630 lei si 32 parale. recunoasterea sa fiind limitata. alegerea lui Alexandru Ioan Cuza . in fapt. in Adunarea Electiva a Moldovei.propunere acceptata in unanimitate. orasul intruchipa. Peste 30. Entuziasmati de victoria obtinuta de confratii unionisti moldoveni. insa. s-au impodobit portile cu verdeata si la ferestre.de un brat al Milcovului. cantau Hora Unirii si un imn al vremii 'Timpuri de Marire'. din care numai pentru artificii 1354 lei si 20 parale. mai multe piramide. peste prevederile Conventiei de la Paris. dupa cum aprecia Mihail Kogalniceanu. Desfiintarea hotarului de la Focsani echivala cu Unirea celor doua Principate si crea premisele punerii temeliei statului national unitar roman. pacura (s-au consumat 30 vedre) si seu (60 ocale) erau asezate pe ulite. in fata curtii boierilor Dascalescu. In cinstea Domnitorului. " La aparitia Domnului. dar nici nu se descuraja “Partida Nationala” in aspiratia ei catre unire. Astfel. s-au arborat steaguri. Sute de felinare (850). transpunand astfel. una din Iasi si alta din Bucuresti. Focsanii . S-au mai ridicat in oras. impodobite cu verdeata si infasurate in panza tricolora.“om nou la legi noi”. dorinta natiunii romane. lumea a isbucnit in urale. cand . a fost propus si ales in unanimitate Alexandru Ioan Cuza . aceluiasi Alexandru Ioan Cuza. acoperite cu frunze de brad si pe care ardeau lumanari si felinare.Statul astfel rezultat urma sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei. improvizate in graba. doua muzici miliare. adunari si guverne separate. 150 ceaune si 650 ulcele de tuci cu smoala.deputatul Vasile Boerescu a propus. Trebuie precizat ca prin aceasta conventie nici nu se incuraja. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor. situatia celor doua tari vecine si surori. pentru a se aprinde si a lumina feeric orasul.razboiul dintre Franta si Sardinia impotriva Austriei statea sa inceapa). pe unde venea de la Iasi. Despartit in doua .cu exceptia a doua institutii unice: Comisia Centrala si Inalta Curte de Casatie si Justitie in cele doua tari ar fi trebuit sa fie doi domnitori. Mii de oameni i-au iesit in cale in drumul dinspre Marasesti. pe ulitele pe unde trebuia sa treaca si. dupa mai multe dispute. toata noaptea au ars lumanarile bucuriei obstesti.intro sedinta secreta . dar . deoarece nu se preciza ca domnitorii alesi in cele doua tari ar trebui sa fie persoane diferite. In Tara Romaneasca. care s-a scoborat din diligenta ". in acea vreme. semnaland gradul de continua intensificare a dorintei de unitate a romanilor. De aceea.

Ajungand la hotar. se zice si pe Mos Ion Roata. insotit de notabilitatile orasului si de multimea de oameni. unde a doua zi a primit in audienta multa lume. De aici. Apoi a dat porunca ca fiecare sa mearga la cazarma lui si sa comunice comandirilor ca de azi inainte si pe vecii vecilor. a ridicat garzile de la hotarul dintre romani. Domnitorul a fost gazduit de boierii Dascalesti. unde au jucat cu totii Hora Unirii. de la Focsani. Domnitorul s-a oprit. unde era al doilea arc de triumf. Cuza a mers pana in centrul orasului. Noaptea. Le-a spus ca sunt frati si i-a pus sa se imbratiseze. si a chemat la el pe cei doi soldati care faceau de straja la hotar: un moldovean si un muntean. Mos Ion Roata Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861) 5 . Domnitorul Principatelor Unite.

1. Alegerea sa a produs in intreaga tara o puternica explozie de entuziasm."ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor in amandoua capitalele. infaptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se tragea dintr-o veche familie de moldoveani. 6 . care cum se intalneau luau vorba de Cuza.PRIMUL DOMNITOR AL TARII ROMANESTI 2. jocuri.Nicolae Grigorescu ii relateaza lui A. spatari. Isi ieseau oamenii in drum cu oala plina cu vin. chiote in toate partile.Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a reprezentat o victorie insemnata a poporului roman in lupta sa pentru formarea unui stat national unitar. cerand infaptuirea unor reforme democratice. A invatat pana in 1831 la Iasi. Familia Alexandru Ioan Cuza. S-a intors apoi in tara si a intrat in armata. Am lasat tot. Originea. Intr-o dimineata . Studiile. E trimis apoi la Paris. Printre fruntasii adunarii arestati din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat si Cuza. unde a avut colegi pe cativa dintre viitorii sai colaboratori. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza in timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost in primele randuri. de unire. foto: octombrie 2008) 2. In ziua de 24 ianuarie 1859. Si era un ger de crapau pietrele. se imbratisau si incingeau hora in mijlocul drumului. am pus saua pe cal. unde isi ia bacalaureatul in litere. si fuga la targ. ispravnici. Vlahuta . Cuza s-a nascut la 20 martie 1820. Cuza a fost ales si domn al Tarii Romanesti. a reusit apoi sa scape de sub paza si sa fuga in Transilvania. ALEXANDRU IOAN CUZA . S-a casatorit in 1844 cu Elena Rosetti. A luat cuvantul la adunarea de la hotelul "Petersburg" din Iasi. intre ei Vasile Alecsandri." Cladirea Hotelului Concordia din Bucuresti in care s-a hotarat dubla alegere a lui Cuza (astazi in stare avansata de degradare. comisi. Atunci am vazut eu ce va sa zica bucuria unui popor. din partile Falciului. Cantece. familie de cluceri. Da' unde mai sta cineva in casa? Am vazut batrani care plangeau de bucurie.

DOMNIA LUI CUZA 7 . nu radicale insa. sa patroneze modernizarea societatii romanesti pe principii liberale. avansand in numai doua luni de la gradul de sublocotenent la cel de maior. insa. Puterile garante decid la 12 august 1857 o noua consultare electorala . in acelasi timp. La 5 ianuarie 1859. Insirand ingerintele administratiei in alcatuirea listelor electorale care urmau sa aduca o majoritate antiunionista in Divan. iar elita politica va recurge la o solutie radicala pentru a debloca sistemul. Alegerile sunt falsificate de Vogoride. Cuza petrece un an in exil.Cuza are ocazia sa participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848. ajungandu-se la o gripare a sistemului institutional. 1855 . dupa tensiuni diplomatice. cu ajutorul consulului britanic de la Braila reusesc sa ajunga in Transilvania.1856). apoi in Bucovina. el isi prezinta demisia din functia de parcalab. De data aceasta. Paris si Constantinopol. Avand in vedere noul context. Grigore Alexandru Ghica. Viitorul domn accepta fara probleme desi cu cateva luni inainte acuzase faptele caimacamului. societatea a intrat in criza. Cuza si-a dat demisia din functia de parcalab. sa fie trimisi in Turcia. antiunionist si dornic de a-si face partizani il renumeste pe Cuza parcalab si il reintegreaza in cadrele armatei. a retezat imediat orice tentativa de miscare revolutionara arestand pe majoritatea complotistilor. Este numit presedinte al Judecatoriei Covurlui (1849 . Desi era planuit ca o parte dintre acestia. In perioada alegerilor pentru Divanul ad-hoc Cuza face un gest care ii va aduce un important capital de imagine. Functionar regulamentar si evenimentele premergatoare Unirii Cuza a participat la evenimentele de la 1848 din Moldova. el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputatilor prezenti in Moldova. insa a jucat un rol secundar. In perioada regimului autoritar s-au putut lua acele masuri necesare modernizarii. Mihail Sturdza. Nicolae Vogoride. 3. primind in aceasta perioada si rangul devornic. In drum spre Constantinopol. inclusiv Cuza.2. Cuza nu s-a lasat manipulat si a inteles. Patriot cu idei liberale. la Viena.1851. Desi nu era o personalitate de prim rang pe scena politica si avea contracandidati cu o bogata experienta administrativa. dupa care se retrage in Bucovina. figura colonelului Cuza a aparut in prim plan la momentul 1859 deoarece gruparile politice din Principate au preferat sa sprijine un seminecunoscut decat sa isi voteze un adversar iredutabil. 2. revenind in tara odata cu numirea noului domn in Moldova. Ca forma de protest fata de falsificarea alegerilor pentru adunarile ad-hoc din Moldova. delegatia Moldovei s-a oprit si la Bucuresti influentand pe reprezentantii Partidului National din adunarea electiva. Cuza a fost acceptat chiar si de partizanii celor doi Sturza care candidau sustinuti de conservatori. sa preia controlul intregii vieti politice crezand ca va reusi sa creeze un sistem care sa-i acorde puterea totala si. In timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reintors in tara si in perioada pregatirii Unirii indeplinea functia de parcalab de Galati. Cuza numarandu-se printre deputatii alesi sa dezbata viitorul Principatelor. la un moment dat. Domnul Moldovei. majoritatea unionista este zdrobitare. apoi director al Ministerului de Interne (1851). insa lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal si chiar opera de modernizare a societatii romanesti a fost pusa sub semnul intrebarii. noul caimacam . Vogoride isi schimba din nou atitudinea fata de Cuza si propune ridicarea acestuia la gradul de colonel. La 6 iunie 1856 este numit parcalab de Galati. unde este martor al evenimentelor revolutionare de aici. insa imediat dupa decesul domnului Ghica este destituit de caimacamul Teodor Bals. Treptat. Dupa cateva luni.

in aceasta perioada efortul a fost canalizat in demersul pentru realizarea unificarii depline. moderati sau conservatori. In cele din urma. i-a permis domnitorului sa puna in aplicare reformele foarte necesare. In 1866. cum a fost denumita. intre cele doua parlamente si guverne. si. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. dar si sa creeze un singur parlament si un singur guvern. Tot in 1864 a fost terminata Universitatea din Bucuresti. De altfel. Prin aceasta din urma au fost improprietarite 400. in locul sau venind o locotenenta domneasca formata din Lascar Catargiu. pentru a servi reformei agrare din 1864. Aproximativ un sfert din intreaga suprafata a tarii apartinea Bisericii si a fost confiscata de domnitor. Iasi si Bucuresti. in cele din urma. dar si din partea Bisericii in aplicarea altor masuri mult mai vitale. Cuza a initiat o serie de noi demersuri diplomatice.S-a creat armata nationala prin contopirea fortelor militare ale celor doua principate si Statul Major General al acesteia este infiintat in 1859. Pentru a realiza unirea deplina. impotriva domniei lui Cuza incep sa se coalizeze liberalii radicali si conservatorii. ce erau nemultumiti de actiunile domnului roman. reuseste sa fixeze capitala la Bucuresti in 1862. domnitorul dorind o apropiere cat mai rapida de nivelul de dezvoltare al tarilor occidentale. Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au schimbat din temelii societatea romaneasca.1. in felul acesta. desigur. insa. il obliga pe Cuza sa abdice pe 23 februarie. Se pun bazele unui cod civil si a Codului Penal. prima perioada a domniei a fost marcata de o mare instabilitate guvernamentala. In 1863. "monstruoasa coalitie". a fost terminata in 1860 si este prima institutie de invatamant superior din tara. Alexandru Ioan Cuza l-a avut alaturi pe Mihail Kogalniceanu. numita in cinstea domnitorului. se instituie invatamantul obligatoriu de patru clase si incep sa se aplice impozite pentru infrastructura. In afara acestui lucru. care. 3.Cuza intr-o vizita la Constantinopol Scena politica era divizata intre o multitudine de grupari si tabere de diferite orientari de la radicali. In ciuda acestor reusite. Acesta paraseste Bucurestiul doua zile mai tarziu. burgheziei. Contemporanii au sesizat inca din primele luni ca domnul nu se lasa manipulat. idee indusa prin intermediul propagandei. Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie. trebuia sa jongleze intre cele doua capitale. astfel ca bataliile politice s-au situat pe plan secund. Cuza a dus o politica deliberata de uzare a liderilor politici si a gruparilor politice si. Insa. Cuza a intampinat o rezistenta acerba din partea boierilor. a doua din tara. are loc secularizarea averilor manastiresti. in functia de primministru intre 1863 si 1865. formata in special din marii latifundiari si oameni de afaceri.000 de familii si s-au desfiintat cu totul oranduirile feudale. Costache Negri fiind cel insarcinat sa 8 . dorea sa apara ca salvatorul natiunii. avand si sprijinul unei parti a armatei.

unde exclama: "Unirea este indeplinita. cu alte cuvinte.sustina cauza Principatelor la Constantinopol. a fost cu noi. pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan Cuza emite „Proclamatia Unirii”. El nu a vrut sa guverneze alaturi de aceste grupari politice. Nationalitatea Romana este intemeiata. de fapt. Aceste consecinte s-au vazut imediat dupa realizarea unificarii depline cand divergentele politice au paralizat viata administrativa. fiind sustinut de Cuza a refuzat sa isi prezinte demisia. Dumnezeul parintilor nostri a fost cu tara. Situatia pe plan international complicata de unificarea Italiei a amanat luarea unei decizii. Opinia publica se astepta de la Cuza sa ia initiativa organizarii unui stat pe principii moderne si sa patroneze aceasta opera de modernizare in spirit liberal. 9 . domnul a efectuat personal o vizita pe Bosfor in septembrie 1860. de la radicali pana la ultraconservatori. toate gruparile politice. In Camera. Cuza a crezut ca va reusi sa creeze un sistem care sa-i acorde puterea totala si. insa nici nu si-a creat o forta politica proprie pe care sa se bazeze. In aceste conditii. aclamat de Corpurile Legiuitoare. 3. societatea era divizata. ati intrunit sperantele voastre intr-un singur Domn. Sa traiasca Romania!" Pe 22 ianuarie 1862 se formeaza primul guvern unic. Alesul vostru va da astazi o singura Romanie. insa. incerca sa o adopte. Desi nu era o izbanda deplina. Acest fapt maret.Divergentele politice si Lovitura de stat din 2 mai 1864 Unirea deplina fiind realizata. De asemenea. insa numai pe timpul domniei lui Cuza. iar la 24 ianuarie 1862 isi deschide lucrarile prima Adunare Legislativa unica. in acelasi timp. este numele dat opozitiei de presa favorabila lui Cuza. Guvernul Cretulescu a primit vot de blam. In zilele de 5 si 24 Ianuarie ati depus toata a voastra incredere in Alesul natiei. Cuza a trait cu iluzia ca va putea sa supravietuiasca din punct de vedere politic de unul singur. veti sti a o intari. s-a inconjurat numai de oameni fideli. actiunea guvernamentala s-a axat pe armonizarea institutionala din Principate. fapt ce a condus la o divizare a societatii. Numirea lui Kogalniceanu in fruntea executivului la 11 octombrie a mai calmat scena politica. Cuza a facut o eroare politica care ii va fi fatala in cele din urma si anume aceea ca si-a indepartat. opozitia bloca orice masura pe care puterea. cu garantia Marilor Puteri. Tensiunea a atins punctul culminant cand. la 18 februarie 1863. Trei luni mai tarziu Poarta emite firmanul prin care se recunostea unirea administrativa si legislativa a Principatelor. insa. la 13 septembrie 1861 s-a deschis la Constantinopol Conferinta puterilor europene. cuprindea tot ce avea mai bun elita romaneasca a epocii. sa patroneze modernizarea societatii romanesti pe principii liberale. In epoca. chemat cu caldura de noi. se facuse un important progres fata de situatia anterioara. Solutia gasita de Cuza pentru implementarea masurilor sale a fost instaurarea unui regim personal. docili. a incercat o constructie liberala in absenta liberalismului. Asemeni acestuia. La fel ca Napoleon al III-lea. compusa din adversarii domnului. dorit la generatiunile trecute. sub conducerea lui Barbu Catargiu. In acest context a putut fi adoptata legea secularizarii averilor manastiresti. de Puterile garante si s-a inscris in datinile Natiunilor. domnul refuza sa promulge orice masura venita din partea opozitiei. rand pe rand. Pionul folosit de Cuza pentru indeplinirea obiectivelor sale a fost Mihail Kogalniceanu. El a intarit silintele noastre prin intelepciunea poporului si a condus Natiunea catre un falnic viitor. Va iubiti Patria. Modelul politic al domnului roman a fost imparatul francez Napoleon al IIIlea. Insa domnul a incercat sa modernizeze societatea romaneasca in absenta unui spirit liberal adevarat.2. „Monstruoasa coalitie”. Treptat. de la nivel politic pana la presa. Pentru a strange legaturile. s-a recunoscut de Inalta Poarta. Bucuresti fiind desemnat capitala intregii tari. reprezentata de partizani cuzisti. In cele din urma.

Prin Statut. 3. Pamantul trebuia platit in 15 ani si nu putea fi instrainat timp de 30 de ani. care era totodata si instanta de recurs. Adminstratia judetelor si a comunelor se facea de consilii alese pe baza votului cenzitar. iar comuna era condusa de un primar. Motivatia principala. Avand controlul absolut al puterii politice. care elabora proiecte de legi pe baza initiativelor domnului. ce au intrat in vigoare din anul 1865. Perioada regimului autoritar. In domeniul invatamantului. Daca pana la reforma. intitulata sugestiv Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris. puteau fi alese persoanele in varsta de cel putin 30 de ani). condusa de Theodor Aman. si o noua lege electorala. au luat fiinta noi institutii precum Universitatea din Bucuresti. iar acestea sa o considere o abatare a Principatelor de pe linia stabilita la Paris pe 7 august 1858. Potrivit acesteia claca este desfiintata. adoptate pe 25 noiembrie 1864. dar si principala consecinta. taranii deveneau totodata contribuabili la bugetul de stat. mai multe comune formau o plasa. reteaua scolara a fost extinsa. taranii negociau 10 . Cuza si-a asumat opera de modernizare a statului in spirit liberal. Prin aceasta noua lege fundamentala. avand drept de veto. insa domnul refuza demisia primului ministru. impartiti in alegatori directi (plateau o cotributie de 4 galbeni. satele si catunele se grupau in comune rurale. in functie de aceasta impartire si in functie de numarul de vite.964 hectare. ambele fiind aprobate prin vot covarsitor. Cabinetul primeste vot de blam. formati din cei care plateau impozite mai mici. curtile de apel. Legea instructiunii publice. tribunalele judetene. care a rupt legaturile cu economia si societatea de tip feudal [18]. cel primar fiind obligatoriu si gratuit. Cuza a supus unui plebiscit un nou proiect de Constitutie. civil si comercial. Statutul modifica total sensul Conventiei. Pe un fond politic deja incordat la maximum. Domnitorul a ales acest titlu pentru a nu deranja interesele puterilor garante. Adoptarea Codurilor penal. curtile de jurati si Curtea de Casatie. veniturile la bugetul statului cresteau considerabil. stabilea trei grade de invatamant: primar. Scoala Nationala de Medicina Veterinara si cea de Arte Frumoase. Legea electorala scadea censul si sporea considerabil numarul alegatorilor. taranii au descoperit inconfortul de a fi contribuabili la bugetul statului.3. cea mai controversata masura a epocii. Prin legea comunala. domnul isi aroga largi prerogative legislative si executive. a insemnat modernizarea sistemului judiciar. iar satenii clacasi devin proprietari liberi pe locurile supuse posesiunii lor. Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina. Taranii au fost impartiti in: fruntasi.429 tarani cu 1. Parlamentul devine bicameral (Corpul Ponderator sau Senatul si Adunarea Deputatilor) si se formeaza Consiliul de Stat. Asadar. Treptat. de initiativa legislativa si de a numi unii membrii din Senat si Presedintele Adunarii. iar mai multe plasi formau un judet. pentru care a fost adoptata a fost aceea ca prin statutul de proprietari. stiau carte. aceasta initiativa a declansat o criza politica si constitutionala fara precedent. plasa era condusa de un subprefect (mai tarziu pretor). iar in sedinta din 2 mai 1864 deputatii sunt evacuati din sala de un detasament militar. In realitate. aveau varsta de cel putin 25 de ani) si alegatori primari (votau prin delegati. Reformele Pe 10 mai. mijlocasi si palmasi si au primit pamant prin despagubire. In total au fost improprietariti 406. secundar si superior.654. iar in fruntea administratiei judetului era un prefect. Prin reorganizarea justitiei au luat fiinta judecatoriile de plasa. In anul 1864 au fost promulgate legile privind organizarea administratiei.Ruptura totala a survenit in momentul supunerii spre dezbatere de catre Kogalniceanu a proiectului de lege rurala. La 14 august 1864 a fost promulgata legea rurala.

Din partea unui gazetar.cu boierii darile pe care trebuiau sa le plateasca lor. deoarece interesul ei era de a participa la modernizarea societatii romanesti. In urma alegerilor din noiembrie 1864 aparatul de stat a fost ocupat numai de oameni favorabili domnului. ii astepta. Abdicarea lui Cuza. precum rudele amantei sale Maria Obrenovici. In acel moment Cuza le cere colonelului Haralambie si maiorului Lecca. perceptorii statului erau intransigibili. Treptat. era firesc ca opozitia sa se coalizeze impotriva domnului si a regimului sau personal. numai ca epoca despotismelor luminate trecuse. In opinia noului val de istorici. De numele celor numiti in functii administrative importante. iar metoda negocierii nu a mai putut fi aplicata. in pofida faptului ca aceasta opozitie era formata din grupari total opuse pe spectrul politic. Pentru a insela vigilenta politiei.4. constituindu-se intr-o adevarata camarila. Ofiterii ce trebuiau sa-l 11 . domnului ii este adusa o telegrama prin care era instiintat ca patru mii de oameni vor navali in palat si il vor sili sa abdice. lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal si insasi opera de modernizare a societatii romanesti a fost pusa sub semnul intrebarii. este organizata o receptie in seara zilei de 10/11 februarie 1866. despre care nu stia ca sunt membri ai conjuratiei. unde garda. Cuza s-a dorit a fi un despot luminat. Abdicarea Desi in perioada regimului autoritar domnul a putut sa ia acele masuri necesare operei de modernizare a statului. Erorile politice. In conjuratie au fost atrasi si unii lideri importanti ai armatei si ai garzii personale a domnitorului. comandata de maiorul Lecca. Spre dimineata. Prin urmare. Gravura contemporana 3. trupe de artilerie patrund in palat. sa dubleze paza palatului si sa il asigure ca orasul este linistit. Treptat. societatea romaneasca a intrat in criza. Acesti vor pune interesele proprii mai presus de interesul national. institutiile statului nu mai functioneaza si atunci elita politica va recurge la o solutie radicala pentru a debloca sistemul. se vor lega cateva afaceri de coruptie notorii in epoca. seara in care Cuza cina la palat cu doamna Elena. Chestiunile legate de sfera privata a domnului Cuza au influentat in mod direct sfera publica. ajungandu-se la o gripare a sistemului institutional.

Printre acestia s-a aflat. unde isi manifesta interesul de a lucra in continuare in interesul tarii pentru aducerea unui principe strain. Permanent i s-a aratat ca este sprijinit din tara. Alexandru Ioan I. Este inmormantat initial la Biserica Domneasca de langa Palatul de la Ruginoasa. Alexandru Ioan Cuza moare pe 15 mai 1873. Este urcat intr-o trasura si trimis la locuinta lui Costache Ciocarlan. in lipsa. existand petitii care cereau revenirea lui si el insusi primeste audiente ale studentilor romani. Ulterior. depun astazi 11 Fevruarie 1866. Germania. Cuza ajunge la Viena. Mai mult. Inca din 1867 ii scrisese lui Carol I pentru a reveni in tara. dar el nu a putut accepta aceasta functie. asa cum fagaduise si sa nu se lase dominat de sentimentul de razbunare pe care i-l provocase actul de la 11 februarie. conform dorintei natiunii intregi si angajamentului ce am luat la suirea mea pe Tron. Ultimii ani Plecat in exil. conform dorintei sale. osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iasi. principele Carol a considerat ca nu este oportun din cauza situatiei politice din cel moment. de unde seara va fi obligat sa paraseasca tara. este acuzat de unele gazete vieneze si pariziene ca incearca sa comploteze cu Rusia pentru reintoarcerea lui in Romania. in Mehedinti si Turnu Severin. si Mihai Eminescu. Dupa o perioada petrecuta intr-o localitate de langa Viena. dar acesta il refuzase categoric. iar dupa Al Doilea Razboi Mondial. total fals dupa cum ii maturisea chiar intr-o scrisoare adresata lui Carol I pe 20 aprilie 1867. Va fi prea tarziu. la varsta de 53 de ani. Desi Cuza a dorit intotdeauna sa revina in tara. apoi la Paris. carma guvernului in mana unei Locotenente Domnesti si a Ministerului ales de popor”. Afland despre un renumit specialist se deplaseaza in Heidelberg. 3. Biserica Domneasca de langa Palatul de la Ruginoasa Biserica Trei Ierarhi din Iasi 12 . la un moment dat. A doua zi este mutat la Palatul Cotroceni.aresteze patrund in apartamentul domnului si ii inmaneaza lui Cuza documentul abdicarii ce stipula: „Noi.5. Cuza este rapus de boala si se muta la Florenta. Cuza este ales deputat.

dar.” M.” N. Consulul francez la Bucuresti. 1859 “Era un om simpatic si inteligent. iubirea sa pentru cei multi si saraci si lipsa de orice dispret si maretie in legatura cu dansii. gata de jertfa. Iorga “Unirea nationala fu visarea iubita a voievozilor nostri cei viteji. va fi in acelasi timp si dezrobitorul taranilor. fii bun si bland. muncira. fa ca legea sa fie tare. avand replica prompta si ascutita . in consecinta. ca domnia ta sa fie cu totul de pace si de dreptate. nu se folosise niciodata de slujbe pentru a face ca altii avere.... fii bun mai ales pentru aceia pentru care mai toti Domnii trecuti au fost nepasatori sa rai. Giurescu “ … Alegandu-te pre tine Domn in tara noastra. CITATE DESPRE ALEXANDRU IOAN CUZA “Noul domnitor.”. “I se cunostea firea dezinteresata. indeplinatorul Unirii. om nou. expresia calma si hotarata a fizionomiei sale. plin de dragoste pentru tara sa. aspectul sau tineresc. Era un semn bun: parca se prevedea ca noul stapanitor al ambelor principate. un om cinstit. Kogalniceanu “Era un om cu inalte insusiri. cu fata sa placuta. a tuturor barbatilor nostri cei mari…pentru dansa ei traira. suferira” Nicolae Balcescu 13 . hotarat. iar Tu. Ar fi omul pe care il cere situatia sa noua . impaca patimile si urile dintre noi si reintrodu in mijlocul nostru stramoseasca fratie. (. cea mai pretioasa. fa ca legea sa inlocuiasca arbitrariul. (…) Fa. ca Domn.” Dinu C. foarte hotarat sa puna in practica Unirea si ideile sale de reforma si de progres. Aceasta a facut ca Alexandru Ioan Cuza sa fie iubit de multime inca de la inceput.” Beclard. noi am vrut sa aratam lumii aceea ce toata tara doreste : la legi noua. sinceritatea... incanta multimea care il privea sarbatoreste si se imbulzea in urma sa. Fii dar omul epocei.. Doamne! Mare si frumoasa iti este misiunea! Constitutia din august insemneaza o epoca noua si Maria ta esti chemat sa o deschizi. Maria Ta.) Colonelul Cuza are una dintre calitatile cele mai rare si. Am gasit la el de asemenea bunul simt si modestia. ceea ce il ridica insa mai presus de cei mai multi contemporani ai sai era popularitatea sa. O. lipsit de patima banului.4.