-7-

Razele de curbur ale elipsoidului terestru Curbele de pe suprafaa elipsoidului, obinute prin secionarea suprafeei cu plane ce trec prin normala punctului dat poart numele de seciuni normale. Rezult c pentru un punct dat pe suprafaa elipsoidului se poate obine un numr infinit de mare de astfel de seciuni. De o importan deosebit sunt seciunile normale principale ca: seciunea meridian i seciunea primei verticale, al crui azimut este egal cu 900 sau 2700. n practic intereseaz razele de curbur ale seciunilor normale. Raza de curbur a seciunii mediane se noteaz cu M i este dat de relaia : a (1 e 2 ) M = W3 e2 = prima excentricitate a elipsoidului n care :
W = 1 e 2 sin 2

Raza de curbur a primei verticale (normala) notat cu N este dat de relaia :

N = a W

Raza de curbur a seciunii normale a unei direcii arbitrare

= MH N cos f + M sin 2 f
2

sau azimutale este :

Raza de curbur medie va fi :

R = MN = a 1 e2 W2

Raza de curbur medie R este media aritmetic a razelor de curbur a tuturor seciunilor normale posibile n punctul dat al suprafeei elipsoidului terestru :
R= 1 2 MN 0 df 2 2 N cos f + M sin 2 f

Raza de curbur a seciunii meridiane este minim n punctul dat, iar raza de curbur a primei verticale este maxim. Pentru latitudinea
B = = 0

avem :
M =0 = a (1 e 2 ) N =0 = a R=0 0 = a 1 e 2

Pentru latitudinea

B = = 90

rezult :
M =90 = H =90 = R= a 1 ee a 1 e2 a 1 e2

-8-

Coordonate geografice Poziia unui punct oarecare de pe suprafaa globului pmntesc se definete prin coordonatele lui geografice pe geoid cnd se numesc coordonate astronomice (latitudinea i longitudinea ) (fig. 9) sau pe elipsoid cnd se numesc coordonate geodezice (latitudinea B i longitudinea L ). Longitudinea astronomic a unui punct este unghiul pe care-l face n planul ecuatorial, planul meridianului, planul meridianului punctului respectiv cu planul meridian origine, ce prin convenia internaional din 1884 este acceptat cel ce trece prin punctul Greenwich (observatorul astronomic de lng Londra). Fig. 9. Coordonate geografice Longitudinile astronomice ale punctelor A i P sunt A i P . Longitudinile pot fi estice sau vestice fa de meridianul origine i se exprim de obicei n grade sexazecimale de 00 la 1800. Latitudinea astronomic a unui punct este unghiul format de verticala locului, fa de firul cu plumb, perpendicular la geoid n punctul respectiv, cu planul ecuatorului. Punctul A i P au latitudinile A i P .