Proiect fizica

Realizator : Badea Cristian Clasa : a Xl-a A

Teoria Haosului
Definitie : Numele de teoria haosului vine de la faptul c
aceasta studiaz sistemele aparent dezordonate ncercnd s gseasc ordinea n informaiile aparent nelegate cauzal despre sisteme.

Istoric:Teoria haosului a fost conceput pornind de la

descoperirea meteorologului Edward Lorentz n anul 1961, conform creia o modificare aparent nesemnificativ a condiiilor iniiale ale sistemului studiat i renunarea la detaliile proprietilor sistemului duc la o evoluie n timp a acestuia complet diferit i aparent imprevizibil.

 Teoria haosului afirm c mici variaii ale unor parametri ai unui sistem complex pot duce la rezultate complet diferite. Probabil c ai auzit de efectul fluturelui (ori, n varianta englez, butterfly effect). Acest exemplu vine din zona meteorologiei i ne spune c mici variaii ale vremii ntr-o anumit parte a globului pot duce la modificri semnificative ale situaiei meteo din alt parte a Pmntului; ori, mai simplu spus, btaia aripilor unui fluture n Bucureti poate duce la declanarea unui uragan n Pacific.

Determinism si predictibilitate
Determinismul si predictibilitatea sunt aspecte ale modului de gndire al stiintei moderne. Spunem c un fenomen care s-a petrecut este rezultatul sigur al unui ansamblu de cauze, si c dac aceste cauze sunt prezente, fenomenul se va repeta In acelasi fel. Astfel, determinismul poate fi considerat ca un principiu al stiintei, principiu care afirm c aceleasi cauze produc aceleasi fenomene. Este Ins destul de sigur c fenomenele descriptibile dup legile naturii au caracter de inevitabilitate absolut, adic acele fenomene care se supun legilor naturii prezint un determinism total. Vom vedea mai Incolo care sunt limitele acestei afirmatii, limite pe care stiinta modern le-a deslusit In mare parte.

Comportamentul haotic
Spatiul fazelor : Spatiul fazelor este un mod de a vizualiza
starea unui sistem si traiectoria unui corp cu ajutorul ecuatiilor de miscare pe axele OX si OY din care vom elimina variabila timp. In spatiul fazelor nu vizualizam traiectoria corpului ci dependenta impulsului de coordonata.In fizica se lucreaza cu reprezentarea miscarii in planul impuls-coordonata deoarece orice miscare mecanica poate fi urmarita si ca o succesiune de modificari ale energiei cinetice si energiei potentiale.

Atractorii stranii : Atractorii n teoria haosului sunt ca influenta

gravitatiei, seturi de valori spre care sistemul migreaza n timp, numiti si insule de stabilitate. ntr-o formula, un atractor poate fi un singur punct fixat, o colectie de puncte, o orbita complexa sau un numar infinit de puncte.

Geometrie fractala
Sistemul functiei iterative:Codurile IFS (Iterated Function
System) sunt utilizate pentru a descrie fractalii liniari.Un fractal liniar este o imagine care poate fi definita prin copii ale ei nsesi create prin transformari afine. Exista si alte tipuri de fractali care contin forme autosimilare, cum ar fi binecunoscutul set Mandelbrot .Practic, pentru a crea un IFS pentru o imagine dorita, procedeul este simplu. Luam imaginea unei frunze, spre exemplu, o scalam, rotim si translatam pna cnd aceasta versiune micsorata a imaginii initiale este cuprinsa n interiorul imaginii mari. n pasul urmator, se va lua din nou imaginea initiala, se va scala, roti, translata astfel nct sa ocupe un spatiu din forma initiala, neacoperit de transformarea precedenta. Suprapunerea este de preferat sa fie ct mai mica. Se repeta acest procedeu pna cnd toata suprafata imaginii este acoperita de copii micsorate ale ei nsesi. Setul de transformari utilizate devine setul de transformari IFS pentru reprezentarea fractala a imaginii dorite.

 Sisteme Lindenmayer:n 1968, Aristid Lindenmayer,

biolog la Universitatea din Utrecht, Olanda, a introdus o metoda noua de modelare a dezvoltarii plantelor. Acum numita L-Sistem, metoda lui Lindenmayer este un tip de sistem recursiv, un instrument general de construire a unor obiecte complexe pornind de la un obiect simplu si nlocuind parti din acesta conform instructiunilor furnizate de un set de reguli de rescriere. Reprezentari grafice ale Sistemelor Lindenmayer au fost publicate prima oara n 1974 de Frijters si Lindenmayer, si de Hogeweg si Hosper. Potentialul Sistemelor-L de a crea imagini realiste ale plantelor a fost demonstrat n 1978 de Smith. n 1979, Szilard si Quinton au aratat ca Sistemele Lindenmayer pot genera curbe fractale. n 1982, Dekking a gasit dimensiunea pentru cteva curbe generate de Sisteme-L. n 1986 Prusinkiewicz a creat mai mute exemple de fractali si plante generate astfel, obtinnd versiuni tridimensionale de Sisteme-L. Descrierea procesului: n versiunea cea mai simpla, un Sistem-L consta dintr-un alfabet, un set de simboluri, o axioma, un string (sir) de simboluri din alfabet si un set de reguli de productie, care atribuie fiecarei litere a din alfabet un string P(a) de litere din alfabet.