Sunteți pe pagina 1din 3

Alexandru Lapusneanul - Costache Negruzzi - nuvela istorica Nuvela este o specie a genului epic n proza, de ntindere medie, cu aciune

desfurat pe un singur fir narativ central, cu intriga riguroas i conflict puternic, la care participa un numar restrans de personaje bine construite. Caracteristicele acestei specii sunt ilustrate riguros de nuvela istorica Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi. Prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literatura romana,Alexandru Lapusneanul este o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Este o nuvela istorica deoarece are ca sursa de inspiratie istoria nationala,fapte reale; protagonistul are un echivalent real. De asemenea se acord o atenie deosebit conturrii unui cadru specific epocii n care este plasat aciunea si este cultivat limbajul arhaic si regional. Publicat n 1840 n primul numr al revistei "Dacia Literar", nuvela are ca sursa de insipratie Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche si de Miron Costin. Tema operei este istoric, urmrindu-se cea de-a doua domnie a lui Lpuneanul n Moldova. O tema secunda, de factura romantica, este cea a destinului unui tiran, urmarind evolutia de la orgoliu si cruzime la singuratate si teroarea de a fi neputincios in fata mortii. Titlul este specific nuvelei istorice si focalizeaza atentia asupra protagonistului, in jurul caruia se vor concentra conflictele nuvelei si la care se vor raporta toate celelalte personaje. Naratiunea se desfasoara linear, cronologic prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor, particularitate narativa romantica. Singura abatere de la acest principiu sunt secventele retrospective (motivatia casatoriei cu domnita Ruxanda).Naratiunea este heterodiegetica, cu perspectiva obiectiva, focalizare zero si viziune dindarat. Timpul naratiunii este cel real, istoric, iar timpul nararii este ulterior (imperfectul,perfectul simplu).Spatiul ales alcatuieste un decor romantic: mai intai, dumbrava de la Tecuci, apoi palatul de la Iasi si mitropolia, iar in ultimul capitol, curtea domneasca din cetate. Compozitional, nuvela este alcatuita din 4 capitole, avand fiecare functia unui act teatral clasic. Fiecare capitol are o relativa independenta, deschizandu-se cu un motto rezumativ in stil cronicaresc. Structural se dezvolta 2 planuri narative. Principalul plan are in centru figura lui Lapusneanu , al carui destin este urmarit in ultimii 5 ani de domnie si de viata. Acest plan este dinamizat de conflicte puternice, exterioare: conflict politic (intre boieri si voda) si interioare: conflict moral (trait de doamna Ruxanda), conflict psihologic (zbuciumul launtric al domnului). Planul cadru proiecteaza imaginea Moldovei veacului XVI cu conflictul social intre boieri, domnitori si norod. Primul capitol are ca motto cuvintele lui Lapusneanu prin care se fixeaza conflictul principal al nuvelei: Daca voi nu ma vreti, eu va vreu.. Intors la tronul Moldovei in fruntea unei armate turcesti, dupa ce fusese tradat de boieri, intalnirea cu cei 4 soli care ii cer sa renunte la obiectivul sau, nu fac decat sa amplifice dorinta de razbunare a lui Lapusneanu fata de boieri. Al 2-lea capitol , sintetizat de motto-ul Ai sa dai sama,doamna!, cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre Alexandru Lapusneanu: fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, desfiintarea armatei pamantene,confiscarea averilor boieresti,uciderea unor boieri, interventia doamnei Ruxanda pe langa domnitor pentru a inceta omorurile si promisiunea pe care acesta i-o face. Capitolul al III-lea aduce o schimbare a decorului. Lapusneanu si boierii, in straie de sarbatoare sunt adunati la mitropolie. Apeland la toate armele retoricii, asumandu-si pacatul cruzimii, Lapusneanu isi cere iertare. Episodul care urmeaza, uciderea celor 47 de boieri

invitati sa pranzeasca la curte este surprins prin scene cinematografice sub privirea inspaimantata la lui Motoc, pe care domnitorul il sileste sa asiste la scena. Finalul episodului este culminat de aparitia personajului colectiv, multimea adunata la zidurile cetatii, care scandeaza moartea lui Motoc , de aici si motto-ul celui de-al 3-lea capitol: Capul lui Motoc vrem!. Din capetele celor 47 de boieri Alexandru construieste o piramida, leacul de frica pentru sotie. Ultimul capitol, opereaza un salt in timp (patru ani trecusera) si infatiseaza deznodamantul nuvelei, moartea tiranului prin otravire. Retras in cetatea Hotinului, bolnav de friguri, Lapusneanu este calugarit, dupa obiceiul vremii. Deoarece isi revine si ii ameninta pe toti cu moartea: De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu.. , doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi. Ca in orice nuvela istorica, in centrul naratiunii este fixata emblematic,figura unui protagonist al carui portret este inspirat din realitatea istorica. Optiunea lui C. N. ptr. un domnitor a carui amintire este legata de uciderea a 47 de boieri si care intruchipeaza tipologia tiranului este specifica unui romantic. Alexandru Lapusneanul intruchipeaza tipul domnitorului sangeros,tiran si crud. El este construit din contraste si are o psihologie complexa. Este caracterizat direct de catre autor si indirect prin fapte,limbaj si comportament. Inteligent si bun cunoscator al psihologiei umane, el reuseste sa domine relatiile cu celelalte personaje, care, in general, sunt manipulate de catre domnitor. Relatia sa cu celelalte personaje lasa de dorit din cauza comportamentului sau tiranic. Casatoria lui cu doamna Ruxanda, cu care se afla in antiteza, este aranjata de ctre boieri, iar iubirea lipseste. Sotia sa este ingrozita de el si alege sa isi salveze fiul, ucigand tatal. Cuplul lor este un exemplu al antitezei angelic-demonic. Limbajul nuvelei contine expresii populare ramasa cu gura cascata, regionalisme gsnd si arhaisme spahii. Stilul narativ se remarc prin concizie, sobrietate, claritate, echilibru ntre termenii arhaici i neologici, frecvena gerunziului, simplitatea topicii. Stilul indirect alterneaz cu stilul direct, realizat prin dialog i intervenie izolat. In concluzie, consider ca scriitorul C.N. reuseste prin intermediul operei Alexandru Lapusneanul sa realizeze o adevarata capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Prin ntinderea medie, aciunea desfurat pe un singur fir narativ central, intriga riguroas i conflictul puternic, la care participa un numar restrans de personaje bine construite dar si prin cultivarea interesul pentru istoria nationala,reala, si limbajului arhaic,popular pot afirma ca aceasta opera apartine speciei literare nuvela istorica.