PROIECT LA TEHNOLOGII DE FABRICATIE

Sa se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare prin aschiere al reperului tip arbore din figura data, pentru o productie anuala de 30 000 buc, lucrand intr-un singur schimb cu masini unelte universale (strung, masina de rectificat, freza, masina de gaurit). - materialul utilizat OLC 45 MATRITAT ( PRESAT ) - n = 14 Etapele de proiectare : 1. Alegerea tipului de semifabricat. 2. Stabilirea succesiuni fazelor si operatiilor de prelucrare, a SDV urilor si a M.U necesare. 3. Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiuni intermediare pentru o suprafata indicata ( 280 0.036 ) 4. Calculul regimului de aschiere pentru operatia de strunjire cilindrica exterioara de degrosare la cota 210 pe lungimea de 140 mm: - strunjire t [mm] S [mm/rot] V [m/min] => n = (1000/V) d [rot/min] 5. Calculul normei tehnice de timp pentru operatia de strunjire cilindrica exterioara de degrosare la cota 210 pe lungimea de 140 mm.
+ 0

1.STABILIREA TIPULUI DE SEMIFABRICAT

Adaosurile de prelucrare intermediare sunt adaosuri de prelucrare pe operatii, necesare pentru compensarea erorilor de prelucrare generate la operatia precedenta de prelucrare a fiecarei suprafete. Suma adaosurilor intermediare pentru prelucrarea unei suprafete date este egala cu valoarea adaosului total de prelucrare pentru suprafata considerata. Alegerea semifabricatului se face din studiul desenului de executie al piesei finite .Este necesar un semifabricat laminat din material OLC45. Determinarea adaosurilor intermediare dupa tabele normative sau STAS uri are o raspandire larga la productia individuala si de serie mica , datorita faptului ca permite scurtarea duratei de pregatire a fabricatiei , determinarea rapida a dimensiunilor semifabricatului si a dimensiunilor pentru operatiile de prelucrare mecanica. Adaosul de prelucrare la debitarea semifabricatului se face conform grosimii semifabricatului (diametru) mm. Grosimea semifabricatului Latimea taieturii B, mm Adaosul Ap pentru prelucrarea capatului , mm

La fierastrau La fierastrau Cu cutit de alternativ circular strung Pana la 20 2 4 3 2 Peste 20 la 30 2 4 4.5 2 Peste 30 la 50 2 4 4 2 Peste 50 la 60 2 4 4 Peste 60 la 70 2 5 4 3 Peste 70 la 100 2 6 5 3 Peste 100 la 400 2 6 3 Lungimea de debitare a semifabricatului L este : L=L0 + 2Ap unde L0 lungimea piesei finite L= 560 + 2*3 = 566 mm Lungimea de material consumata pentru debitarea unei singure piese este : L=L0+2Ap+B unde B este latimea sculei de taiere L=560+2*3+2=568mm Pentru piesa din figura se alege un semifabricat, avand urmatoarele dimensiuni:

350

568

3. CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNI INTERMEDIARE PENTRU SUPRAFATA INDIVATA Barele laminate se folosesc ca semifabricate pentru arbori netezi si in trepte cu diferente relativ mici intre diametrele treptelor , pentru piese din clasa pahare cu diametre pana la 50 mm. Diametrul nominal de calcul dnom al barei laminate sau trase la rece se calculeaza cu relatia : dnom = dl max+2Apl min +|Ai| in care : dl max - dimensiunea maxima obtinuta la prima operatie de prelucrare a celei mai mari trepte; 2Apl min - adaos intermediar minim pentru prima operatie de prelucrare a treptei considerate ; |Ai| - valoarea absoluta a abaterii inferioare la diametrul barei laminate. Parametrii Rz si S, ce caracterizeaza calitatea suprafetei la barele de otel laminat si tras la rece sunt dati in tabelul 4.5. Abaterile spatiale care trebuie luate in considerare la calculul adaosului de prelucrare pentru suprafetele de revolutie ale pieselor de tip arbore, prelucrate intre varfuri, sunt curbarea si eroarea de centrare. La prelucrarea intre varfuri curbura locala Pc se calculeaza cu formula : Pc=2clc[m] pentru lc <1/2 l in care lc este distanta in mm, de la sectiunea de prelucrat pentru care se determina curbura plana la capatul cel mai apropiat. lc lungimea totala de prelucrat c curbura specifica in m/m Curbarea totala Pcmax este : Pcmax = cl[m] Eroarea de centrare Pcentr la semifabricate laminate apar datorita erorii de orientare a semifabricatului la operatia de centruire si are ca efect bataia radiala a suprafetelor exterioare de revolutie ale semifabricatului fata de axa gaurilor de centrare. Daca la operatia de centruire pe masina de centruit , de aproximativ 0,25 , deci : P= Pc 2 + Pcentr 2 unde: Pc este marimea curburii locale sau totale in functie de suprafata pentru care se calculeaza adaosul de prelucrare. Valorile abaterilor spatiale remanente dupa diferite operatii de prelucrare prin aschiere se calculeaza pe baza legilor copierii abaterilor spatiale ale semifabricatelor brute la o scara de micsorare , cu formula: P=KPsf [mm] in care K este un coeficient care indica gradulde micsorare a abaterilor spatiale, iar Psf reprezinta abaterea spatiala a semifabricatului brut, in mm. Valorile coeficientului K de micsorare a abaterilor spatiale pentru semifabricate laminate sunt date in tabelul 4.8.

Tabelul 4.8 Valorile coeficientului K de micsorare a abaterilor spatiale Faza tehnologica Dupa strunjire : intr-o singura faza degrosare semifinisare finisare Dupa rectificare: de degrosare
+ 0

Coeficientul K 0,05 0,06 0,003 0,025 0,03

Calculul adaosului pentru suprafata 280 0 , 036 a)Pentru rectificare (operatia precedenta este strunjire intr-o singura faza): Rz i-1 = 30 Si 1 = 0 (dupa tratamentul termic de imbunatatire Si 1 se exclude din calcul) Tabelul 4.9 Parametrii obtinuti la prelucrarea otelului laminat la cald. Procesul de prelucrare Strunjire : - degrosare - finisare - intr-o singura faza - fina de netezire Rectificare intre varfuri si rectificare fara varfuri - degrosare - finisare - fina de netezire Treapta de precizie 11 10....11 10....11 7....9 8....9 7....8 5....6 Rz, m 63 32....20 32....20 6,3....3,2 10 6,3 3,2....0,8 S, m 60 30 30 20 12 6....2

i 1= 2 clc
c= 0,3 m/mm din tabelul 4.6 (dupa indreptare) In continuare sunt prezentate alte valori ale curburi specifice c, m/mm: Caracteristica barei laminate Fara indreptare, dupa calire cu incalzire in CIF Dupa indreptare pe Diametrul semifabricatului laminat, mm Pana la 120 120....150 >150 0,3 0,3 0,3 0,2 0,15 0,1

presa lc = 30 mm din desenul piesei i 1= 2 0,3 30= 18m In functie de coeficientul care indica gradul de micsorare a abaterior spatiale , abaterea spatiala este:

i 1= 18 0,05 =0,9 m
La prelucrarea intre varfuri nu se face verificarea asezarii, deci :

V = 0
Asadar , adaosul minim pentru rectificare este: 2Ap i min = 2Rz i 1 + i 1 2Ap i min = 2 30 + 2 0,9 =41,8 42 m Din tabelul 2.15, obtinem toleranta pentru operatia precedenta strunjire intr-o singura faza conform treptei 6 de precizie : Ti 1 = 16 m Tabelul 2.15 Toleranta pentru operatia precedenta Dimensiunea nominala, Treapta de precizie mm 5 6 7 8 9 10 11 Peste 1 la 3 4 6 10 14 25 40 60 Peste 3 la 6 5 8 12 18 30 48 75 Peste 6 la 10 6 9 15 22 36 58 90 Peste 10 la 18 8 11 18 27 43 70 110 Peste 18 la 30 9 13 21 33 52 84 130 Peste 30 la 50 11 16 25 39 62 100 162 Peste 50 la 80 13 19 30 46 74 120 190 Peste 80 la 120 15 22 35 54 87 140 220 Rezulta ca adaosul nominal pentru rectificare este : 2Ap inom = 2Api min + Ti - 1 2Ap inom = 42 + 100 = 142 m Diametrul maxim inainte de rectificare ( dupa strunjire ) este : di 1 max = di max + 2Apinom di max = 45 + 0 = 45 mm d i 1 max = 45 + 0,142 = 45,142 45,15 Se rotunjeste : di 1 max = d i 1nom = 45,15 45,2 mm di 1 min = 45,2 0,1 = 45,1 mm + 0 Rezulta ca operatia de strunjire se va executa la 45 0 ,1 mm b) Pentru strunjire ( anterior strunjirii materialului bara este sub forma de laminat ) : Rz i 1 = 160 m

Si 1 = 250 m Tabelul 4.5 Calitatea suprafetei la bare laminate si trase din otel Felul semifabricatului Otel rotund Laminat la cald Otel rotund tras la rece Otel rotund tras si slefuit Diametru Pana la 30 32....80 90....180 200....300 Rz, m 125 160 200 320 63 10 S, m 150 250 300 400 60 20

acesti indicatori se aleg din tabelul 4.5. c = 0,5 m/mm din tabelul 4.6 (fara indreptare) lc = 30 mm din desenul piesei Pc = 2 0,5 30 = 30 m Pcentr = 0,25 mm = 250 m ( pentru centruire executata pe masina de centruit , cu fixarea materialului in prisme autocentrante). i - 1 = 30 2 + 250 2 = 251,79 = 252 m Adaosul minim pentru strunjire este : 2Api min = 2 ( Rzi 1 + Si 1 ) +2Pi 1 2Api min = 2 (160 + 250 ) + 2 252 = 1324 m Din tabelul 4.1 se obtine abaterea inferioara Ai la diametrul barei laminate: Ai = -0,9 mm Tabelul 4.1 Abaterile limita pentru otel rotund laminat la cald ( STAS 333-87 ) Diametrul Nominal Abaterile mm limita, mm
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Toleranta T, mm

Diametrul Nominal Abaterile mm limita, mm

50 53 56 60 65 70 75 78 80 85 90 95 100 110 160 170 180 200 +0,5 -1,2 +0,6 -1,3 +0,6 -1,5 +1,0 -1,9 +1,5 -2,7

Toleranta T, mm

1700

1900

+0,3 -0,6

900

2100

2900

4200

30 32 34 35 36

+0,3 -0,9

1200

220 250 270

+2,0 -3,5

5500

Adaosul nominal de calcul este : 2Apinom = 2Api min + |Ai| 2Apinom = 1324+ | -900 | = 1324 + 900 = 2224 m Diametrul nominal de calculat al barei laminate se determina cu formul 4.1 : dsnom = d1 max + 2Api min +|Ai| dsnom = 45,2 + 2 1,324 + |-0,900| = 45,2 + 1,324 + 0,900 = 47,424 48 mm Se alege o bara laminata cu diametrul standardizat : + 0,3 48 0 , 9 mm conform STAS 333-87 Adaosul de prelucrare nominal real pentru operatia de strunjire a treptei 2Apinom = di 1nom + dinom = 48 45,2 = 2,8 mm La trecere un cutit de strung are adancimea t = 1,1 m . Aceasta adancime s-a adoptat de la adaosul minim pentru strunjire. La strunjirea longitudinla cilindrica exterioara de degrosare la cota 45 avem treceri pe lungimea de 30 mm.

4. Calculul si adoptarea regimului de prelucrare prin aschiere

Pentru ca aschierea metalelor sa aiba loc sunt necesare doua miscari : miscarea principala de aschiere si miscarea de avans. La strunjire, miscarea principala de aschiere este rotirea piesei , miscarea de avans este miscarea de translatie a cutitului. Elementele componente ale regimului de aschiere sunt: - Adancimea de aschiere t care este definita ca marimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat , masurata perpendicular pe planul de lucru. - Vieteza de aschiere v care este definita ca viteza la un moment dat , in directia miscarii de aschiere , a unui punct de aschiere considerat pe taisul sculei. - Avansul s care este determinat de obicei in mm la o rotatie a piese sau sculei. Materialele utilizate pentru confectionarea partii utile a cutitelor de strung pot fi impartite in : - oteluri pentru scule - placute din carburi metalice dure - materiale mineralo-ceramice - diamante industriale. Placutele din carburi metalice se utilizeaza la confectionarea a numeroase scule aschietoare : cutite, freze, adancitoare.Aceste materiale isi pierd caracteristicile lor mecanice, necesare aschierii metalelor la 1000o C ......1100o C . 4.1 Calculul regimului de aschiere pentru operatia de strunjire