P. 1
stomatologie_part4

stomatologie_part4

|Views: 207|Likes:
Published by Bumerandru Andra

More info:

Published by: Bumerandru Andra on Jun 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/02/2013

pdf

text

original

682

Rezidentiat 2004
Tema nr. 34 Chisturile de maxilar
BIBLIOGRAFIE:

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1334001. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluiaza A. in condilul mandibular B. in ramul ascendent mandibular si unghi C. in apofiza coronoida D. in procesul alveolar E. Nici un raspuns
(pag. 716)

S1334002. Chistul radicular are initial forma: A. Piriforma B. Sferica C. Neregulata D. Bilobat E. Policiclic
(pag. 722)

S1334003. Chistul rezidual are frecventa de: A. 1-5% B. 3-13% C. 22% D. 26% E. 50%
(pag. 723)

S1334004. Membrana chistului dentiger se insera pe: A. Apexul dintelui inclus B. Suprafata radiculara a dintelui inclus C. La coletul dintelui inclus D. Pe osul adiacent E. Pe fibromucoasa gingivala
(pag. 717)

S1434005. Chistul nazo-palatin se localizeaza: A. in jurul coroanei unui canin superior inclus B. lateral de radacina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontale C. in locul unui dinte care nu a reusit sa se dezvolte D. intre radacinile incisivilor centrali superiori E. intre incisivii laterali si caninii superiori
(pag. 719)

S1434006. Chistul rezidual ia nastere din: A. chist radicular restant, dupa extractia dintelui

682

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

683

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

sacul folicular al unui dinte ramas in incluzie lama adamantina a unui dinte supranumerar resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilare degenerescenta chistica a resturilor epiteliale parodontale
(pag. 723)

S1434007. Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea: A. unei infectii pulpare cronice extinse in tesutul periapical B. unei pungi parodontale cu evolutie spre apexul radicular C. unui chist folicular care inglobeaza si radacina dintelui D. degenerescenţei chistice a resturilor epiteliale din parodonţiu E. extinderii unui chist rezidual din vecinatate
(pag. 722)

S1434008. Examenul radiografic al chistului radicular arata: A. imagine de radiotransparenta net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti B. imagine de radioopacitate net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti C. imagine de radiotransparenta in forma de"inima"cu varful situat intre cei doi incisivi centrali superiori D. imagine de radiotransparenţa neregulata cu insule calcificare de os E. imagine de radiotransparenta net circumscrisa multiloculara
(pag. 724)

S1434009. Prin cura radicala a chistului de maxilar se realizeaza: A. evacuarea continutului chistic prin punctie B. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma intr-o cavitate anexa orala C. distrugerea membranei chistice prin introducerea de solutii antiseptice D. extirparea chirurgicala a membranei chistice E. extractia dintilor adiacenti
(pag. 727)

S1534010. Aparitia chisturilor de maxilar se datoreaza: A. existentei epiteliilor in spongioasa osoasa; B. prezentei dintilor; C. consistentei osoase; D. vascularizaţiei bogate; E. drenajului limfatic incrucisat.
(pag. 713)

S1534011. Care este cea mai frecventa categorie de chisturi maxilare: A. rezidual; B. folicular; C. radicular; D. nazoalveolar; E. globulomaxilar.
(pag. 721)

S1534012. Care este complicatia cea mai frecventa a chisturilor maxilare: A. fractura"in os patologic"; B. infectarea ; C. degenerarea maligna; D. fistulizarea; E. recidiva.

683

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

684

Rezidentiat 2004
(pag. 725)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1534013. Cristalele de colesterina din lichidul unui chist maxilar se datoreaza: A. degenerarii grase a elementelor mezenchimale; B. suprainfectarii chistului; C. presiunii coloidosmotice; D. fistulizarii spontane; E. dezvoltarii embrionare.
(pag. 722)

S1534014. Cum se mai denumeste chistul folicular: A. keratochist; B. dentiger; C. rezidual; D. globulomaxilar; E. de eruptie.
(pag. 714)

S1534015. Keratochistul odontogen se poate asocia cu unele sindroame generale ca: A. keratita opaciforma; B. nevomatoza bazocelulara; C. boala Behcet; D. sindromul Sjogreen; E. mononucleoza infectioasa.
(pag. 715)

S1634016. Chistul calcificat odontogen: A. apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibulei B. histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiate C. este o forma de chist foarte frecventa D. este situat intraosos E. celulele isi pastreaza conturul prezentand in interior o masa hialina.
(pag. 718)

S1634017. Chistul de eruptie: A. Este o varietate de chist odontogen localizat superficial in jurul coroanei unui dinte, cel mai adesea temporar in eruptie B. Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat C. Localizarea la un dinte permanent in curs de eruptie este exceptionala D. Mucoasa crestei alveolare care il acopera este ingrosata E. Chistul are o coloratie alba.
(pag. 717)

S1634018. Chistul dentiger: A. chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvant B. se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescenti C. chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduse D. deformarile maxilarelor se produc destul de precoce E. provine din resturile Malassez
(pag. 716)

S1634019. Chistul nazolabial: A. este un chist extraosos care isi are originea in partea inferioara a canalului nazolacrimal

684

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

685

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenian evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superior are o consistenta dura radiografia standard este in incidenta de film muscat.
(pag. 720)

S1634020. Chistul nazopalatin A. se dezvolta in portiunea mediana intre radacinile incisivilor centrali B. cresterea in dimensiuni este foarte rapida C. continutul chistului este un lichid seros D. evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisive E. sunt diagnosticate intre 20-40 ani
(pag. 719)

S1634021. Sindromul Gorlin consta in: A. chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cu modificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice B. keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinale C. keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomie D. chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intens E. chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale.
(pag. 715)

S2134022. Caracteristic chisturilor de maxilar este: A. Semnul Valsalva B. Semnul Dupuytren C. Semnul Vincent d’Alger D. Semnul Heryng E. Semnul Virchow-Troisier
(pag. 724)

S2134023. Cea mai frecventă complicaţie a chisturilor maxilare este: A. Degenerescenţa malignă B. Deschiderea sinusului maxilar C. Furunculul nazal D. Infectarea chistului E. Sindromul Frey
(pag. 725)

S2134024. Este considerat chist extraosos: A. Chistul globulo-maxilar B. Chistul radicular C. Chistul folicular D. Keratochistul E. Chistul nazo-labial
(pag. 720)

S2134025. Imaginea radiologică caracteristică chisturilor mediane interincisive este: A. baloane de săpun B. “miez de pâine” C. “inimă” cu vârful între incisivii centrali D. “soare care răsare”

685

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

In categoria chisturilor de origine inflamatorie nu intra: A. chistul periapical B. Chistul periodontal lateral C. chist anevrismal (pag. 725) PROFIL STOMATOLOGIE . chistul dentiger D. Chistul globulo-maxilar D. o infectie pulpara acuta extinsa in tesuturile periapicale C. predispozitia individului D. Chistul dentiger: A.ro . 721-723) S2234028. 722) S2234029. Chistul dentiger (folicular) B. Keratochistul odontogen primordial (pag. chist globulo-maxilar C. vascularizatia deficitara in zona periapicala (pag. 1990): A. este de origine inflamatorie E.PARTEA a IV a S2134026. se mai numeste si chist de eruptie D. este situat lateral de apexul unui dinte vital C.INTREBARI . Chistul marginal posterior este: 686 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 716) S2234032. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor C. este situat la nivelul apexului unui dinte vital B. chist calcifiat odontogen B. chist de eruptie D. este un chist neodontogen (pag. In etiopatogenia chistului radicular intervine: A. chist gingival al sugarului E. este situat lateral de apexul unui dinte devital E. chistul radicular C. 723) S2234030. chistul rezidual (pag. chistul lateral periodontal E. Urmatoarele caracteristici apartin chistului rezidual: A. este situat la nivelul apexului unui dinte devital D. “os pătat” (pag. este cel mai frecvent chist de maxilar B.rezidentiat2004. Chistul gingival al sugarului E. cu excepţia (clasificarea OMF.686 Rezidentiat 2004 E. sesiunea 2004 www. se dezvolta dupa extractia dintelui din granulomul care nu a fost chiuretat (pag. o infectie pulpara cronica extinsa in tesuturile periapicale B. 714) S2234031. Nodulul Bonn este cunoscut si sub denumirea de: A. 714) S2234027. presiunea osmotica a lichidului interstitial E. Sunt considerate odontogene următoarele chisturi.

tumefactii insotite de dureri si parestezii ale buzei inferioare B. C. portiunea inferioara a canalului infraorbitar D. In cazul perforarii punctiforme a mucoasei sinusale in cursul efectuarii chistectomiei: A. fractura spontana "in os patologic" a mandibulei E.INTREBARI . se practica cura radicala sinusala B. avulsia spontana a dintilor D. se asigura drenaj decliv la nivelul meatului inferior E. un chist radicular infectat (pag. E. dureri de tip nevralgiform C. eruptia dentara D. B. dreptul apexului incisivului central E. degenerescenta maligna B. portiunea superioara a canalului nazo-lacrimal (pag. o incluziune dentara E. citrin B. se practica marsupializarea (pag. purulent E. 725) S2234035. portiunea inferioara a canalului incisiv B. deformarea importanta a contururilor osoase D. In etiologia lacunei esentiale a maxilarelor se deceleaza: A. 733) S2234038. 730-731) S2234037. hemoragic C. 720) S2234036. se lasa deschis sinusul pentru a asigura drenajul C. ruperea peretelui chistic C. PROFIL STOMATOLOGIE . 724) S2234034.ro . un traumatism B. Simptomatologia lacunei esentiale a maxilarelor cuprinde: A.687 Rezidentiat 2004 A. Continutul chistic in cazul keratochisturilor este: A. o boala de sistem C. 718) S2234033.PARTEA a IV a Un chist periodontal lateral pe fata distala a molarului mandibular 3 partial inclus chistul median palatin posterior de origine inflamatorie cel mai frecvent gasit la caninii maxilari o urgenta chirurgicala (pag. albicios D. Chistul nazo-labial este localizat in: A. se practica sutura atenta a plagii si se indica evitarea suflarii nasului D. osteomielita (pag. D. sesiunea 2004 www.rezidentiat2004. nu are continut (pag. Complicatiile chisturilor maxilare sunt urmatarele. mobilitate dentara 687 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. portiunea inferioara a canalului nazo-lacrimal C.cu exceptia: A.

722) S2234042. prezinta o simptomatologie zgomotoasa (pag. sunt de origine inflamatorie B. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin deceleaza: 688 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. osteoclastele D. cristalele de colesterina (pag. este un chist de dezvoltare C.ro . au evolutie foarte rapida E. 721-722) S2234045. rezorbtia osoasa B. 715) S2234043. 733) PROFIL STOMATOLOGIE . este de origine inflamatorie B. se dezvolta in jurul coroanei unui dinte inclus E. nu are tratament (pag.688 Rezidentiat 2004 E.cu exceptia: A.PARTEA a IV a S2234039. sunt chisturi juxta-osoase C. 720) S2234041. au tendinta de crestere si liza osoasa B. exista posibilitatea transformarii maligne D. Chistul dentiger: A. provine din teaca Hertwig B. este foarte greu de diagnosticat D. sunt chisturi neodontogene D. initial are forma sferica (pag. Chistul primordial prezinta urmatoarele caracteristici: A. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte (pag. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilar B. recidiveaza in proportie de 20-40% D.INTREBARI . 716-717) S2234044. este un chist de dezvoltare E. Chistul nazo-labial si globulo-maxilar: A. partile moi prezinta semne celsiene (pag. Urmatoarele caracteristici apartin keratochisturilor. durerea apare devreme C. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la chistul radicular sunt false: A. presiunea intrachistica C. apare extrem de rar E.rezidentiat2004. continutul chistic E. se poate infecta E. apare numai la dintii temporari C. nu are tendinta de crestere si liza osoasa D. 715-716) S2234040. pot fi confundate foarte usor (pag. Rolul esential in cresterea chistului il are: A. in interiorul chistului se gaseste keratina C. sesiunea 2004 www.

rezidentiat2004. E. PROFIL STOMATOLOGIE . Imaginea radiologica a chistului calcifiat odontogen este: A. chistul folicular D. Chistul rezidual: A. nici unul din cele de mai sus (pag. este metoda de electie in chisturi mici D. mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta C. Care din urmatoarele chisturi sunt inflamatorii: A. chistul nazo-palatin C. nu se vede radiologic E. este un pseudochist (pag. este situat la apexul unui dinte devital B. B. nici unul (pag.ro . identica cu a ameloblastomului D. 719) S2234046. keratoacantomul D. 714) S2234048. C. Metoda rinologica de tratament a chisturilor de maxilar: A. D. 723) S2234051. 719) S2234049.INTREBARI . Chistul periodontal lateral de dezvoltare: A. chistul gingival al sugarului E. se formeaza doar in raport cu dinti devitali D. este cel mai frecvent dintre toate chisturile de maxilar B. dispare odata cu aparitia dintelui pe arcada C. 720) S2234050. apare numai pe dintii temporari D. Diagnosticul diferental al chistului nazo-labial se face cu: A. mucocelul C. este cel mai frecvent utilizata metoda de tratament B. cancerul de mezostructura B. sesiunea 2004 www. o zona radioopaca (pag. se foloseste numai la chisturile de dezvoltare 689 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.689 Rezidentiat 2004 A. chistul calcifiat odontogen B. chistul sebaceu E. este un chist de dezvoltare C. degenereaza malign in lipsa tratamentului E. ia nastere din chistul radicular care isi continua evolutia dupa extractia dintelui E. 718) S2234047. apare preponderent la barbati (pag.PARTEA a IV a o zona de radioopacitate sub forma de "inima "intre radacinile incisivilor centrali o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor laterali nu se poate decela radiografic o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor centrali o radiotransparenta fara contur net (pag. consta in marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau din fosa nazala C. o zona radiotransparenta fara margini precise B.

722) S2334056. În condilul mandibular B. Chistul rezidual are frecvenţa de: A.ro . În formă de pară D. Membrana chistului dentiger se inseră pe: A. Chistul calcificat odontogen este o formă de chist odontogen: 690 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 6-1 D. 22% D. Neregulată D.PARTEA a IV a E. 717) S2334055. În ramul ascendent mandibular şi unghi C. Apexul dintelui inclus B. Unice sau multiple zone de radiotransparenţă B. 1-5% B. 3-5 (pag.rezidentiat2004. in ramul orizontal (pag. În apofiza coronoidă D. La coletul dintelui inclus D. Suprafaţa radiculară a dintelui inclus C. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente: A. Pe fibromucoasa gingivală (pag. Cu contur neregulat C. Bilobat E. Policiclic (pag. 3-13% C. Chistul radicular are iniţial forma: A. sesiunea 2004 www. În procesul alveolar E. 50% (pag. 732) S2334052. Sferică C. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluează A. 716) S2334054. 0-5 E. 26% E. 716) S2334053. Piriformă B. 715) S2334058. Afectarea mandibulă-maxilar a keratochistului odontogen este într-un raport de: A. 1-6 C.INTREBARI . 5-0 B. Conţinând cantităţi variabile de material opac (pag. Cu resorbţii sau deplasări ale rădăcinilor dentare cu care vine în contact E.690 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 723) S2334057. Pe osul adiacent E. are dezavantajul ca restaurarea morfofunctionala a sinusului este mai rapida (pag.

deformarea peretelui infero-extern al fosei nazale D. Deformare a peretelui infero-extern al fosei nazale. aur B. Organul adamantin din jurul unei coroane dentare C. C. 296) S2634061. 313) S2834062. Tratamentul de electie in cazul chistului calcificat odontogen consta in: A. coroane semifizionomice sau de substituţie reunite.intre incisivii centrali D. Zone de transparenta cu contur bine delimitat.INTREBARI . (pag. chist dentiger al unui meziodens C. 719) S2634060. Examenul radilogic caracteristic in chistul nazo-palatin este: A. Excizie C. zonă radioopacă între incisivul lateral şi canin E. (pag. Rezectie segmentara (pag.691 Rezidentiat 2004 A. atelă acrilică şi ligatură de sârm ă. Celulele epiteliale din peretii canalelor incisive E. 718) PROFIL STOMATOLOGIE . B. Enucleiere D. Lama dentara a unui dinte normal B. cu varful in jos. ligaturi metalice din sârmă de viplă.PARTEA a IV a S2534059.ro . E. Zona de radiotransparenta in forma de inima. atela Steiger D. Mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta C. două chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali B. Imobilizarea temporară a dinţilor parodontotici se realizează prin: A. (pag. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal (pag. 718) S2834064. gutiere din răşini acrilice auto. punţi stabilizatoare D. placa palatină Hawley E. Degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu D. coroane metalice totale sau parţiale reunite E. sesiunea 2004 www.rezidentiat2004. radiotransparenţa în formă de *inimă* cu vărful în jos. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin evidenţiază: A. cupru. rară frecventă foarte frecventă foarte rară medie ca frecvenţă (pag. Marsupializare B. Chistul folicular dentiger provine din: A. 716) S2834063. fara sa fie in contact cu un dinte inclus sau erupt B.sau termopolimerizabile C. cu convexitate mediana 691 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. coroane acrilice reunite între ele C. Imobilizarea permanentă prin mijloace mobilizabile se realizează prin: A. Incizie E. ligaturi metalice din sârmă B. D.

E. B. 719) S2934065. iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false. sesiunea 2004 www. este de origine inflamatorie B. 720) S1234070. granulom periapical care nu a fost chiuretat sau a unui chist radicular.ro . D.INTREBARI . vizibila prin mucoasa crestei alveolare care il acopera C. 722) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1234066. este un chist neodontogen de dezvoltare C. prezinta risc crescut de transformare maligna E. este usor sensibil la presiune E. modificarea chistica a organului smaltului. 725) S1234067. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida.PARTEA a IV a E.692 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . pe cale retrograda. are coloratie galben citrina. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici: A.de la o infectie sinusala D. este un chist extraosos B. este foarte dureros spontan D. celulele epiteliale ale periodontului. Chistul nazolabial are urmatoarele caracteristici: A. (pag. exteriorizarea se produce oral E. este un chist inflamator C. pe cale hematogena (pag. se face diagnostic diferential cu abcesele vestibulare D. fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata C. Chistul de eruptie este caracterizat prin: A. pe calea canalului mandibular E. printr-o plaga postextractionala C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori D. poate fi confundat cu o tumora maligna (pag. localizare frecventa in jurul unui dinte permanent in curs de eruptie B. prin crestere poate obstrua fosa nazala (pag. Zona radiotransparenta intre radacinile incisivului lateral si canin (pag. Chistul rezidual se dezvolta din: A. de la focarul de gangrena dentara B. Caile de infectare a chisturilor pot fi: A. C. 721) S1234069. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali B.rezidentiat2004. aspectul radiografic este caracteristic. Chistul nazo-palatin: A. 718) S1234068. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens 692 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular (pag. resturile epiteliale ale lui Malassez. o radiotransparenta in forma de inima cu varful in jos E. este un chist odontogen de dezvoltare D.

723) S1234073. poliartrita reumatoida E. 726) S1234077. nevomatoza bazocelulara B. diverticuli sinusali C. modificari vertebrale (pag. tumora cu mieloplaxe B. perioada de dezvoltare rapida extraosoasa mai frecvent.INTREBARI .cand colectia este in tensiune C. modificari oculare C. Lacuna esentiala a maxilarelor este: A.rezidentiat2004. chist hemoragic cu extravazare 693 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.ro . osteomielita maxilarului E. osteomielita (pag. mai rar intraosoasa C. mai rar extraosoasa D. 721) S1234075. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt: A. perioada de exteriorizare (pag. in chisturile supurate. In cadrul sindromului Gorlin. fractura spontana"in os patologic"a mandibulei E. avulsia spontana a dintilor D. perioada de germinare rapida in viata intrauterina B. perioada de dezvoltare lenta intraosoasa mai frecvent. perioada de exteriorizare E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala (pag.PARTEA a IV a S1234071. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu: A. 723) S1234072. displazii de smalt si dentina D. in chisturile mici. ruperea peretelui chistic C. degenerescenta maligna B. 715) S1234076. cancer de infrastructura D. suprainfectarea chistului C. Chisturile de maxilar evolueaza in doua perioade succesive. recidivarea chistului (pag. ameloblastom (pag. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si mucoasa fosei nazale B. sesiunea 2004 www. Complicatiile chisturilor maxilare sunt: A. perioda de interiorizare E. in chisturile din unghiul mandibulei E. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape. 719-720) PROFIL STOMATOLOGIE . 725) S1234074. acestea fiind: A. perioada de latenta D. chisturile primordiale se asociaza cu: A. perioada de crestere rapida B.693 Rezidentiat 2004 (pag.si anume: A.pentru a evita interventiile traumatizante D.

continutul chistic este citrin. Chisturi epiteliale neodontogene D. Sectionarea canalului Stenon (pag. 724) S1334083. Chistul radicular B. 714) S1334082. Chisturi odontogene de origine inflamatorie B. Subtire D. Chistul colateral inflamator C. 714) S1334081. Fibros C. Condromul C. Perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important C. Dens B. Carcinomul adenoid chistic (pag. este usor sensibil la presiune (pag. risc crescut de transformare maligna B. Chistul rezidual D. Lezarea trunchiurilor nervoase D. Chisturile epiteliale pot fi: A. sesiunea 2004 www. Chistul anevrismal (pag. chist osos solitary chist fisural chist marginal posterior chist extraosos (pag. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera: A. Displazia fibroasa B. 730) S1334080. Tumora cu mieloplaxe E. Chistul globulo-maxilar E. Sectionarea nervului facial B.ro . Chistul dermoid D. Peretele chistului radicular este alcatuit din tesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un plan de tesut: A. Lax 694 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Fracturarea mandibulei E. C. are coloratie albastruie C. Chisturi odontogene de dezvoltare C. E.usor hemoragic E. Diagnosticul diferential clinic al chistului de maxilar se face cu: A.694 Rezidentiat 2004 B. Chisturi osoase idiopatice (pag. Accidentele intraoperatorii in tratamentul chisturilor maxilare sunt: A. recidiveaza frecvent D. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A.rezidentiat2004.INTREBARI . 732) PROFIL STOMATOLOGIE .PARTEA a IV a S1234078. 718) S1334079. D. Chisturi osoase anevrismale E.

cresterea in volum si consistenta a ganglionilor regionali (pag. indelungata C. la palpare se constata: A. Trepanarea lacunei coroanei C. Dureroasa E.rezidentiat2004.INTREBARI . sinuzita maxilara D.ro . Cu infiltratie cronica limfoplasmocitara (pag. 733) S1434086. 723) S1434088. condromul maxilarului E. in perioada de exteriorizare a unui chist maxilar. A. deformarea tablei osoase vestibulare B. sesiunea 2004 www. Asimptomatica D. 724) S1434090. lichid sero-citrin B. in perioada de latenta a unui chist radicular. examenul clinic 695 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. fractura spontana"in os patologic" C. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu: A. carcinomul maxilarului (pag. chistul sebaceu C. zona de fluctuenta delimitata de o margine osoasa dura D. tumora cu mieloplaxe B.PARTEA a IV a S1334084. lichid clar. Chisturile de maxilar se pot complica in evolutia lor cu: A. degenerescenta maligna (pag. lipomul D. Plombarea cavitaţii cu grefe osoase E. 722) PROFIL STOMATOLOGIE . insotita de congestia partilor moi (pag. Chiuretarea si avivarea peretilor ososi D. in zona lui de evolutie. hemoragie prin erodarea vaselor sanguine E. ca"apa de stanca" C. Continutul chistului radicular poate fi: A. 724) S1334085. infiltrarea si aderenţa parţilor moi invecinate E. Marsupializarea (pag. bombare osoasa cu senzatia de"minge de celuloid" C.695 Rezidentiat 2004 E. Rapida B. lichid de aspect laptos D. 724) S1434089. lichid socolatiu E. lichid purulent (pag. Tratamentul lacunei esentiale a maxilarului este. Perioada de latenta in evolutia chisturilor de maxilar este: A. Incizie. 725) S1434087. osteomielita maxilarului B. drenaj B.

ro . cicatrizare. sterge sanţul labiomentonier. intotdeauna este centrat pe dinti vitali. (pag. 719) S1534094. este chist extraosos. laptos. C. B. PROFIL STOMATOLOGIE . E. C. degenerare maligna. incizia"in trapez". D. osteoradionecroza. C. pastos. 720) S1534093. 696 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Ce caracterizeaza chistul nazopalatin: A. Ce caracteristici prezinta chistul nazo-labial: A.696 Rezidentiat 2004 evidentiaza: A. abcesul vestibular. B. fractura"in os patologic". E. are aspect radiografic de"inima". inclina convergent incisivii centrali superiori. 725) S1534095.PARTEA a IV a prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara absenta dintelui de pe arcada persistenta unui dinte temporar dureri cu caracter de parodontita apicala deformarea reliefului osos (pag. E.INTREBARI . (pag. B. D. Ce complicatii pot apare in evolutia chisturilor de maxilar: A. incizia Partsch. D. Ce tipuri de incizie se folosesc in cazul curei radicale a unui chist de maxilar (Partsch II): A. 724) S1534091. socolatiu. incizia"in romb". incizia Pichler. B. sterge santul nazogenian. D. furunculul nazal. C. purulent. Diagnosticul diferential al chistului nazoalveolar se face cu: A. sesiunea 2004 www. se poate suprainfecta. D. infectarea. B. 728) S1534096. abcesul palatin. E. B. C. incizia verticala. (pag. E. este chist intraosos. Ce aspect poate avea lichidul unui chist radicular: A. C. C. este chist odontogen. poate da hipoestezia 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine. B. serocitrin. E. (pag. 723) S1534092. (pag.rezidentiat2004. D.

la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros. consta in suprimarea totala a membranei chistice C. bureţi de fibrina. E. 722) 697 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. au o membrana friabila. este indicata doar in chisturile maxilare odontogene D. Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloracetic D. transformarea cavitaţii chistice intr-o anexa a cavitaţii orale. D. cand exista riscul dehiscentei. (pag. 727) S1634102. este metoda de tratament de electie (pag. D.rezidentiat2004. subtire dar destul de rezistent B. uneori cu insule de celule cheratinizate E. Indicatiile marsupializarii chisturilor dunt: A. 720) PROFIL STOMATOLOGIE . in ce consta chistotomia (Partsch I): A. deschiderea sinusului maxilar. operatia Partsch II B. D. 726) S1534099. ciment parodontal. suprimarea unui perete al cavitatii chistice. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea unui chist se face cu: A. E. 730) S1634100. spongie din creasta iliaca. Se indeparteaza eventualele invazii microchistice (pag. Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1% E. 728) S1634101. incizie"in trapez". chisturi voluminoase cu riscul producerii fracturii. B.INTREBARI . implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati E. intermediar – tesut conjunctiv lax bogat vascularizat C. in chisturi parasinusale. Chistul radicular microscopic este alcatuit din: A. folii din titan. C. sutura stransa a mucoasei orale. C.ro . C. 726) S1534098. (pag. (pag. B. biovitroceramica. Chistectomia: A.697 Rezidentiat 2004 D. abcesul mentonier. keratochistul. in interior lichid chistic de aspect mucoid (pag. strat intern – cu epiteliu pavimentos. se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologic C. sesiunea 2004 www. chisturi supurate. in tensiune. B. cu multiple zone de aderenta B.PARTEA a IV a S1534097. E. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt: A. (pag. E. infiltrat inflamator limfoplasmocitar D. chist salivar labial superior.

se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizon E. Chistul osos anevrismal 698 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.INTREBARI . apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive. Chisturile neepiteliale sunt următoarele. examenul radiografic este caracteristic. fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramica D. (pag. Marsupializarea: A. D. este indicata in chisturile supurate D. 733) S1634108. 1983): A. 725) S1634105. sinus maxilar etc. trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososi C. Tratamentul chistului osos solitar consta in: A. hipoestezia permanenta in teritoriul n. chist osos solitar C. decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I B. infectarea chistului B. 719) S1634104. 726) S2134109. conservarea structurilor anatomice invecinate ca manunchiuri vasculonervoase.rezidentiat2004. hipoestezie a fibromucoasei palatine in treimea anterioara D. recidiva – pentru keratochist in proportie de 10-15% (pag. chist primordial E. Chistul median mandibular B. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii: A. plombarea cavitatii cu grefele osoase. chist marginal (pag. crearea conditiilor pentru indepartarea completa a tuturor tesuturilor patologice B. reprezentand o zona de radioopacitate in forma de inima. degenerescenta maligna E. chist osos simplu B. fractura spontana in os patologic a mandibulei C. cu excepţia (clasificarea Shear. injectarea intracavitara de acid tricloracetic (pag. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri: A. chist hemoragic de extravazare D. (pag. care nu permite chistectomia E. chistectomie B. 726) S1634107. conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupe C. mentonier D. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata. incisivii centrali prezinta o inclinare convergebnta a axei de implantare E. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin: A. este o interventie chirurgicala ce consta in suprimarea totala a membranei chistice (pag.ro . 733) S1634106. consta in suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea intr-o cavitate anexa a cavitatii bucale C. sau vestibular median imediat sub insertia frenului buzei superioare B.PARTEA a IV a S1634103.698 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . extractia dintilor sanatosi limitrofi E. sesiunea 2004 www. Complicatiile chisturilor de maxilar: A. se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuzand si senzatia de gust sarat C.

Cavităţi osoase idiopatice E. Marsupializarea este indicată: A. Chistul folicular (dentiger) E. când colecţia este în tensiune B. Diagnosticul diferenţial al chistului nazo-labial se face cu: A.699 Rezidentiat 2004 C. Furunculul nazal (pag. 727) S2134112. 714) PROFIL STOMATOLOGIE . Când starea generală a pacientului nu permite cura radicală 699 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. când există risc de fractură în os patologic E. Constă în extirparea completă a membranei chistice C. Infectarea chistului C. 725) S2134111. Ameloblastomul B. Chistul osos simplu traumatic D. Epistaxisul D. Chistul gingival al adultului D. Chistul globulo-maxilar (pag. Fractura spontană “în os patologic” a mandibulei E. Degenerescenţa malignă B. Se mai numeşte şi operaţia tip Partsch II D. La tineri C. 714) S2134115.ro . 721) S2134113. 720) S2134114. În chisturile supurate. Chistul radicular B. Chistul rezidual E. Chistul rezidual E. Keratochistul (pag. Lacuna esenţială (pag. Tumora cu mieloplaxe D. Chistul salivar labial superior C. Deschiderea sinusului maxilar (pag. Complicaţiile chisturilor pot fi: A. 1983): A.PARTEA a IV a S2134110. Se mai numeşte şi marsupializare E.rezidentiat2004. Constituie metoda de elecţie B. Diagnosticul diferenţial al chistului globulo-maxilar se face cu: A. Abcesele vestibulare B. În chisturile de dimensiuni mici D. Din categoria chisturilor odontogene de origine inflamatorie fac parte (clasificarea Shear. sesiunea 2004 www. Cura radicală. Chistul paradentar C. Este indicată când starea generală a pacientului este precară (pag. Chistul periodontal lateral C. ca metodă de tratament a chisturilor de maxilar: A. În chisturile voluminoase ale mandibulei.INTREBARI . Chistul gingival al sugarului D.

722) S2234118.mai rar extraosoasa D. se dezvolta la nivelul unei fracturi radiculare D. un strat extern fomat din tesut epitelial B. 721-722) S2234117. are intotdeauna forma sferica D. Chistul lateral periodontal(inflamator): A.continand cristale de colesterina (pag. Urmatoarele caracteristici apartin chistului radicular: A. se dezvolta la nivelul unei cai false C. sesiunea 2004 www.INTREBARI . Urmatoarele caracteristici nu apartin chistului radicular: A. 723) S2234120. 723) S2234122. se dezvolta la nivelul orificiului unui canal dentar aberant B. 723) S2234121. apare in special la dintii permanenti C. peretele chistului este in general usor decolabil de planul osos E.rezidentiat2004.PARTEA a IV a S2234116. Chisturile de maxilar evolueaza in 2 perioade succesive. perioada de dezvoltare apida. recidivarea chistului (pag.intraosoasa mai frecvent. perioada de germinare rapida in viata intrauterina B. marimea este variabila. se dezvolta la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern B. perioada de dezvoltare lenta. Perioada de latenta a evolutei chisturilor: A. prezinta o simptomatologie zgomotoasa 700 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. un strat intern format din tesut conjunctiv lax E. peretele chistului este multistratificat (pag. suprainfectarea chistului C.mai rar intraosoasa C. este mai frecvent intre 20-40 ani B.ro . perioada de exteriorizare (pag.si anume: A.extraosoasa mai frecvent. se dezvolta mai ales in raport cu dintii temporari C.filant. 726) PROFIL STOMATOLOGIE .de la 1 la 7-8 cm D. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape. un strat intern format din epiteliu de tip pavimentos (pag.acestea fiind: A. continutul chistic este un lichid sero-citrin. apare lateral de apexul unui dinte vital (pag. are structura diferita fata de a chistului periapical E. Din punct de vedere microscopic. perioada de dezvoltare latenta D.700 Rezidentiat 2004 (pag. un strat extern format din tesut conjunctiv dens C.chistul radicular are urmatoarea sructura: A. se dezvolta lateral fata de apexul unui dinte devital E. perioada de exteriorizare E. 722) S2234119. perioada de crestere rapida B. perioada de interiorizare E. un strat intermediar D.

deformarea conturului osos B.in categoria chisturilor de dezvoltare intra: A. 724) S2234125. In cadrul Sindromului Gorlin chisturile primordiale se asociaza cu: A. ameloblastomul B. partile moi sunt nemodificate. atat la mandibula cat si la maxilar in dreptul premolarilor (pag.doar impinse de chistul subiacent E. D. chistul osos anevrismal (pag. chistul dermoid D.PARTEA a IV a este de regula indelungata. carcinomul adenoid chistic (pag. chistul globulo-maxilar C.ro .asimptomatica se asociaza uneori cu dureri nevralgiforme este inconstanta este perioada in care diagnosticul este evident (pag. poliartrita reumatoida E. 714) S2234126. chistul globulo-maxilar C. 724) S2234123. tumora cu mieloplaxe E. nevomatoza bazocelulara B. chistul lateral periodontal D. la maxilar in zona incisivo-canina C. displazii de smalt si dentina D. chistul dermoid E. semnul Dupuytren C. dintii adiacenti sunt expulzati din os (pag. chistul folicular B. In clasificarea dupa OMS a chisturilor de maxilar.rezidentiat2004. Care din urmatoarele caracteristici apartin perioadei de exteriorizare a chisturilor: A. la maxilar in regiunea molara E. modificari vertebrale 701 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 715) S2234128.701 Rezidentiat 2004 B. PROFIL STOMATOLOGIE . 714) S2234127. E. chistul median palatin posterior D. Diagnosticul diferential al chisturilor maxilare se face cu: A. chistul paradentar E.INTREBARI . Localizarile cele mai frecvente ale keratochistului odontogen sunt: A. modificari oculare C. sesiunea 2004 www. In categoria chisturilor fisurale intra : A. C. chistul calcifiat odontogen (pag. mucoasa endobucala acoperitoare prezinta semne celsiene D. la mandibula in dreptul caninului B. osteodistrofiile maxilarelor C. la mandibula in regiunea molara D. chistul gingival al sugarului B. 724) S2234124.

uneori in cavitatea chistica se pot gasi mai multi dinti (pag. dureri vii C. carcinomul adenoid chistic D. de la focarul de gangrena dentara B. evolueaza cu durere atroce E. este un chist primordial B. apare mult mai frecvent la mandibula decat la maxilar C. nu prezinta nici un fel de simptomatologie (pag. printr-o plaga postextractionala C. pe calea canalului mandibular E.cu exceptia: A. apare in sindromul Gorlin C. condromul B. 716-717) S2234131. Chisturile infectate prezinta urmatoarea simptomatologie: A. mucoasa si tegumentul sunt congestionate B. Printre caracteristicile keratochistului odontogen se numara: A. Chistul dentiger nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. pe cale retrograda.de la o infectie sinusala D. stare febrila E. pe cale hematogena (pag. goma sifilitica C. 715) PROFIL STOMATOLOGIE .PARTEA a IV a S2234129. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera: A. se mai numeste si chist de eruptie D. risc crescut de transformare maligna B.usor hemoragic E. Printre complicatiile posibile ale chisturilor de maxilar se numara: A. continutul chistic este citrin. infectarea chistului pe cale hematogena 702 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 715-716) S2234130. 718) S2234132. este usor sensibil la presiune (pag. stare generala nealterata D.INTREBARI . apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte B. 724) S2234133. recidiveaza frecvent D. Caile de infectare a chisturilor pot fi: A. membrana chistica se insera la coletul dintelui inclus E. tumora cu mieloplaxe (pag. sesiunea 2004 www. 725) S2234135. abcesul laterofaringian E. are coloratie albastruie C.702 Rezidentiat 2004 (pag. provine din organul adamantin D. 725) S2234134.ro . se malignizeaza in majoritatea cazurilor (pag.rezidentiat2004. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu urmatoarele afectiuni.

extractia tuturor dintilor implicati D. 726) S2234139. punctia evacuatorie C. 725) S2234138. osteomielita mandibulei (pag. 725) S2234136. rezectia apicala (pag. Chistul calcifiat odontogen prezinta urmatoarele caracteristici. C. indepartarea completa a tesuturilor patologice (pag. conservarea structurilor invecinate C. apare foarte frecvent 703 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. PROFIL STOMATOLOGIE . apare foarte frecvent B. apare exceptional E. este un chist intraosos B. sesiunea 2004 www. conservarea dintilor erupti sanatosi si a celor care pot erupe B. In urma ruperii peretelui chistic se produce: A. marsupializarea B. drenajul continutului chistic prin tub de polietilen E. tratamentul de electie este enucleerea E. apare mai ales in cazul keratochisturilor (pag. deschiderea chistului in cavitatea bucala B.703 Rezidentiat 2004 B.INTREBARI .cu exceptia: A. este dureros spontan si la palpare D.PARTEA a IV a infectarea chistului printr-o punctie exploratorie degenerescenta maligna ruperea peretelui chistic nevralgie trigeminala esentiala (pag. Variantele de tratament al chisturilor de maxilar include: A. se produce dupa extirpari incomplete C. rezectia segmentara E. pastrarea unei portiuni din membrana chistica E. E. Variantele de trataent chirurgical al chisturilor de maxilar sunt: A. Obiectivele tratamentului chisturilor de maxilar se bazeaza pe urmatoarele principii: A. 726) S2234140.rezidentiat2004. fistule persistente C. D. incizia si drenajul (pag. tratamentul chirurgical D. este situat juxtaosos C. 725) S2234137. se produce dupa aplicari terapeutice de substante chimice cauterizante D. degenerescenta maligna E. fractura "in os patologic" D. Degenerescenta maligna a chisturilor: A. extractia dintilor adiacenti chistului C. punctia evacuatorie B. cura radicala D. 726) S2234141.ro .

704 Rezidentiat 2004 (pag.INTREBARI . Chistul nazolabial prezinta urmatoarele caracteristici. este un chist odontogen de dezvoltare D.ro . Chistul nazopalatin: A.fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata C. chist osos idiopatic (pag. chist median anterior al maxilarului B. sesiunea 2004 www. Chisturile neodontogene sunt: A. de origine inflamatorie (pag. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens (pag. 718-719) PROFIL STOMATOLOGIE . Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu: A. se face diagnostic diferential cu abcese vestibulare D. prin crestere poate obstrua fosa nazala (pag. prezinta risc crescut de transfrmare maligna E. Chistul nazo-alveolar prezinta urmatoarele caracteristici: A. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida. aspectul radiografic este caracteristic. cu evolutie rapida spre malignizare E. este un chist cu evolutie endosinusala B. chist mucoid D. evolutia foarte rapida B. 719-720) S2234144. chistul osos anevrismal si chistul rezidual D. Printre caracteristicile chistului nazo-palatin nu se numara: A. chisturi de dezvoltare evoluand in vecinatatea dintilor B.rezidentiat2004.PARTEA a IV a S2234142. este de origine inflamatorie E. este un chist extraosos D. este de origine inflamatorie C. este un chist extraosos B.cu exceptia: A. chistul canalului incisiv E. este situat in grosimea buzei inferioare (pag. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali B. se mai numeste si chist nazo-labial C. 719) S2234145. chist dermoid C. 720) S2234147. incisivii centrali sunt intotdeauna vitali E. cunoscute si sub denumirea de chisturi fisurale C. 720) S2234148. este intalnit numai la varste tinere D. 719) S2234146. apare ca o tumefactie palatina sau vestibulara mediana C. 719) S2234143.o radiotransparenta sub forma de inima cu varful in jos E. Chistul nazo-palatin mai este cunoscut sub denumirea de: A. abcesul palatinal 704 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. poate evolua cu mobilitate dentara (pag.

E. tumora cu mieloplaxe B. 726) S2234152. extirparea in totalitate a membranei chistice E. D.cu exceptia: A.pentru a evita interventiile traumatizante D.705 Rezidentiat 2004 B. metoda de electie in tratamentul chisturilor 705 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. cura radicala E.PARTEA a IV a S2234149. in chisturi care au raport cu numerosi muguri dentari B. pastrarea unei parti din membrana chistica B. timp indelungat de vindecare si supraveghere D. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala (pag. chistotomie C. 726) S2234153. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu: A. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt: A. osteomielita maxilarului E. sesiunea 2004 www. marsupializarea chistului B. C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori D. ameloblastom (pag. in chisturile din unghiul mandibulei E. este un chist neodontogen de dezvoltare C.ro . cancer de infrastructura D. in chisturi voluminoase cand nu exista risc de fractura"in os patologic" E. este de origine inflamatorie B. 726) S2234154. in chisturile supurate cand colectia este in tensiune C. diverticuli sinusali C. Marsupializarea se indica in urmatoarele cazuri. numai chisturi neodontogene D. 721) S2234151. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular (pag. 721) S2234150. abcesul vestibular furunculul nazal chistul sebaceu chistul salivar labial superior (pag.INTREBARI . timpul scurt de vindecare C. chistectomie D. este o metoda curativa (pag. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. exteriorizarea se produce oral E. Inconvenientele marsupializarii chisturilor sunt: A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si fosa nazala B. cand peretele chistului este singura bariera spre mediul exterior (pag. Operatia tip Partsch I este: A. 720) PROFIL STOMATOLOGIE . in chisturile mici.rezidentiat2004. in chisturi supurate C.

706 Rezidentiat 2004 (pag. Lacuna esentiala a maxilarelor este: A.INTREBARI . tehnici de microchirurgie (pag. chist marginal posterior E. chist hemoragic cu extravazare B. 726) PROFIL STOMATOLOGIE . 732) S2234160. hematomul intracavitar evolutiv D. chist extraosos (pag. este identica cu operatia tip Partsch II (pag. manopere blande de decolare D. 730-731) S2234157. edemul postoperator B. se aplica numai in chisturile inflamatorii (pag. se aplica in chisturile inflamatorii C. 732) S2234161. perforarea mucoasei sinusale D. Cura radicala a chistului: A. Pentru a evita lezarea trunchiurilor nervoase in cursul chistectomiei se practica: A. durerile postoperatorii C. supuratia E. perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important (pag. chist osos solitar C. sectionarea nervului E. Continutul lacunei esentiale a maxilarelor poate fi: A. are avantajul ca se pot proteja crestele alveolare D. lezarea trunchiurilor nervoase (pag. este metoda de electie B. tulburari de sensibilitate E. are avantajul ca vindecarea plagii bucale este mai sigura E. chist fisural D. 727) S2234156. 731) S2234158. se aplica numai in chisturile de dezvoltare odontogene B. 731) S2234159. perforarea mucoasei nazale B. Metoda rinologica de tratament al chisturilor de maxilar: A. protejarea cu un decolator a trunchiului nervos B. edem C. Accidentele intraoperatorii aparute in chistectomii sunt: A.ro . Printre complicatiile chistectomiei se numara: A.rezidentiat2004. se aplica numai in chisturile de dezvoltare neodontogene D. sesiunea 2004 www. lichid hemoragic 706 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. exercitarea unei elongari exagerate C. constituie metoda de electie E.PARTEA a IV a S2234155. este marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau fosa nazala C.

cavitati esentiale Stafne D. chistul anevrismal B. chisturi inflamatorii C. la nivelul maxilarului superior (pag. tumora cu mieloplaxe E. 733) S2234165. Epiteliul de origine neodontogena care constituie originea chisturilor maxilare provine din: A. chisturi mucoide (pag. 733) PROFIL STOMATOLOGIE .rezidentiat2004. chistul mucoid C. granulomul central cu celule gigante E. sesiunea 2004 www. resturile Malassez E. chisturi de dezvoltare E. 713) S2234166. la nivelul tuberozitatii maxilare E. incluzii de epiteliu glandular salivar D. Localizarea cea mai frecventa a lacunei esentiale a maxilarelor este: A. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor se face cu: A. lichid sero-citrin aer tesut moale colesterina (pag.707 Rezidentiat 2004 B. resturi de epiteliu care acopera procesele embrionare (pag. chisturile odontogene B. ameloblastomul (pag. 713) S2234167. Chisturile neepiteliale sunt: A. 733) S2234164. E. D. la nivelul unghiului mandibular D. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor nu se face cu: A. C. carcinomul adenoid chistic D. cilindromul (pag.INTREBARI . organul smaltului nedezvoltat B.PARTEA a IV a S2234162. pseudochisturi B.ro . chistul dermoid D. la nivelul simfizei mentoniere C. la nivelul ramurilor mandibulare B. In categoria chisturilor neepiteliale se incadreaza: A. chistul osos anevrismal C. chistul radicular 707 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. chistul dermoid D. resturi ale canalului nazo-palatin C. displazia fibroasa C. chistul osos hemoragic solitar B. chistul sebaceu E. 733) S2234163.

sunt de culoare mai alba comparativ cu gingia inconjuratoare (pag. necesita tratament de urgenta E. chistul de eruptie nu prezinta urmatoarele caractere: A. retard mental D. se dezvolta intotdeauna la apexul unui dinte B. 716-717) S2234172. apare in proportie egala maxilar:mandibula (pag. anomalii costale C. Care din urmatoarele chisturi sunt extraosoase: A. continutul este laptos (pag. provine din organul adamantin din jurul unei coroane dentare in formare C. simptomatologia este foarte zgomotoasa (pag. are un continut citrin.708 Rezidentiat 2004 (pag. malformatii cardiace E. Keratochistul odontogen prezinta urmatoarele caracteristici: A. 717-718) S2234174.rezidentiat2004. chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaza in unghi si ramul ascendent B. Urmatoarele caracteristici apartin chistului gingival al sugarului: A. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie E. anomalii vertebrale B.ro . este usor sensibil la presiune E. nevomatoza bazocelulara (pag.PARTEA a IV a S2234168. apare mai frecvent legat de dintii temporari C. chistul radicular 708 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Urmatoarele caracteristici apartin chistului dentiger: A.usor hemoragic B. se dezvolta in locul unui dinte C. este un chist juxtaosos (pag. are forma unui nodul cu diametrul intre 1-3 mm C. sunt foarte durerosi D. sunt leziuni situate pe arcada alveolara a sugarului B. se mai numeste si chist folicular D. este localizat profund in os B. 715) S2234170. sesiunea 2004 www. 714) S2234169. Chistul de eruptie: A. Keratochisturile se pot asocia cu unele sindroame generale cum ar fi: A. dintele in jurul caruia se formeaza este inclus submucos C. chistul are coloratie albastruie D.INTREBARI . 717-718) S2234173. se mai numeste si chist primordial D. este un chist inflamator D. tratamentul de electie consta in extractia dintelui E. este de origine inflamatoie E. 714) PROFIL STOMATOLOGIE . 715) S2234171.

Chistul nazo-palatin poate fi confundat cu: A. 718-720) PROFIL STOMATOLOGIE . Chistul nazo-alveolar: A. 720) S2234179. chistul nazo-labial chistul periodontal lateral chistul calcifiat odontogen chistul globulo-maxilar (pag. 719-720) S2234178. palatinal B.INTREBARI .ro .rezidentiat2004. continutul are un aspect mucoid B. se face diagnostic diferential cu chistul globulo-maxilar C.PARTEA a IV a S2234175.709 Rezidentiat 2004 B. cancer de infrastructura (pag. sesiunea 2004 www. are forma de inima (pag. incisivii centrali sunt intotdeauna devitali D. vestibular C. cresterea in dimensiuni este extrem de lenta C. intre radacinile incisivilor centrali (pag. D. chistul sebaceu E. este situat in osul maxilar (pag. este un chist extraosos B. endosinusal D. furunculul nazal 709 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. C. chistul mucoid C. Chistul nazo-palatin prezinta urmatoarele caracteristici: A. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern D. 719) S2234177. doua chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali D. 719) S2234176. Chistul globulo-maxilar este situat: A. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu: A. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal extern E. este un chist neodontogen D. este o varianta a chistului nazo-palatin E. chistul radicular cu punct de plecare caninul superior D. chistul nazo-palatin poate evolua: A. chistul globulo-maxilar C. chist dentiger al unui meziodens B. este dureros spontan si la palpare E. chistul salivar labial superior B. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor inferiori C. 720-721) S2234180. foarte lent (pag. foarte rapid E. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor superiori B. E. chistul nazo-labial E.

720) PROFIL STOMATOLOGIE . 724) S2234187. Continutul chistului radicular: A. Chistul radicular prezinta urmatoarele caracteristici: A. este intalnit frecvent pana la varsta de 10 ani D.rezidentiat2004. apare la nivelul unei cai false (pag. tumori de parti moi E. devine purulent in cazul unei infectii supraadaugate E. 723) S2234184.710 Rezidentiat 2004 (pag. se face doar tratament conservativ (pag. apare de regula in gingia fixa B. apare numai pe dintii temporari E. apare semnul Dupuytren 710 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. La examenul obiectiv in perioada de latenta a chisturilor se poate decela: A. rezorbtia chistului (pag. este un lichid sero-citrin B. osteodistrofiile maxilarelor (pag. tablia osoasa deformata (pag. sesiunea 2004 www. 721-722) S2234182.PARTEA a IV a S2234181. 724) S2234186.INTREBARI .ro . dintele adiacent este vital D. localizarea la maxilar este mai frecventa decat la mandibula C. Chistul lateral periodontal de origine inflamatorie: A. prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara B. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilare B. Infectia chistului duce la: A. are aceeasi structura morfologica cu a chistului periapical C. contine cristale de colesterina C. peretele chistic este tristratificat E. distructia epiteliului E. este de consistenta dura (pag. tumori maligne in stadiul de debut D. aderenta la peretele osos C. dureri violente E. 723) S2234185. are aspect murdar D. 723) S2234183. In perioada de exteriorizare a chisturilor: A. persistenta unui dinte temporar D. tumori maligne in stadiu avansat B. ingrosarea peretelui chistic B. hiperplazia epiteliului D. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu: A. tumori benigne C. prezenta unui rest radicular pe arcada C.

hetero si homotransplante osoase C. Chistul anevrismal (pag. odontomul E. un dinte inclus D. Chistul globulo-maxilar E. E.rezidentiat2004. PROFIL STOMATOLOGIE . Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea chistului se poate face cu: A. 724) S2234188. 730) S2234189. Chistul calcifiat odontogen poate fi confundat cu: A. Chistul radicular B. Chistul globulo-maxilar C. material autopolimerizabil D. hidroxilapatita E. keratochistul C.PARTEA a IV a apare la palpare senzatia de "minge de celuloid" mucoasa endobucala acoperitoare este lezata durerile sunt insuportabile stare generala alterata (pag. Dens B. chistul globulo-maxilar (pag. ameloblastomul B. 714) S2334192. Subţire D. C.labial D. biovitroceramica (pag. Chistul colateral inflamator C. Chisturile neodontogene sunt: A. Chistul nazopalatin E. Cheratochisturi B. chisturile foliculare B.ro .711 Rezidentiat 2004 B. bureti hemostatici rezorbabili de fibrina B. Peretele chistului radicular este alcătuit din ţesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un plan de ţesut: A. Fibros C. ameloblastomul D. Diagnosticul diferential al chistului periodontal lateral se face cu: A. 718) S2234190.INTREBARI . Chistul rezidual D. keratoacantomul E. 719) S2334191. chistul dermoid C. Lax 711 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 719) S2334193. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. Chist osos esenţial (pag. Chistul nazo. sesiunea 2004 www. D. cilindromul (pag.

PARTEA a IV a S2334194. Abcesul vestibular B. Diagnosticul diferenţial al chistului nazo-labial se face cu: A. Însoţită de congestia părţilor moi (pag. Incizie. Chisturi osoase idiopatice (pag. Furunculul nazal E. Secţionarea canalului Stenon (pag. sesiunea 2004 www. Accidentele intraoperatorii în tratamentul chisturilor maxilare sunt: A. Lezarea trunchiurilor nervoase D. Asimptomatică D. 724) S2334200. Rapidă B. Osteomielită E. Infectarea chistului B.rezidentiat2004. Îndelungată C. Degenerescenţă malignă C. Trepanarea lacunei osoase C. 720) S2334196. Marsupializarea (pag. Perioada de latenţă în evoluţia chisturilor de maxilar este: A. Adenomul pleomorf C. Chisturile epiteliale pot fi: A. Complicaţiile chisturilor pot fi: A. Chisturi odontogene de dezvoltare C. Fracturarea mandibulei E.INTREBARI . Secţionarea nervului facial B. Plombarea cavităţii cu grefe osoase E. Chisturi epiteliale neodontogene D. Diagnosticul diferenţial clinic al chistului de maxilar se face cu: 712 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Chistul radicular al caninului superior D. 714) S2334195. Dureroasă E. Chistul salivar labial superior (pag. Fractura spontană în os patologic D. 731) S2334199. Cu infiltraţie cronică limfoplasmocitară (pag. 733) S2334198. drenaj B. 725) S2334197. Tratamentul lacunei esenţiale a maxilarului constă în: A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie B. 722) PROFIL STOMATOLOGIE . Perforarea sau secţionarea unui pachet vascular important C. Chiuretarea şi avivarea pereţilor osoşi D.ro . Chisturi osoase anevrismale E.712 Rezidentiat 2004 E. Diplopie (pag.

rezidentiat2004. Pentru a preveni sau a trata disfuncţia ocluzală la bolnavii parodontotici. Displazia fibroasă Condromul Chistul dermoid Tumora cu mieloplaxe Carcinomul adenoid chistic (pag. se dezvoltă lateral în raport cu rădăcina unui dinte devital C. Chistul dentiger al caninului superior poate eroda: A. elastic C. B. D. o perioadă de exteriorizare B. 716) S2334202. podeaua fosei nazale B. (pag.INTREBARI . imobilizări (pag. bolta palatină C. o perioadă de dezvoltare lentă D. tratamente ortodontice E. 718) S2334203.PARTEA a IV a S2334201. poate fi găsit numai la nivelul molarilor E. uşor sensibil la presiune E. o perioadă de evoluţie rapidă C. incisivul lateral D. coloraţia albăstruie B. în funcţie de gradul de mobilitate dentară C. relaţia dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi 713 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 718) S2634205. sesiunea 2004 www.ro . fluctuent D. Perioadele succesive de dezvoltare ale chisturilor maxilare sunt: A. spina nazală anterioară (pag. 279) S2634206. restaurări protetice C. cel mai adesea se formează pe faţa distală a molarului 3 maxilar. E. 724) PROFIL STOMATOLOGIE . sinusul maxilar E. C. este un chist mic cu perete subţire B. Chistul periodontal lateral: A. o perioadă de dezvoltare în pusee succesive (pag. dureros (pag. 723) S2534204.713 Rezidentiat 2004 A. poate fi găsit la orice grup de dinţi D. în funcţie de starea pulpei dentare D. Sistemele de imobilizare se clasifică după următoarele criterii: A. perioada de timp în care se menţine imobilizarea B. ajustarea prin şlefuire a suprafeţelor ocluzale B. o perioadă de dezvoltare intraosoasă E. Chistul de erupţie are următoarele caracteristici: A. se practică: A. tratamentul proceselor carioase D.

rezidentiat2004. Şina Mamlock: A.sau termopolimerizabile B. 295-296) S2634212. (pag. coroane acrilice reunite între ele D. se realizează cu ajutorul gutierelor acrilice. obraji. limbă E. coroane semifizionomice sau de substituţie reunite. 311) S2634208. se aplică pe dinţii laterali D. (pag. se realizează prin ligaturi metalice din sârmă de viplă D. punţi stabilizatoare E.PARTEA a IV a S2634207.25 mm C. Imobilizarea intracoronaă a dinţilor laterali cu amalgam: A. prezintă aspect fizionomic E. este un mijloc de imobilizare temporară C. (pag. reprezintă un mijloc de imobilizare temporară C. este un mijloc de imobilizare permanentă B.714 Rezidentiat 2004 E. 294) PROFIL STOMATOLOGIE . se realizează prin crearea unor cavităţi clasice de clasa a II-a D. 299) 714 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.INTREBARI . executate incorect exercită traumatisme la nivelul părţilor moi: buze. ortodontice C. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite între ele C. gutiere din răşini acrilice auto. aur. Imobilizarea temporară: A. (pag. Imobilizarea prin ligatură de sârmă în “8”: A.ro . se realizează cu aparate ortodontice E. folosite ca mijloace de imobilizare temporară. constituie un factor de retenţie pentru detritusurile alimentare B. urmăreşte imobilizarea mai multor dinţi laterali mobili între ei. pot aluneca spre cervical. 299) S2634211. sesiunea 2004 www. Imobilizarea permanentă prin mijloace fixe se realizează cu: A. se pot aplica numai la dinţii laterali D. 312) S2634209. are rigiditate deosebită D. care sunt o sursă potenţială de rupere a sârmei C. (pag. Ligaturile din sârmă de viplă. este folosită la imobilizarea dinţilor frontali vitali B. are durabilitate mare. au următoarele dezavantaje: A. cupru. constituie un factor de retenţie pentru resturile alimentare. (pag. poate fi îmbunătăţită prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dinţilor parodontotice B. activări. se face cu sârmă de viplă de 0. necesită corectări periodice. (pag. în funcţie de modalitatea de realizare. benzi metalice. executată incorect produce leziuni ale părţilor moi învecinate E. se realizează prin crearea unui simplu şanţ ocluzal B. 309) S2634210.

Chist radicular care nu a fost chiuretat C. chistul de eruptie C. 715) S2834215. O cale falsa E. chistul dentiger (pag. chistul rezidual E. chistul lateral periodontal D. Fractura spontana C. 714) S2834214. 723) S2834219. Abcesul vestibular B. Un canal aberrant D.ro . Chistul nazo-alvelar D. Un chist periodontal insufficient chiuretat D.715 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . chistul radicular B. 723) S2834218. Furunculul nazal E. Chistul residual se dezvolta din: A. Un dinte vital C. Diagnosticul diferential in chistul nazo-labial se face cu: A. Apexul unui dinte devital B. sesiunea 2004 www. este localizat mai frecvent la mandibula C. O fractura radiculara (pag. Un granulom apical B. apare mai frecvent la maxilar B. degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu (pag. Chistul globulo-maxilar E. Chistul salivar labial superior (pag. Infectie B. Chistul periodontal lateral D. Fractura in “lemn verde” 715 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Chistul nazo-labial C.PARTEA a IV a S2834213. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal E. 720) S2834217. Chistul radicular al caninului superior C. Keratochistul odontogen are caracteristic: A. Din grupa chisturilor inflamatorii fac parte: A. evolueaza in unghiul mandibular E. In cadrul chisturilor neodontogene se inscriu: A.rezidentiat2004. localizarea in zona incisivo-canina este mai frecventa D. Chistul nazo-palatin B. Chistul rezidual (pag. evolueaza catre ramul ascendent (pag. 719) S2834216. Chistul lateral periodontal se dezvolta in relatie cu: A.INTREBARI . Complicatiile chisturilor sunt reprezentate de: A.

B. C. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin. B. reprezinta 2. 719) S2934222.ro . se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv).3% din totalul chisturilor de maxilar. este denumit si chist rezidual. Ruperea peretelui chistic E. E. chistul primordial. chistul nazo-palatin (nazal alveolar). 714) S2934223. chistul dentiger. (pag. E. C. chistul radicular. E.rezidentiat2004. C. 724) PROFIL STOMATOLOGIE . E. ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive. Chistul nazopalatin: A. se intalneste in deosebi la copii si adolescenti. chistul rezidual. Chistul folicular: A. (pag. este denumit si chist pericoronar. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt: A. (pag.INTREBARI . este denumit si chist periodontal apical. 716) S2934221. se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv.PARTEA a IV a S2934220.716 Rezidentiat 2004 D. situat interincisiv inferior. D. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt: A. D. sesiunea 2004 www. B. chistul de eruptie. 714) 716 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. (pag. B. chistul dentiger. C. D. Degenerescenta maligna (pag. chistul de eruptie. D. chistul globulo-maxilar.

819-826) S1335003. singura leziune precanceroasa a mucoasei cavitatii orale este: A. Bucureşti. Eritroplazia C.PARTEA a IV a 2. care nu poate fi inlaturata prin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala". apare ca o placa alba cu diametrul mai mare de 5 mm C. Lupusul eritematos E. Discheratozele orale considerate carcinom"in situ"sunt: A. Burlibaşa . 35 Leziuni orale cu potenţial de malignizare BIBLIOGRAFIE: PROFIL STOMATOLOGIE .717 Rezidentiat 2004 Tema nr. este dureroasa la palpare D. Eritroplazia C. sesiunea 2004 www. Dupa O. 10-12% B. leucoplaziile C. este asimptomatica B.M. manifestarile orale ale lichenului plan D. 818) 717 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG (1985) ca "o pata sau placa alba. eritroplaziile B.ro . 818-825) S1335004. papilomatoza fluorida a cavitatii orale (pag.catifelata E.Chirurgie orală şi maxilo-facială. nu mai mica de 5 mm diametru. apare ca o pata de culoare rosie vie. Lichenul plan D. C. 1999. A. Papilomatoza florida (pag. Lichenul plan B. 90% (pag. Obiectiv. Ed. Riscul de degenerare maligna al keratozelor solare este de: A. 3-6% D.S. eritroplazia prezinta urmatoarele caracteristici: A. 50-60% E. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1235001. Leucoplazia B. manifestarile orale ale lupusului eritematos E. 5-25% C.INTREBARI . Candidoza orala (pag. senzatie de usturime la contactul cu alimente iritante (pag. 827) S1435005. 818) S1335002.rezidentiat2004. Leucoplazia D. Lupusul eritematos E.medicală.

odontalgia si mobilitatea dentara D. factori neuro-distrofici E. Leucoplazia se manifesta clinic prin: A. expunerii prelungite la razele solare B. nuclei in mitoza. factori imunitari (pag. acţiunii unor agenţi poluanţi industriali E. retea ramificata cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga D. efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor B. dermatoze precanceroase C. Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate in spatiile profunde oro-maxilofaciale pot fi: A.ro . (pag. displazii cutanate circumscrise.PARTEA a IV a S1435006.rezidentiat2004. tota raspunsurile de mai sus (pag. laptoase sau alb-galbui C. leucoplazia. vilozitati fine. eritroplazia. candidoza. factori genetici D. 826) S1435007. paralizia unor ramuri nervoase motorii C. albe. trismusul E. D.frecvent de culoare bruna E. Keratoza actinica este consecinta: A. expunerea prelungita la actiunea razelor solare C. 818) S1535012. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori D. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale C. 820) S1435008. carcinoame"in situ"ale tegumentelor B. cenusii sau roze (pag. tumori cutanate de natura virotica D. anestezia unor ramuri nervoase senzitive B. E. translucida ca fumul alb. pete catifelate de culoare rosie B. 835) S1535011. Nevii reprezinta: A. B.718 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . keratoze senile (pag. Care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa: A. 718 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. B. radiochimioterapiei (pag. zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertrofice E. 827) S1435010. Radiodermitele cronice sunt provocate de: A. placa alb-sidefie. Ce diferentiaza eritroplazia de carcinomul epidermoid din punct de vedere histopatologic: A. C. limba scrotala. displazia.INTREBARI . sesiunea 2004 www. 829) S1435009. lichenul plan.

sediul este numai la nivelul pielii paroase C. antibiograma. Eritroplazia: A. C.5-1g/zi timp de 6-8 saptamani. C. epiteliom spinocelular. C. dureroasa E. (pag. Cornul cutanat: A. 827) S1635018. 1g/zi timp de 1 saptamana. (pag. 834) S1635017. eritroplazia. E. histologic prezinta caracterele unui carcinom"in situ" (pag. D.719 Rezidentiat 2004 C. E. nu prezinta risc de malignizare D. keratoacantom.PARTEA a IV a S1535013. 819) PROFIL STOMATOLOGIE . afecteaza cu preponderenta sexul feminin B. D. D.ro . dezvoltarea este rapida. B. (pag. pastrarea integritatii membranei bazale. 2-4g/zi timp de 6 saptamani. B. reactioneaza bine la tratament E. apare de obicei la persoane tinere B. carcinom verucos. nuclei"in palisada". Tetraciclina se administreaza: A. lupusul. evolutia este de scurta durata D. 1g/zi timp de 2 saptamani. papilomatoza.rezidentiat2004. 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani. biopsia. E. candidoza. 819) S1535015. D. (pag. 824) S1535016. Ce investigatie poate diagnostica o eritroplazie: A. sarcom . 0. (pag. B. C. coloratia vitala. E. B. citologia exfoliativa. 826) S1535014. 818) 719 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. sesiunea 2004 www. Ce este tumora Ackermann?: A. dezorganizarea arhitectonicii celulare. in tratamentul lichenului plan oral. tomografia computerizata. apare in urma unor iritatii si traumatisme continui (pag. D.INTREBARI . E. leucoplazia. Ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna: A. leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violacee C. epiteliom bazocelular.

INTREBARI . Lichenului plan oral D. 819) S1635022. Eritroplaziei C. este o afectiune cu risc scazut de malignizare B. Candidoza orală E.720 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 822) S2135025. pe tegumentele acoperite D. sesiunea 2004 www. sexul feminin este mai afectat (pag. apare ca o leziune de culoare bruna C. evolutia bolii este de scurta durata (pag. sediul este oriunde pe suprsfata corpului E. Keratozele actinice: A. 822) S2135024. 831) S2135023. Eritroplazia D. 820) S1635021. poate fi inlaturata prin stergere B. apare in urme expunerii prelungite la soare C. este localizata numai retrocomisural E. Leucoplazia păroasă orală B. pe tegumentele expuse la soare B. Papilomatoza orală floridă (pag.rezidentiat2004. nu prezinta risc de malignizare (pag. Virală B.5cm D. Lichenul plan oral C. are diametrul mai mic de 0. Leucoplazia: A. 827) S1635020. Etiopatogenia lupusului eritematos este: A. Asociată cu prezenţa virusului Epstein-Barr este: A. in santul intercuspidian (pag. pe mucoasa conjunctivala E. pe mucoasa obrazului C. Acyclovirul se foloseşte în tratamentul: A. afecteaza in special copiii D. Candidozei orale B. afesteaza in special adollescentii B. apare ca o pata alba C. Leucoplaziei păroase orale E.ro . Bacteriană 720 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. Lupusului eritematos (pag. Melanoza Dubreuilh: A. se prezintaa sub forma unor pete de culoare rosie E. Leucoplazia se poate localiza: A.PARTEA a IV a S1635019.

In eritroplazie diferenta de aspect fata de mucoasa bucala normala este data de: A. lipsa structurii papilare B. candidoza (pag. Candidozei orale E. nuclei "in palisada" (pag. displazia B. dureri provocate de agenti termici C.721 Rezidentiat 2004 C. prezenta congestiei periferice in eritroplazie C. se manifesta: A. eritroplazia C. limba scrotala E. 818) S2235029. Autoimună D. asimptomatic (pag. lipsa stratului cornos la nivelul placii eritroplazice D.rezidentiat2004. dureri spontane intermitente B. Uneori medicamentoasă (pag. 819) S2135027.PARTEA a IV a S2135026. Eritroplazia.INTREBARI . Frecvenţă deloc neglijabilă în cavitatea orală E. Dispariţia stratului cornos şi granulos (pag. Prin îndepărtarea stratului superficial se evidenţiază microulceraţii D. leucoplazia B. 325-327) S2235028. clinic subiectiv. Papilomatozei orale floride (pag. dureri iradiante D. Exereza prin tehnica micrografică Mohs se foloseşte în tratamentul: A. care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa A. Posibilă etiologie virală B. Leucoplazia se caracterizează prin următoarele: A.ro . Leucoplaziei păroase orale C. 819) 721 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 819) S2235030. dezorganizarea arhitectonicii celulare E. Eritroplaziei D. pastrarea integritatii membranei bazale D. lichenul plan D. nuclei in mitoza C. senzatii de arsura E. 818) S2235031. Neuro-distrofică E. 824) PROFIL STOMATOLOGIE . lipsa hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice E. sesiunea 2004 www. ce diferentiaza eritoroplazia de carcinomul epidermoid din puct de vedere histopatologic A. Dimensiuni de până la 5 mm diametru C. prezenta hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice (pag. Lupusului eritematos B.

lucrarile adjuncte incorect adaptate D. pe baza carei investigatii se pune diagnosticul de certitudine d eritroplazie A.ro . coloratia vitala B. 820) S2235037. badijonari cu pantotenat de calciu E. are diametrul mai mic de 5 mm C. antibiograma (pag. 2-4 g / zi timp de 6 saptamani 722 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.PARTEA a IV a S2235032. 822) S2235038. leucoplazia se poate localiza A. bimetalism (pag. alcoolul C. tratamentul chirurgical (pag. 1-2 g/zi timp de 3-4 saptamani B. pe mucoasa obrazului C. biopsia D. pe mucoasa conjunctivala E. sesiunea 2004 www.INTREBARI . este o metaplazie epidermoida E. apare frecvent inainte de varsta de 40 de ani (pag. 819) S2235033. aplicarea de substante caustice D. este o keratoza cutaneo mucoasa B. administrarea unei medicatii de protectie cu vitamina A B. pe tegumente expuse l soare B. este o varietate lezionala intalnita la persoane imunosupresate (pag. afecteaza preponderent sexul feminin E. indepartarea factorilor iritativi locali C. pe tegumente acoperite D. tomografia computerizata E. tutunul B. poate fi inlaturata prin stergere D. citologia exfoliativa C. lucrarile conjuncte incorect adaptate E. leucoplazia A. apare ca o pata alba B. 819.rezidentiat2004. in santul intercuspidian (pag. 821) S2235036. prin diferente de potential in etiologia leucoplaziei actioneaza ca factori etiologici A. are o componenta displazica severa C. in leucoplazia verucoasa se recomanda A. 820) S2235034. 820) S2235035. lichenul plan oral A.722 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . In tratamentul licheului plan oral tetraciclina se administreaza A. este o leucokeratoza D.

carcinom verucos B. Lupusul eritematos E. sesiunea 2004 www. Candidoza orala (pag. keratoacantom C. 1 g / zi timp de 1 saptamana E. prezinta un aspect benign B. Leucoplazia D. forma benigna a lupusului eritematos este A. prezinta un aspect malign C.723 Rezidentiat 2004 C. lupusul eritematos acut sistemic B. sarcom E. administrarea de antibiotice C. 824) S2235040. apare ca o formatiune proeminenta. eruptia din lupusul eritematos A. este inconjurata de o colereta acantozica (pag. epiteliom bazocelular D. Lichenul plan B.rezidentiat2004. se observa la nivelul fetelor. lupusul eritematos cronic discoid (pag. 826) S2235043. antiinflamatoare nesteroidiene D. A. prezinta degenerescenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale D.ro .5-1mg/kg corp/zi (pag. are caracter simetric B. 1 g / zi timp de 2 saptamani (pag.5-1 g / zi timp de 6-8 saptamani D. lupusul eritematos acut diseminat C.INTREBARI . lupo-eritematoviscerita maligna D.nu mai mica de 5mm diametru. 825) S2235041. 824. administrarea de Tigason 0. 824) PROFIL STOMATOLOGIE . mainilor C. 0. administrarea de antipaludice de sinteza B.PARTEA a IV a S2235039. 825) S2235044.care nu poate fi inlaturata prin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala". Ce este tumora Ackerman? A. este lenta. lupo-eritematoviscerita benigna E. se caracterizeaza prin aparitia stratului cornos si fibros 723 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Eritroplazia C. Tratamentul lupusului eritematos consta in: A. 819-826) S2235042. administrarea Tetraciclinei 1-2mg/zi E. dura. apreciat in ani si zeci de ani D. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG(1985)ca "o pata sau placa alba. epiteliom spinocelular (pag. keratozica E. Din punct de vedere histologic papilomatoza florida a cavitatii bucale: A.

debutul este brusc E. radiochimioterapiei (pag. 10-12% E. Riscul de malignizare a keratozelor actinice este de: A. leucoplazia E. afecteaza cu preponderenta persoanele tinere sub 30 de ani B. se prezinta sub formaunor pete pigmentare bine delimitate (pag. 825) PROFIL STOMATOLOGIE . Keratozele actinice A. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. keratozele actinice A.rezidentiat2004. 827) S2235048. ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna A. 20% (pag. apar in urma expunerii prelungite la soare C. candidoza B. afecteaza in special adolescentii B. actiunii unor agenti poluanti industriali E. 826) S2235049. papilomatoza (pag. 50% B. este o leucokeratoza sau o metaplazie epidermoida E. 826) S2235046. Keratoza actinica este consecinta: A.PARTEA a IV a S2235045. 824) S2235050. se prezinta sub forma unor pete de culoare rosie E. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori D. lupusul C. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional D.INTREBARI . 15% D.724 Rezidentiat 2004 E. nu prezinta risc de mlignizare (pag. este singura iesire precanceroasa a mucoasei orale (pag. este replicata in geneza cancerului oral C. 826) S2235047. 100% C.ro . presupun expuneri de scurta durata le razele solare C. cornul cutan 724 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. sesiunea 2004 www. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. Candidoza orala: A. reprezinta o deficienta a sistemului imun B. 827) S2235051. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale C. expunerii prelungite la razele solare B. prezinta caracterele unui carcinom in situ (pag. eritroplazia D.

827) S2235052. o boala dispozitionala E. 827) S2235054. consecinta unor efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor B. B. sediul este numai la nivelul pielii proase C. dezvoltarea este rapida. in radiodermitele cronice examenul histopatologic evidentiaza A. 827) S2235056. D. modificarile sunt de tipul parkeratozei E. o boala plurifactoriala D. aspect asemanator boli Bowen D.725 Rezidentiat 2004 A. degenerescenta colagenului in corion 725 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. apare de obicei la persoane tinere B. o acantoza alternand cu zone de atrofie B. imaginea unui "carcinom in situ" C. exereza chirurgicala in tesut snatos (pag.PARTEA a IV a apare frecvent la persoane tinere sub 20 dea ni apare la persoane mai in varsta este localizat exclusiv la nivelul pielii paroase este localizat exclusiv la nivelul fetei apare intr-un procent de 1 % din totalul leziunilor faciale cu potential de malignizare (pag. dureroasa E. PROFIL STOMATOLOGIE . 827) S2235055. 827) S2235053. tratamentul cornului cutan consta in A.rezidentiat2004. 6 luni dupa iradiere (pag. E. 10 ani dupa iradiere B. 1 ani dupa iradiere E. cornul cutan A. C. o boala in aparitia careia se intrica atat factori genetici cat si factori heterogeni (pag.ro . modificarile sunt de tip hipertrofic D. sesiunea 2004 www. 828) S2235057. masuri de protectie impotriva radiatiilor solare B. nu se gasesc atipii sau modificari in structura epidermului B. 5 ani dupa iradiere C.INTREBARI . radiodermitele cronice apar dupa o perioada medie de A. modificarile sunt de tipul hiperkeratozei (pag. crioterapia leziunilor cu azot lichid C. 15 ani dupa iradiere D. consecinta expunerilor indelungate la razele solare C. laserterapia prin vaporizare D. radiodermita cronica este A. nu prezinta risc de malignizare D. modificarile sunt de tip atrofic C. administrare de Tigason E. din punct de vedere histopatologic la nivelul cornului cuatn A. apare in urma unor iritatii si traumatisme continue (pag.

se prezinta ca un mic nodul cu modificari de culoare D. keratoacantomul A. 5-10 ani B. 828) S2235061. o tumora epiteliala benigna cu localizarea cea mai frecventa la nivelul mainilor E. 828) S2235058. 1-5 ani E. o tumora epiteliala benigna fara potential de malignizare B. aparitia recenta B. o tumora epiteliala bengna cu potential de malignizare D. indepartarea crustei determina hemoragie (pag. 828) S2235059. riscul de malignizare a radiodermitelor cronice este intre A. se prezinta ca un mic nodul prost delimitat B.ro . 5-25% D. e prezinta ca un mic nodul cu suprafata neregulata (pag. 829) S2235064. keratoacantomul reprezinta A.rezidentiat2004. absenta modificarilor in structura epidermului (pag. 828) S2235060. sesiunea 2004 www. keratinizarea mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos (pag. nevii nevocelulri se clasifica in 726 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. o tumora epiteliala maligna C. perioada de latenta a cancerului aparut pe radiodermite este intre A. modificari degenerative ale celulelor malpighiene E. 45-55% (pag. 10-30 ani C.INTREBARI . o zona de acantoza care alterneaza cu zone de atrofie C. o tumora epiteliala cu localizare mai rara la nivelul fetei (pag. 1-2 ani (pag. 1-5% C. se prezinta ca un mic nodul de consistenta elastica E. 829) S2235062. prezenta ulceratiei sub crusta E.726 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 85-90% B. clinica bolii keratoantomului se distinge prin A. adenopatie de acompaniament D. boala Bowen apare la examenul histopatologic ca A. un carcinom in situ B. 30-40 ani D. infiltratia tesuturilor din jur C. 25-30% E. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de hiperkeratoza D. se prezinta ca un mic nodul bine delimitat C. 829) S2235063.PARTEA a IV a E.

827) S2335067. PROFIL STOMATOLOGIE . virusul Coxackies (pag. D. singura leziune precanceroasă a mucoasei cavităţii orale este: A. care nu poate fi înlăturată prin ştergere şi nu poate fi clasificată în nici o altă boală”. 816) S2335068. 45% din cazuri B. Lichenul plan D. în: A.PARTEA a IV a nevul pigmentar maculos. nu mai mică de 5 mm diametru. sesiunea 2004 www. 822) S2335069. virusul Epstein-Barr B. 65% din cazuri E.ro . 50 % din cazuri C.S.rezidentiat2004. este o afectiune cu risc scazut de malignizare B. Riscul de degenerare malignă al keratozelor solare este de: A. Leucoplazia B.727 Rezidentiat 2004 A. Următorii agenţi virali pot avea contribuţie în etiopatogenia cancerului oral: A. 60 % din cazuri D. sexul feminin este mai afectat (pag. Eritroplazia 727 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 90% (pag. rhabdovirusul C. melanoza Dubreuilh A. apare ca o leziune de culoare bruna C. 3-6% D. Lichenul plan se poate manifesta doar ca erupţie orală. care apare ca o pata de culoare brun inchisa nevul in dom. sediul este oriunde pe suprafata corpului E. care apare ca o proeminenta ovoida brun inchisa nevul tuberos. Lupusul eritematos E. După O. 5-25% C. virusul herpes simplex E. 831) S2335066. Papilomatoza floridă (pag. Lichenul plan B. 50-60% E. 70 % din cazuri (pag. Care dintre următoarele leziuni cu potenţial de malignizare este definită de PINDBORG (1985) ca "o pată sau placă albă. B. virusul citomegalic D. 830) S2235065. 10-12% B. E.INTREBARI . care are aspectul unei cupole puternic bombate nevul tuberos.M. afecteaza in special copiii D. asa numitul "graunte de frumusete" (pag. 824) S2335070. Eritroplazia C. C. A. care esfe un nev acromic nevul pigmentar gigant.

E. Diagnosticul diferentia al leucoplaziei se face cu: A. leucoedemul. OMS o consideră singura leziune benignă a mucoasei orale. se diferenţiază de carcinomul epidermoid prin păstrarea integrităţii membranei bazale. Lupusul eritematos E. apare mai frecvent la nivelul bolţii palatine D. Candidoza orala poate degenera malign in: A. B. 818) 728 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. în combinaţie cu lichenul plan oral realizează aşa numita *leucoplazie pătată* C. B. Candidoza orală (pag. C. C. 826) S2935074. Leziunea precanceroasa cu cel mai mare potential de malignizare este: A.ro . 820) S2935075. parodontita juvenilă înaintea tratamentului antimicrobian C.INTREBARI . eritroplazia.728 Rezidentiat 2004 C. E. eritroplazia. parodontita marginală cronică profundă înaintea tratamentului complex D. B. Carcinom spinocelular C. D. leucoedemul. E. leucoedemul. 818) PROFIL STOMATOLOGIE . chieilita. (pag. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. (pag. C. stomatite infectioase.PARTEA a IV a S2535071. Bioterapia de reactivare este indicată în: A. 819) S2935076. prezintă o formă hipertrofică şi una hiperplazică B. Sarcom E. Carcinom bazocelular B. leucoplazia. parodontita distrofică E. 819) S2635072. stomatite protetice. stomatite infectioase. leucoplazia. (pag. 316-317) S2835073. parodontita marginală cronică superficială înaintea tratamentului antimicrobian şi antiinflamator B. Nu se malignizeaza (pag. (pag. D. lichenul plan oral. Eritroplazia: A.rezidentiat2004. E. sesiunea 2004 www. papilomatoza florida. cheilita. Leucoplazia D. Carcinom metatipic D. D. (pag. parodontopatii involutive cu semne de inflamaţie. stomatite provocate de agenti fizici.

candidozele cronice (pag. lichenul plan-forma hiperkeratozica E. E. C. B. clorochin. este o dermatoza precanceroasa B. Cancerul preinvaziv este: A.INTREBARI .PARTEA a IV a S2935077. 831) S1235081. cancer de gradul zero B. apare dupa iradierea tegumentelor fetei (pag. eritroplazia D. C.ro . leucoedemul. lupusul eritematos oral. afecţiuni virotice ale mucoasei E. B. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. E. radiodermitele cronice. hidroxoclorochin. 819) 729 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. enantemele medicamentoase B. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu: A. 822) S1235082. apare sub forma unor eroziuni profunde C. keratozele actinice. lichenul plan C. lupus eritematos C. prezinta risc de malignizare E. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. (pag. cancer cu debut in spatiile profunde D. 828-829) S1235080. cancer intraepitelial E. 823) S2935078. mepacrin. candidozele cronice (pag. (pag. 824) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1235079. Boala Bowen are urmatoarele caracteristici: A. cancer minimal invaziv C. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani. Tratamentul lichenului plan oral se face cu: A. celulita D. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei D. D.729 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . leucoplazia paroasa orala. D. sesiunea 2004 www. carcinomul de mucoasa B.rezidentiat2004. atebrina. cancer cu debut la suprafata (pag.

rezidentiat2004. evolueaza intotdeauna spre malignizare E. tulburari psihice B. prezinta o forma hiperkeratozica C. debuteaza cu dureri sub forma de arsura E. Evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasoara in urmatoarele etape: A. etapa sclerodermica C.INTREBARI . este asimptomatica (pag. 828) S1235086. 829) S1235084. sesiunea 2004 www. are ca etilogie consumul de tutun. este o keratoza cutaneo-mucoasa C. alcool. eritroplazia D. 822-824) S1235089. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici: A. nu intotdeauna se malignizeaza C. etapa atrofica D. etapa de hiperkeratoza B. afecteaza cu prepondernta persoanele varstnice B. predispozitie imunitara D. Eritoplazia: A. etapa hipertrofica E. este un carcinom in situ B.keratozice. In etiologia leucoplaziei concura urmatorii factori generali: A. Diagnosticul diferential al keratoacantomuui se face cu: A. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat B. are o etiologie neuro-distrofica D. sunt formatiuni proeminente.PARTEA a IV a S1235083. se pot maligniza (pag. lichenul plan E. 818-819) S1235085. la aparitia lui contribuie factorii imunologici 730 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. etapa hiperplazica (pag. leziuni carioase multiple D. Lichenul plan oral: A.ro . luesul (pag. evolueaza cu regularitate spre malignizare B.dure. epiteliomul spinocelular (pag. lucrari protetice incorect adaptate E. 826-827) S1235088. sunt pete pigmentate bine delimitate.de culoare bruna murdara D.de forma unui corn miniatural C. Lichenul plan oral: A. hipovitaminoza A C. furunculul B. se asociaza cu eritoplazia (pag. 820) S1235087. apar in special la nivelul mucoasei jugale E. nevii celulari C.730 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .

: A. v 731 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. opaline. Eritroplazia B. Leziuni vasculare B. atrofice D. Omogena E. Variatii anatomice normale: linia alba. hiperkeratoze combinate cu eroziuni sau ulceratii C. vechi C. suprafete albe. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice (pag. verucoase (pag. Leziuni traumatice recente E. papule albe. Keratoza traumatica C. recente B. 839) S1335094. disfagie pentru unele tumori faringiene E. 822-823) S1235091. retea ramificata. uniforme B. Patata B. 823-824) S1235092. Leziuni acute. Care dintre urmatoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare maligna: A. Biopsia este contraindicata in: A. trismus D. subacute inflamatorii (pag. Verucoasa D. Lupusul eritematos (pag. erozive E.731 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . suprafete albe.rezidentiat2004.INTREBARI . Lichenul plan E. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein-Barr E. cu arborizatii C. pete albe cu suprafata neregulata (pag. sesiunea 2004 www. opaline. Care din urmatoarele diskeratoze prezinta un potential de malignizare crescut. Tumorile cu debut in spatiile profunde se exteriorizeaza mai intai prin urmatoarele semne subiective: A. 835) S1335093. Malignizarea lichenului plan se produce cel mai frecvent pe formele: A. 818) S1335095. mici E. glosodinia pentru tumorile limbii B.PARTEA a IV a D. Leziuni diskeratotice C. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale (pag. pigmentatii fiziologice D.ro . Leucoplazia D. 822) S1235090. Lichenul plan se manifesta clinic ca A. Eroziva C. ca fumul alb D.

Eritroplazia (pag. Limba paroasa (pag.732 Rezidentiat 2004 (pag. 815-818) S1335097.INTREBARI . Factori imunologici E. Candidoza cronica hiperplazica D. Care dintre urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia cancerului oro-facial: A. 822) S1335098. Diagnosticul diferential al lichenului plan trebuie luate in considerare urmatoarele leziuni: A. Factori neuro-distrofici B. Carcinomul de mucoasa C. Efecte adverse medicamentoase D. Leucoplazia E. Tulburari ale metabolismului glucidic C. Examen clinic C. 836) S1335102. Diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu: A. Papilomatoza fluida D. Formele clinice ale eritroplaziei sunt: A. Examen biopsic D. in perioada asimptomatica si/sau subclinica se face prin: A. sesiunea 2004 www.PARTEA a IV a S1335096.rezidentiat2004. Lichenul plan C. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial. 820-821) S1335100. omogena 732 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati in etiopatogenia lichenului plan oral: A. Eritroplazia E. Agentii virali C. Examen radiografic B. Fumatul (pag. Leucoedemul B. Tutunul si alcoolul concentrat B. Examen citologic (pag. Factori imunitari E. Lupusul eritematos oral B. 823) S1335101. Lichen plan D. Tulburari endocrine D. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. 822) S1335099. Leucoplazia idiopatica B. Leziunile luetice C. Hiperkeratoze orale E. Coloraţia intravitala cu albastru de toluidina E. Absenta igienei orale (pag. Candidoze cronice (pag. 821) PROFIL STOMATOLOGIE .ro .

Eroziv B. suprimarea factorilor presupusi cauzali B.PARTEA a IV a S1335103. 834) S1535108. excizia unei leziuni suspecte cu diametrul sub 2 cm C. fisuri in"foaie de carte" (pag. determinarea markerilor tumorali (pag. leziuni luetice. cauterizarea leziunilor cu substante astringente C. administrare de Tetraciclina si Griseofulvina E. epulisul. lichenul plan (pag. prin raclarea celulelor de pe zona suspecta D. 839) S1435105. hipercheratozic C. stomatitele aftoase B. papilomatoza orala D. verucos D. candidoza orala cronica C. C.733 Rezidentiat 2004 B. bulos (pag. ulceratii B. stomatita infectioasa. hipertrofica atrofica scleroasa pigmentara (pag. 821) S1435107. 820) S1435106. 733 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. gingivita hiperplazica C. Biopsia are ca scop precizarea diagnosticului histologic prin: A. medicatie de protectie cu vitamina A D. atrofic E. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei si crestei alveolare se pot manifesta ca: A. 822) S1435104. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. excizie chirurgicala (pag.INTREBARI . sesiunea 2004 www. 819) PROFIL STOMATOLOGIE . A. leucedemul E. D. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. D. lichen plan. E.ro .rezidentiat2004. prin puncţie aspirativa a conţinutului tumoral dintr-o leziunea suspecta E. C. nodul interstiţial E. B. recoltarea unui fragment de tesut din leziunea suspecta B. epulis D. Formele clinice ale lichenului plan sunt. Leucoplazia beneficiaza de urmatoarele masuri terapeutice: A.

dispensarizarea prin controale periodice la 4-6 luni. badijonari cu acid tricloracetic. Medicatia folosita in tratamentul lupusului eritematos este: A. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este: 734 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. D. factori neurodistrofici.ro . D. C. B. B. 825) S1535114. indepartarea factorilor iritativi locali. glosita candidozica. E. Diagnosticul diferential in lupusul eritematos discoid se face cu: A. D. pastrarea unei igiene orale riguroase. E. citostatice. 821) S1535115. aplicarea de substante astringente. sifilisul. tutunul. actinomicoza. chistul mucoid. tulburari de metabolism glucidic. corticoizi. B. gingivita. B. C. antibiotice cu spectru larg. C. E. D.INTREBARI . lichenul plan. D. (pag. 822) S1535113. sesiunea 2004 www. Factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt: A. factori imunologici: (pag. D. tuberculoza. 825) S1535112. 819) PROFIL STOMATOLOGIE . leucoplazia. antipaludice de sinteza. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu: A. C. (pag. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. limba geografica. C. 820) S1535110.PARTEA a IV a S1535109. Tratamentul leucoplaziei consta in: A. eritroplazia .734 Rezidentiat 2004 E. dermatoze buloase. E. papilomatoza. consumul cronic de alcool.rezidentiat2004. E. (pag. C. carcinomul de mucoasa. chinolone. (pag. (pag. leucoplazia. 823) S1535111. B. E. B. perlele Fordyce. candidoza cronica. (pag.

B. D. irigatii cu solutii alcaline (pag. excizie chirurgicala B. dinti cu leziuni traumatogene B. 824) PROFIL STOMATOLOGIE . alba-sidefie B. eritem exudativ multiform C. aftoza cronoca recidivanta E.B12. Tigason 0. tratament cu antibiotice si corticoizi D. tutunul si alcoolul (pag. diabetul C. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu: A. puntile dentare laterale E. leucoplazia este corelatra cu actiunea unor iritatii locale pe fondul unei predispozitii determinate de. C. bimetalismul D.ro . Tetraciclina 1-2g/zi. luesul E. 3 saptamani. leucoplazia B. dinti cu pozitii iatrogene C. irigatii cu solutii acide E. lichenul plan B.K. (pag.735 Rezidentiat 2004 A. hipovitaminoza A D. in tratamentul eritroplaziei se poate recurge la: A. candidoza cronica C. 819) S1635120. extirpare prin vaporizare cu laser C. 4 saptamani. lichenul plan D. 820) S1635118.rezidentiat2004. eritroplazia (pag. A. alb-galbuie 735 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.B1.B6.PP. 824) S1635117. Leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt: A. Kanamicina 1g/zi. carcinomul cu debut in suprafata (pag. hipertensiunea arteriala (pag. alba laptoasa C.INTREBARI . Placile leucoplazice pot avea unele din urmatoarele culori: A. 820) S1635119.A. Vitamine D2. papilomatoza orala E. Etiologioc. leucoedemul D. sesiunea 2004 www. Penicilina 4 milioane/zi. 3-4 saptamani.PARTEA a IV a S1635116. E. 820) S1635121.5-1mg/kg corp/zi. tulburari hormonale B. Factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt: A.

Factori neuro-distrofici sau vegetativi B.ro . Lichenul plan oral prezintă următoarele caracteristici: A. Candidozele cronice E. Lichenul plan E.PARTEA a IV a S2135122. În etiopatogenia lichenului plan oral întânlim: A. 822) S2135123. Leucoplazia păroasă orală (pag. 822) S2135127. Papilomatoza orală floridă D. Stomatitele protetice D. Candidoza cronică hiperplazică D. Lichenul plan C. Lupusul tuberculos C. Eritroplazia prezintă următoarele forme anatomo-clinice: A.rezidentiat2004. Simptomatologie variabilă în funcţie de forma anatomo-clinică E.INTREBARI . Romboidală (pag. Diagnosticul diferenţial al lupusului eritematos se face cu: A. 825) S2135125. Leucoedemul (pag. Leucoedemul B. 822-824) 736 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Hipovitaminoza A E. Papilomatoze (pag. Se poate administra tratament cortizonic (pag. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei păroase orale se face cu: A. Eritroplazia E. Leucoplazia idiopatică B. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei se face cu: A. Factori imunologici (pag. Atrofică D. Localizare în special pericomisurală B. Hipertrofică B. 821) S2135124. Eritemul exsudativ multiform B. cenusie (pag. Risc de malignizare crescut pentru formele recente D. verzuie E. sesiunea 2004 www. Polimorfism lezional C. Disfagia sideropenică C. 819) S2135126. Hiperplazică C. 820) PROFIL STOMATOLOGIE . Tulburări de metabolism glucidic C. Discoidă E. Factori iritativi locali D.736 Rezidentiat 2004 D.

rezidentiat2004. 818) S2235130. Are un polimorfism lezional accentuat E. suprafata usor denivelata prin depapilare 737 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.737 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Eritroplazia afecteaza cu preponderenta urmatoarele categorii de pacienti: A. Eritroplazia este o efectiune care se caracterizeaza prin urmatoarele: A. Eritroplazia se prezinta sub urmatoarele forme clinice: A. forma hipertrofica D. fumatul C. 818) S2235131. Formează una sau mai multe placarde bine delimitate (pag. sexul masculin C. papilomatoză C. decada a VI -a de viata E. sesiunea 2004 www. suprafata rugoasa. 819) S2235134. 818) S2235132.INTREBARI . hiperkeratoză. 825) S2235129. Histopatologic prezintă acantoză.ro . granulara B. pata de culoare rosie vie B. Papilomatoza orală floridă: A. lucios C. are o componenta displazica severa E. suprafata neteda C. petele multiple pot fi confluente E. 818) S2235133. bauturile alcoolice concentrate E. este o efectiune rar intalnita B. Forma atrofica (agranulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect: A. decada a V-a de viata D. lucrarile protetice acrilice D. Eritroplazia se manifesta clinic obiectiv prin: A. forma hipercheratozica (pag. este o leziune precanceroasa a mucoasei orale (pag. forma distrofica B. sexul feminin B. Se suprapune uneori pe un lichen plan B. forma ulcerata E.PARTEA a IV a S2135128. poate fi solitara sau pot fi mai multe pete D. Este o afecţiune autoimună D. este o efectiune frecvent intalnita C. In etiopatogenia eritroplaziei sunt incriminati urmatorii factori: A. are aspect albicios (pag. alimentele condimentate B. decada a VII -a de viata (pag. forma atrofica C. are o componenta metaplazica severa D. fondul unei predispozitii imunitare (pag. aspect neted.

granulara C. suprafata neteda B. (pag. stomatite infectioase. provocate de proteza si de agenti fizici sau chimici C. grad inalt de displazie care efecteaza toate straturile mucoasei D. eritroplazia poate sa apara: A. rebela la tratament C.rezidentiat2004. eritroplazia se caracterizeaza prin: A. caracterele unui carcinom in situ B. papilomul mucoasei orale B. de scurta durata E. prezenta abundenta a stratului cornos E. forma eroziva a lichenului plan. diparitia membranei bazale (pag. este acoperita pe alocuri cu zone de hiperkeratoza E. este acoperita cu depozite albicioase (pag. cu potential de malignizare transformandu-se intr-un carcinom spinocelular D. este usor reliefata fata de tesutul din jur D. Topografic. numai pe mucoasa planseului bucal D. 819) S2235139. enanteme medicamentoase D. fara zone de hiperkeratoza (pag. invadarea membranei bazale (pag. candidoze cronice E. suprafata neregulata. integritatea membranei bazale E. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. 819) S2235140. 819) PROFIL STOMATOLOGIE . Evolutia eritroplaziei este: A. arhitectura asemanatoare cu carcinomul epidermoid C. numai pe mucoasa palatului (pag. 819) S2235137. numai pe mucoasa jugala C. simultan in mai multe locuri E. grad inalt de displazie ce afecteaza toate straturile mucoasei D. cu zone de hiperkeratoza E.PARTEA a IV a S2235135. 819) S2235136. caracterele unui carcinom in situ B.738 Rezidentiat 2004 D. Histopatologic.ro . Eritroplazia din punct de vedere histopatologic prezinta: A.INTREBARI . de lunga durata B. 819) 738 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. nu se malignizeaza niciodata (pag. in zonele de "mare risc" ale cavitatii bucale B. sesiunea 2004 www. Forma hipertrofica (granulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect: A. caractere exclusiv de benignitate C. 819) S2235138.

prin efect caloric asupra mucoasei orale actioneaza urmatorii factori. este o afectiune autoimuna E. bimetalismul D. aparitia multiloculara a leziunilor D. 819) S2235143. 819) S2235144. hipovitaminoza A E. leucoplazia A. este o metaplazie epidermoida a mucoasei orale C. leziunea pare superficiala. 819) S2235142. este o keratoza cutaneo-mucoasa D. tutunul si alcoolul (pag. la exereza prin tehnica micrografica Mohs a leziunilor de eritroplazie se recurge din urmatoarele motive A. este o leucokeratoza a mucoasei orale B.PARTEA a IV a S2235141. sesiunea 2004 www.INTREBARI . determinand leucoplazia A. tratament cu antibiotice si corticoizi D. irigarea cu solutii alcaline E. lucrarile protetice conjuncte incorect adaptate 739 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.rezidentiat2004. excizia chiurgicala B. tratamentul eritroplaziei consta in A. tulburarile hormonle C. dinti cu pozitii iatrogene C. leziunea este intotdeauna superficiala D. puntile dentare laterale E. predispozitia individuala in cadrul leucoplaziei este data de urmatorii factri generali A. histologic se constata intreruperea membranei bazale C. reliefarea suprafetei leziunii fata de tesuturile din jur E.739 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 820) S2235147. Malignizarea eritroplaziei se manifesta clinic prin: A. diabetul zaharat D. irigarea cu solutii acide (pag. leziunea este foarte bine delimitata B. leziunea are margini vag delimitate (pag. aparitia unor eroziuni pe suprafata placii eritroplazice. extirparea prin vaporizare cu laser C. bimetalismele (pag. existand dovezi de cancere spinocelulare minimal invazive adiacente E. dinti cu leziuni traumatogene B.ro . factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt A. care se acopera cu cruste B. este o afectiune hiperkeratozica (pag. leziunea este rar multifocala C. acoperirea leziunilor pe alocuri cu zone de hiperkeratoza (pag. 820) S2235146. luesul B. 819) S2235145.

determina senzatia de jena in masticatie E. poate sa fie spre malignizare E. 821) S2235153. se prezint sub forma unor placi albe sidefii B. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie (pag. este multa vreme asimptomatica B. diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu A.rezidentiat2004. este descoperita intamplator la un examen stmtologic D.740 Rezidentiat 2004 B. aplicarea de substante caustice. are o suprafata neteda C. hiperkeratoza. indepartarea factorilor iritativi mecanici D. 820) S2235151. goma sifilitica (pag. E. D. candidozele cronice D. aparitia stratului cornos si granulos C. suprimarea factorilor presupusi cauzali B. este asociata cu ureri nevralgice (pag. lucrarile protetice adjuncte incorect adaptate bimetalismul tutunul alcoolul (pag. papilomatozele E. tratament topic cu bleomicina 740 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. este scurta B. acantoza (pag. keratinizarea mucoasei B. se prezinta cao retea cu rborizatii ca nervurile unei frunze de ferig E.PARTEA a IV a S2235148. 820) S2235152.ro . leucoplzia A. leucoplazia A. carcinomul de mucoasa cu debut in suprafata C.INTREBARI . leucoedemul B. iritante C. poate sa regreseze spontan D. disparitia stratului cornos si granulos D. sesiunea 2004 www. medicatie de protectie cu vitamina A E. este de lunga durata C. C. modificari dermoepidermice. in care se gaseste parakeratoza. un grad inalt de displazie E. 820) S2235150. din punct de vedere histopatologic leucoplazia se caracterizeaza prin A. este sesizata ca o asperitate perceputa in contact cu limba C. se prezinta sub form unui placard eritematos (pag. tratamentul leucoplaziei vizeaza A. 820) PROFIL STOMATOLOGIE . 820) S2235149. are o suprafata cu un aspect papilomatos D. evolutia leuoplaziei A.

rugoasa D. placile leucoplzice pot avea unele din urmatoarele culori A. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de organe E. se prezinta ca o pata alba B. clinic leucoplazia paroasa orala A. verzuie E. cu diferite forme de hiperkeratoze ale mucoasei orale (pag. candidoza cronica C. candidoza cronica hiperplazica E. sesiunea 2004 www. este frecvent intalnita la varstnici D. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de maduva hematogena (pag. 820) S2235155. alb galbuie D. alba sidefie B. carcinomul cu debut in suprafata (pag.ro . 822) S2235158. carinomul de mucoasa D. este o varitate lezionala intalnita la persoanele imunosupresate cronic B. factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt A.PARTEA a IV a S2235154. eritemul exudativ multiform B. papilomatoza C. candidoza cronica E. diagnosticul diferential a leucoplaziei se face cu A. alba laptoasa C. se prezinta ca o pata rosie (pag. lihenul plan B. leucoplazia idiopatica C. se caracterizeaza prin un contur neregulat al leziunilor C. factori neurodistrofici 741 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.INTREBARI . nu se poate suprainfecta cu candida E. perlele Fordyce B. cenusie (pag. leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt A.741 Rezidentiat 2004 (pag. 821) PROFIL STOMATOLOGIE . are o suprafta plicaturata. chistul mucoid (pag. leucoplazia fumatorilor D. leucoedemul D. este asociata cu prezenta virusului Epstein Barr C. diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu A. 822) S2235160. aftoza cronica recidivanta E. 820) S2235156. 820) S2235157. 822) S2235159.rezidentiat2004. leucoplazia paroasa orala A.

hiperkeratozice B. tulburari de metabolism glucidic consumul cronic de alcool tutunul factori imunologici (pag. are debut insidios C. unui lichen plan ulcerativ E.INTREBARI . Diagnosticul diferential al lichenuui plan se face cu A. erozive E. Papilomatoza florida orala isi face aparitia pe fondul A. formele clinice de lichen plan sunt A. D. se insoteste de senzatia de asprime a mucoasei D. modificari dermoepidermice. 823) S2235166.742 Rezidentiat 2004 B. in care se gaseste acantoza D.PARTEA a IV a S2235161. pe leziuni hiperkertozice (pag. lichenul plan se caracterizeaza prin A. keratinizare a mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos (pag. pe leziuni erozive D. 822) S2235162. modificari dermoepidermice.rezidentiat2004. modificari dermoepidermice. buloase D. unui lichen plan hiperkeratozic B. dermatozele buloase (pag. unui lichen plan verucos C.ro . de alterarea starii generale (pag. Histopatologic. 822) PROFIL STOMATOLOGIE . se insoteste de senzatia de uscaciune a mucoasei E. in care se gaseste parakeratoza B. C. unui lichen plan bulos 742 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. stomatita aftoasa conica recidivanta C. E. pe leziuni verucoase E. unui lichen plan eroziv D. in care se gaseste degenerscenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale E. lupusul eritematos oral B. are debut acut B. 823) S2235165. atrofice C. eritroplazia E. 822) S2235163. pe leziuni atrofice C. sesiunea 2004 www. modificari dermoepidermice. patata (pag. 822) S2235164. clinic lichenul plan A. Malignizarea lichenului plan apare: A. pe leziuni vechi B. leucoplazia D. in care se gaseste hiperkeratoza C.

Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este A. la aparitia lui contribuie factori imunologici (pag. lupusul eritematos A. papule mici albe C.PARTEA a IV a S2235167. lichenul plan oral A. sesiunea 2004 www. aplicarea locala de preparate caustice si iritante C. 824) S2235169.rezidentiat2004. lichenul plan se manifesta clinic ca A. indus de tulburari de metabolism glucidic (pag. o boala dispozitionala B. 824) S2235168. 822. suprafete albe. PP. o boala plurifactoriala C. excizia leziunilor care nu dau semne de agitatie celulara B. augmentin 2*625 mg / zi D. tratamentul cu laser (pag. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein Barr C. lichenul plan oral A. o boala cauzata de factori genetici D. opaline. 824) PROFIL STOMATOLOGIE . 823) S2235172. tetraciclina 1-2 g / zi. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale D. alternativele terapeutice in tratamentul lichenului plan sunt A. este o keratoza cutaneo mucoasa E. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice (pag. prezinta o forma hiperkeratozica B.ro . se asociaza cu eritoplazia D. 3-4 saptamani B.INTREBARI . este o keratoza cutaneo mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat E. are o etiologie neuro-distrofica C. 824) S2235173. B12. o boala cauzata de factori heterogeni E. A (pag. B1. tigason 0. 822. ca fumul alb D. chirurgia micrografica Mohs E. 824) S2235170. opaline. 822) S2235171. evoleaza intotdeauna spre malignizare (pag. B6. K.743 Rezidentiat 2004 (pag. este un carcinom in situ B. uniforme B.5-1 mg / kg corp/ zi C. vitamine D2. crioterapia D. carbamazepina 3*300mg / zi E. lupusul eritematos este A. suprafete albe. retea ramificata cu arborizatii E. inconstant se asociaza cu prurit 743 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.

vie . Se manifesta prin hiperkeratoza sau parakeratoza C. E. Papilomatoza florida a cavitatii orale A. se suprapune uneori pe leziuni de lichen plan D. eruptia mucoasa a lupusului eritematos A. lichenul plan D.ro . Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu: A.cenusii C.744 Rezidentiat 2004 B. Papilomatoza florida a cavitatii orale evolueaza spre: A. carcinom epidermoid B. D. se prezinta sub forma unei zone eritematoase D.rezidentiat2004. candidoza orala (pag. leziuni neinflamatorii si nedureroase mai mult sau mai putin reliefate B. Pot fi asemanatoare lichenului plan B. 825) S2235176. papilomatoza orala E. lichen plan E. Modificarile histopatologice ale lupusului eritematos discoid: A. C. 824) S2235177. eritroplazia 744 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. eritem exudativ multiform C.PARTEA a IV a se prezinta sub forma unui placard eritematos inconstant se asociaza cu senzatia de arsura se prezinta sub forma unei cicatrici de culoare alba se prezinta sub forma unei retele cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga (pag. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie. sesiunea 2004 www. ulceratii cronice atone C. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie (pag. 825) S2235178. nevii si nevomatozele cutanate D. 824) S2235174. Procesele patologice de la nivelul tegumentului fetei cu potential de malignizare sunt: A.INTREBARI . se suprapune uneori pe keratoza tabagica E. Arhitectura epiteliala este bulversata datorita unui inalt grad de displazie ce afecteaza toate structurile mucoasei (pag. eritroplazia (pag. este o afectiune hiperkeratozica B. PROFIL STOMATOLOGIE . catifelata (pag. leucoplazia B. 824) S2235175. se prezinta sub forma unei zone atrofice C. tumora Ackermann D. 826) S2235179. se asociaza cu senzatia de uscaciune la nivelul gurii si nasului B. Poate aparea degenerescenta hidropica a stratului bazal D. se prezinta sub forma unei zone ulceroase E. Prezinta caracterele unui carcinom in situ E. carcinom verucos C. se caracterizeaza prin mase de vilozitati fine.albe.

de tip hipertrofic C. radiodermitele cronice se prezinta ca A. apar in special la nivelul mucoasei jugale E. un mic nodul bine delimitat (pag. Tratamentul keratozei actinice consta in: A. cu parakeratoza E. cu degenerescenta hidropica a stratului bazal (pag.keratozice. 826-827) S2235184. keratozele actinice A. se prezinta sub forma unor pete plane sau usor reliefate D. se prezinta sub forma unui placard eritematos (pag. de tip atrofic B. 827) S2235183. plaje hiperpigmentate. are o dezvoltare brusca D. elemente discoide E. 827) S2235185. sunt formatiuniproeminente. apare pe fondul unei keratite B. leucoplazia (pag. 828) S2235186. sesiunea 2004 www. apare pe fondul unei cheilite actinice C. 826) PROFIL STOMATOLOGIE . se prezinta sub forma unor pete care in timp devin hiperkeratozice E. se pot maligniza (pag.de forma unui corn miniatural C. se prezinta sub forma unor pete de culoare bruna murdara C.dure. plaje hiperpigmentate. 826) S2235181. 826) S2235182. apare frecvent sub forma unor leziuni multiple (pag. in evolutie este insotit de acuze subiective E.ro . unguente cu 5-fluoro-uracil1% C. plaje hiperpigmentate cu o retea teleangiectazica la suprafata D. cu hiperkeratoza D.PARTEA a IV a S2235180. cornul cutan A.745 Rezidentiat 2004 E. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici: A. Din punct de vedere histopatologic modificarile in keratozele actinice pot fi: A. sunt pete pigmentare bine delimitate. de culoare maro-deschis C. de culoare cenusie B.rezidentiat2004. afecteaza cu preponderenta persoanele varstnice B. crioterapia cu azot lichid B. aplicare de substante caustice (pag. antibioterapie E.INTREBARI . evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasuara in urmatoarele etape 745 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.de culoare bruna murdara D. laserterapie D. se prezinta sub forma unor pete pigmentate bine delimitate B.

Keratoza traumatică C. semnele de malignizare a neviilor sunt A. C. Leucoplazia D. Lichenul plan 746 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. veruci. papiloame etapa de malignizare la nivelul unei formatiuni vegetante sau pe marginile ulceratiei etapa sclerodermica. verucoase etapa hiperplazica. diagnosticul diferential al keratoacantomului se face cu A.INTREBARI . este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei (pag. sesiunea 2004 www. 829) S2235190. apare su forma unor eroziuni profunde B. 829) S2235189. excizia larga si plastia lipsei de substanta E. evitarea lezarii zonelor de radiodermita D.ro . cornoase. lichenul plan E. prezentan o piele atrofica. prezentand o piele atrofica. E.PARTEA a IV a etapa sclerodermica. infiltrarea tesuturilor din jur E.746 Rezidentiat 2004 A. displazii cutante care persista toata viata E. epiteliomul spinocelular (pag. nevii celulari C. extensie brutala B. nevii reprezinta A. 828) S2235188. displazii cutanate circumscrise B.rezidentiat2004. tratamentul radiodermitelor cronice consta in A. B. displazii cutanate care se pot maligniza (pag. Care din următoarele diskeratoze prezintă un potenţial de malignizare crescut. Eritroplazia B. prezinta risc de malignizare C. sub forma de zone hiperkeratozice. apare dupa iradierea tegumentelor fetei D. acromica sau hipercromica (pag. displazii cutanate de etiologie cunoscuta D. D. cu zone hiperkeratozice cornoase. 828) S2235187. 828. furunculul B.: A. sangerarea si ulcerarea dupa traumatisme (pag. utilizarea razelor C. care produc mai putine radiodermite cronice C. displazii cutanate cu evolutie lent C. aplicarea de unguente cu 5 fluoro-uracil 1% (pag. 831) S2335192. boala Bowen are urmatoarele caracteristici A. suprafata neregulata C. protectia impotriva iradierii B. culoarea devine mai deschisa D. PROFIL STOMATOLOGIE . 829) S2235191. acromica etapa de malinizare. eritroplazia D. este o dermatoza precanceroasa E.

Hemangiomul (pag.PARTEA a IV a S2335193. Carcinomul de mucoasă C. atrofic E. 823) 747 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.ro .INTREBARI . Lupusul eritematos (pag. 821) S2335196. Leucoplazia E. 820-821) S2335195. 822) S2335197. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei se face cu: A. Candidoze cronice (pag. scleroasă E. hipercheratozic C. nodulară (pag. Keratoza actinică B. Formele clinice ale lichenului plan sunt. erozivă C. verucoasă D.rezidentiat2004. Lupusul eritematos oral B. Leziunile luetice C. pătată B. atrofică D. Care din următoarele leziuni sunt considerate precancere cutanate: A. pigmentară (pag.747 Rezidentiat 2004 E. hipertrofică C. Boala Bowen D. Xeroderma pigmentosum E. sesiunea 2004 www. 823) S2335198. Leucoedemul B. 819) S2335194. Formele clinice ale eritroplaziei sunt: A. Lichen plan D. Eritroplazia (pag. omogenă B. omogenă E. verucos D. Eritroplazia E. eroziv B. Radiodermita cronică C. Diagnosticul diferenţial al lichenului plan trebuie luate în considerare următoarele leziuni: A. 818) PROFIL STOMATOLOGIE . Care dintre următoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare malignă: A. Papilomatoza orală D. bulos (pag. A.

Eritroplazia poate avea următoarele forme: A. 819) S2335202. Variaţii anatomice normale: linia albă. bărbaţii (pag.INTREBARI . 822) S2335205. mai mare la femei C. mai mare la tineri E. Tulburări ale metabolismului glucidic 748 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. eritematoasă B. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei păroase orale se face cu: A. hipetrofică D. Leziuni traumatice recente E. Limba păroasă (pag. mai mare la consumatorii de alcool şi tutun (pag. persoanele între 20 –40 ani C. Leucoplazia idiopatică B. Lichenul plan C. Biopsia este contraindicată în: A. Leziuni diskeratozice C. sesiunea 2004 www. Hiperkeratoze orale E. Leziuni vasculare B. atrofică (pag. Examen radiografic B. Leziuni acute/subacute inflamatorii (pag. Lupusul eritematos acut sistemic afectează cu preponderenţă: A. Factori neuro-distrofici B. Examen clinic C. Coloraţia intravitală cu albastru de toluidină E. veziculoasă E. 826) S2335200. Riscul de malignizare a leucoplaziei este: A. erozivă C. Examen biopsic D. vârstnicii D. Candidoza cronică hiperplazică D.748 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . copii B.ro . femeile E. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial.rezidentiat2004. mai mare la bărbaţi D. Examen citologic (pag. pigmentaţii fiziologice D. în perioada asimptomatică şi/sau subclinică se face prin: A.PARTEA a IV a S2335199. 839) S2335201. Care dintre următorii factori sunt incriminaţi în etiopatogenia lichenului plan oral: A. 824) S2335204. în cazul igienei orale defectoase B. 821) S2335203.

Care dintre următorii factori sunt implicaţi în etiopatogenia cancerului oro-facial: A. mucoasa planşeului oral B. reprezintă un procedeu de bioterapie de reactivare. se realizează prin administrarea de produse de origine animală E.A sub formă de drajeuri B. este necesară pentru reducerea tulburărilor vasculare persistente după tratament C. vit. Bioterapia de reactivare se realizează prin: A. sesiunea 2004 www. abcese parodontale E. Factori imunitari E. Lupusul eritematos afectează cu predilecţie: A. 317-318) S2635210. Tutunul şi alcoolul concentrat B. vit. se efectuează manual sau cu un dispozitiv adaptat la Unit-ul dentar B. 825) S2635208. vălul palatin D. Masajul gingival: A. Absenţa igienei orale (pag. Efecte adverse medicamentoase D. gingia şi roşul buzelor. 815-816) S2535207. se face 5-10 minute zilnic timp de o lună D. este indicată înaintea tratamentului antimicrobian şi antiinflamator B. vit. În bioterapia de reactivare prin vitaminoterapie se folosesc: A. proceduri balneoterapeutice E. Fumatul (pag. masajul manual se face prin mişcări circulare sau prin acţiuni dinspre coronar spre apical C. vitaminoterapie.E sub formă de capsule. este indicat în zonele inflamate.INTREBARI . restaurări protetice C. mucoasa linguală E.A D. (pag. (pag. (pag. (pag. 317) S2635209. produse medicamentoase de origine sintetică B.A sub formă de drajeuri C.K sub formă de capsule E.PARTEA a IV a S2335206.ro . vit. vit. restaurări protetice D. 318) 749 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. În parodontita marginală cronică superficială bioterapia de reactivare: A.K sub formă de capsule D. 317-318) S2635211. Agenţii virali C. (pag. poate fi realizată prin masaj gingival. se realizează prin administrarea de vit.749 Rezidentiat 2004 C. Tulburări endocrine D.rezidentiat2004. Factori imunologici E. 822) PROFIL STOMATOLOGIE . mucoasa jugală la nivelul molarilor C.

candidoze cronice B. in placarde care in partea centrala pot lua aspect verucos C. Retea ramificata cu arborizatii ca nervurile frunzei de feriga D. Molarii de minte inclusi (pag. 825) S2835218. 820) S2835216.PARTEA a IV a S2835212. melanoza Dubreuilh (pag. Tulburarile hormonale C. eritroplazia B. leucoplazia C.ro . 822) S2835217. In etiologia leucoplaziei sunt incriminati urmatorii factori locali: A. Tratmentul chirurgical in cazul leucoplaziei poate consta in: A. Molari de minte inferiori incomplet erupti E. leucoedemul D. Molari de minte superiori in pozitie vicioasa D. Antitermice (pag. Suprafete albe. Placi albe sidefii translucide ca fumul alb.rezidentiat2004. Hipovitaminoza A (pag. cenusii sau roze cu mase vegetante si papilomatoase (pag. laptoase sau alb-galbui cu suprafata neteda. keratoacantomul E. Dinti fracturati cu margini ascutite B. stomatita odontiazica (pag. omogena sau rugoasa B. arborizate E. fine. Leziunile cu potential de malignizare sunt: A. Clinic lichenul plan se prezinta astfel: A. Corticoizi C.750 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Diabetul zaharat E. 820) S2835215. Dinti cariati si netratati C. 820) S2835214. eritematoase sau ulceroase. 818) S2835213. Zone atrofice. Citostatice D. stomatita aftoasa E. Tratamentul lupusului eritematos cuprinde: A. Antibiotice E. opaline. Crioterapie 750 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. albe.INTREBARI . Excizie B. Antipaludice B. Factorii generali care pot favoriza aparitia leucoplaziei sunt A. sesiunea 2004 www. lichenul plan D. Mase de vilzitati fine. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. carcinom de mucoasa cu debut in suprafata C. Hepatita cronica D. uniforme. Luesul B.

824) PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. Luesul (pag. 825) 751 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Eritem exudativ mutiform D.ro . In lupusul eritematos diagnosticul diferential se face cu: A. Lichenul plan B. Chirurgie micrografica Mohs E. Iradiere (pag.INTREBARI .rezidentiat2004. Laser D.PARTEA a IV a S2835219. Leucoplazia C. Papilomatoza florida E.751 Rezidentiat 2004 C.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1236001. 139) S1236003. 140) S1236002.ro . incizia trebuie facuta: A. pulpite cronice E. dalta B. Triunghiulara (pag. freze cilindrice C. dintii frontali B. 1999. molari D. trepanatia se face cu: A. gangrena necomplicata (pag.752 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . pietre (pag. pietre (pag. dinţii maxilari E. freze cilindrice D. ciocanul C. discuri E. Trapezoidala D. 148) S1336004.Chirurgie orală şi maxilo-facială. dintii mandibulari (pag.rezidentiat2004. Indicatia de baza a drenajului transosos o reprezinta: A. premolari C. discuri E. Rezectia apexului este de preferat a se realiza cu: A. De-a lungul axului radacinii E. parodontite acute in stadiul endoosos C. in cazul osteotomiei transmaxilare. parodontita apicala acuta. 36 Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontică) BIBLIOGRAFIE: 2. Bucureşti. Partch C. parodontite apicale cronice rebele la tratament D. 4-6 de piesa dreapta B. 144) S1336005. sesiunea 2004 www.INTREBARI . Osteotomia transmaxilara este indicata in: A. In amputatia radacinii palatinale la molarii superiori. Ed. parodontite apicale fistulizate B.medicală. freze sferice nr. 160) S1336006. freze sferice montate la turbina D. C. Burlibaşa . Pichler B. Cea mai frecventa indicatie a rezectiei apicale este pentru A. in faza periapicala 752 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.PARTEA a IV a Tema nr.

in fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii B. ciupitorul de os B. 139) PROFIL STOMATOLOGIE . nu are importanţa E.4-6 D. drenajul transosos E. Pastrarea integritatii lungimii radacinii se realizeaza in A. 142) S1336008. parodontita apicala cronica osteita cronica periapicala gangrena simpla abcesul vestibular (pag. E. Rezectia apicala este contraindicata: A. atunci cand sunt dureri violente (pag. drenajul transosos B.753 Rezidentiat 2004 B. amputaţia radiculara E. chiuretajul periapical D. dispozitivul Traunner in U E. la o saptamana de la efectuatea obturatiei C. 142) S1336011. la 48 de ore (pag. D. in parodontite cronice care nu permit uscarea canalului D. sesiunea 2004 www. extractia dentara (pag. 141) S1336009. freze sferice nr. rezectia apicala cu obturate retrograda C.PARTEA a IV a S1336007. in osteite cronice periapicale C. amputatia radiculara (pag. imediat dupa efectuarea obturatiei D. 146) S1336010. chiuretajul periapical C. chiurete curbe 753 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. dalta si ciocanul C. Obturatia cea mai buna a canalului in rezectia apicala este A.ro . Momentul optim de efectuare a chiuretajului periapical este A. Trepanatia ososasa in drenajul transosos se realizeaza cu: A. 145) S1336012. inainte cu cateva zile de operatie B. C. rezectia apicala D. in esecuri ale tratamentului endodontic E. postoperatorie D. la 24-48 de ore dupa efectuarea obturatiei B. nu are importanţa E. rezectia apicala cu obturatie directa B.INTREBARI . Metoda de tratament a unei fracturi radiculare in treimea apicala este A. cea intraoperatorie C.rezidentiat2004. la premolarii inferiori (pag.

754

Rezidentiat 2004
(pag. 140)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1336013. Una dintre indicatiile chiuretajului periapical este: A. substanta de obturatie a depasit foramenul apical B. osteite periapicale la dinti obturati C. granulomul periapical D. gangrena umeda E. parodontita apicala acuta in stadiul periapical
(pag. 141)

S1536014. Ce este"umbra reziduala"Hammer: A. opacitatea data de conul de gutaperca; B. imaginea radiologica a unui chist; C. imaginea radiologica postrezectie apicala; D. deformarea tablei vestibulare apicale; E. opacitatea data de un dinte inclus.
(pag. 155)

S1536015. Dificultatile ce tin de factori fiziologici in rezectia apicala la molarii superiori sunt: A. limitarea deschiderii gurii; B. bride cicatriceale; C. forma si volumul sinusului maxilar; D. constituţia si conformaţia obrajilor; E. afectiuni ale buzelor.
(pag. 157)

S1536016. in rezectia apicala cu obturatie retrograda se utilizeaza amalgamul de Ag., aliajele recomandate fiind de tipul: A. "non gamma 1"cu peste 65% Ag.; B. "non gamma 2" cu peste 65% Ag.; C. "non gamma 2"cu peste 45% Ag.; D. "non gamma 2"cu mai puţin de 55% Ag.; E. "non gamma 3"cu peste 65% Ag.
(pag. 154)

S1536017. Indicatia de baza a osteotomiei transmaxilare este: A. chistul suprainfectat; B. parodontita apicala supurata la dintii la care nu se poate realiza chiuretajul andodontic; C. gangrena umeda la dinti cu apexurile deschise; D. lacuna esenţiala a maxilarelor; E. hemangiomul cavitar:
(pag. 139)

S1536018. Momentul optim pentru practicarea chiuretajului periapical este: A. cu 24 ore inainte de obturatia canalului; B. concomitent cu obturatia de canal; C. la 24-48 ore dupa obturatia de canal; D. odata cu restaurarea protetica; E. odata cu extirparea pulpei vii.
(pag. 141)

S1536019. Vindecarea totala dupa rezectia apicala se realizeaza in: A. 5-7 zile;

754

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

755

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 4-6 saptamani; 3-6 luni; 2-3- luni; 6-8 luni.
(pag. 155)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1636020. Premolarizarea molarilor presupune: A. amputatia radacinii palatinale a molarilor superiori B. amputatia unei radacini vestibulare a molarilor superiori C. indepatarea unei radacini impreuna cu coroana adiacenta a unui molar inferior D. indepartarea apexului oricarei radacini a unui molar superior E. ampurtatia apexului unei radacini a unui molar inferior
(pag. 160-161)

S1636021. Rezectia apicala cu obturatie anterograda este indicata in: A. canale obturate incomplet, care nu mai pot fi dezobturate B. dispozitive coronoradiculare a caror indepartare implica riscul fracturii radacinii C. leziuni periapicale la dinti cu canale permeabile D. ace rupte in canal E. canale cu anomalii anatomica care la fac inabordabile
(pag. 143)

S1636022. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata in: A. parodontita apicala cronica cu secretie bogata si canale permeabile B. substanta de obturatie radiculara a depasit foamenul apical determinand reactii de intoleranta C. tratament radicular perfect dar procesul peiapical patologic continua sa evolueze D. anchiloza dentoalveolara E. canale radiculare impermeabile din diferite motive (ace rupte, dispozitive coronoradiculare, denticuli)
(pag. 153)

S1636023. Rezectia apicala este indicata in: A. procese periapicale insemnate care distrugand osul reduc mult implantarea radacinii B. atrofii alveolare intinse, cu mobilitate dentara astfel incat prin rezectie se reduce foarte mult implantarea dintelui C. leziuni coronoradiculare intinse, care depasesc marginea alveolara iar radacina nu mai poate fi utilizata pentru dispozitive coronoradiculare D. fracturi radiculare ale 1/3 coronare a radacinilor E. esecuri ale tratamentului endodontic
(pag. 144)

S1636024. Rezectia apicala la premolarii superiori: A. prezinta dificultati date de prezenta crestei zigomaticoalveolare B. impune atentie deosebita pentru a nu deschide fosele nazale C. se poate solda cu deschiderea sinusului maxilar D. posate fi urmata de paralizii faciale E. nu prezinta nici un fel de risc chirurgical
(pag. 156)

S2136025. Contraindicaţiile relative ale rezecţiei apicale sunt următoarele, cu o excepţie: A. Afecţiuni cardiace decompensate B. Diabetul decompensat C. Perioada ciclului menstrual

755

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

756

Rezidentiat 2004
D. Stările febrile E. Convalescenţa după unele afecţiuni acute
(pag. 145)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2136026. După rezecţia apicală, “umbra reziduală” Hammer reprezintă: A. Recidive ale procesului periapical B. Imaginea radiologică post-rezecţie apicală C. Osteită postoperatorie D. Cicatrizare osoasă E. Eşecuri postoperatorii
(pag. 155)

S2136027. În rezecţia apicală, cea mai utilizată dintre incizii este: A. Pichler B. Partsch C. În “L” D. Trapezoidală E. În “U”
(pag. 147)

S2136028. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare în treimea superioară este: A. Premolarizarea B. Extracţia dentară C. Transfixaţia D. Rezecţia apicală E. Alveolotomia
(pag. 142)

S2136029. Osteotomia transmaxilară este indicată în: A. Depăşiri ale apexului cu substanţe de obturaţie ce nu se resorb B. Fracturi radiculare în treimea superioară C. Chisturi radiculare mici D. Fracturi radiculare în treimea inferioară E. Parodontita apicală acută în faza periapicală
(pag. 139)

S2236030. Cicatrizarea plagii mucoasei in rezectia apicala se face: A. in 3 - 6 luni B. per secundam C. in 6 - 12 luni D. in aproximativ 6 saptamani E. dupa aproximativ 5 - 7 zile
(pag. 155)

S2236031. In cazul unui focar periapical suprainfectat, dupa rezectia apicala se va efectua: A. sutura stransa a plagii cu materiale resorbabile B. sutura rara si plaga curatata C. impregnarea suprafetei de rezectie cu nitrat de argint 30% D. aplicarea in lpaga de iodoform si apoi sutura E. aplicarea in plaga de streptomicina
(pag. 151)

756

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

757

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2236032. La rezectia apicala a molarilor, cand sinusul este departe de procesul apical se procedeaza astfel: A. se chiureteaza tesutul de granulatie, se rezeca apexul si se continua apoi chiuretajul B. se sectioneaza apexul cu freza cilindrica, apoi se chiureteaza tesutul patologic C. se chiureteaza tesutul patologic in totalitate si se pastreaza apexul D. se rezeca apexul si se lasa plaga nesuturata E. se chiureteaza energic peretii ososi pentru indepartarea integrala a tesuturilor
(pag. 158)

S2236033. La rezectia apicala a molarilor superiori, atunci cand sinusul maxilar se afla juxtaapical: A. se indepatreaza tesutul de granulatie cu chiureta, apoi se rezeca apexul B. nu se indeparteaza tesutul de granulatie in totalitate pentru a proteja sinusul maxilar C. se procedeaza mai intai la sectionarea apexului, apoi se indeparteaza tesutul de granulatie si apexul cu excavatorul D. se indeparteaza tesutul de granulatie prin frezare la turatii mari E. se rezeca doar portiunea vestibulara a apexului
(pag. 158)

S2236034. Sectionarea apexului in rezectia apicala este preferabil sa fie realizata cu: A. dalta si ciocanul B. freze cilindrice C. pietre D. discuri E. laser
(pag. 148)

S2236035. In principiu, rezectia apicala poate fi efectuata: A. la toate grupele de dinti, pe ambele arcade B. numai la dintii frontali C. numai la persoane tinere D. numai la canini E. numai la premolarii si molarii inferiori
(pag. 144)

S2236036. Pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori seutilizeaza de obicei anestezia: A. nervului nazopalatin B. nervului bucal C. la spina Spix D. nervului infraorbitar E. nervilor alveolari superiori si anteriori
(pag. 158)

S2236037. Amputatia radiculara se efectueaza la: A. caninii superiori B. molarii de minte atipici, cu radacini fuzionate C. molarii superiori, in special primul molar D. molarii inferiori daca cele doua radacini nu sunt sudate E. premolarii infeirori
(pag. 159)

S2236038. Pentru amputatia radiculara la molari se prefera: A. anestezia de contact

757

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezectia apicala este indicata in cazul: A. in cazul unor procese apicale insemnate. (pag. in cazul lezarii accidentale a apelului unui dinte vecin. abcesul vestibular (pag. reducand mult implantarea radacinii. (pag. D. B. atrofii alveolare intinse. Contraindicatiile rezectiei apicale: A. 140) S2936043. E. in cazul unor leziuni periapicale. in cursul unei interventii chirurgicale. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de sodiu 10% B. B. 325) S2936042. E. aplicaţii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog) E. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii.rezidentiat2004. anestezia prin refrigeratie electroanalgezia anestezia tronculara anestezia generala (pag. 159) PROFIL STOMATOLOGIE . in cazul unor cai false in apropierea apexului. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 în apă călduţă C. Dificultăţile ce ţin de factorii fiziologici în cazul rezecţiei apicale la molarii superiori se referă la: A. E. creearea unei comunicari vestibulare de drenaj. B. (pag.758 Rezidentiat 2004 B. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturatie care au depasit apexul. în faza periapicală B. C. leziuni coronoradiculare intinse care depasesc marginea alveolara si radacina. afecţiuni ale buzelor.ro . C. parodontita apicală cronică C. care au redus mult implantarea radacinii. 157) S2636041. elasticitatea pielii E. D. Indicaţia de bază a drenajului transosos o reprezintă: A. 139) S2536040. in cazul unor leziuni periapicale depasind 1 din lungimea radacinii. administrarea pe cale generală de antibiotice (pag. parodontita apicală acută. aplicaţii locale de colutorii complexe cu antibiotice şi corticosteroizi D. 758 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. care au distrus osul pe o mare intindere. chiuretarea unui focar acut principal. constituţia şi conformaţia obrajilor D.PARTEA a IV a S2336039. gangrena simplă E. forma şi volumul sinusului maxilar B. D. sesiunea 2004 www.INTREBARI . limitarea deschiderii gurii C. Chiuretajul periapical are ca obiectiv: A. extirparea apexului radicular si a procesului patologic periapical. osteita cronică periapicală D. C. chiuretarea unui focar acut principal. 145) S2936044. În tratamentul gingivitelor şi gingivostomatitelor micotice sunt indicate: A. C.

rezectia apexului B. molarul I superior D. trepanarea tabliei osoase D. 144) S1236048. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin. sesiunea 2004 www. radacina dintelui rezecat patrunde in sinus D. in timpul VII (radicular) al rezectiei apicale cu obturatie anterograda se face: A. la toti dintii din cavitatea bucala B. molarul I inferior B. Cavitatea pentru obturatie la rezectia apicala cu obturatie retrograda se prepara cu: A.759 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . freze cilindrice B. instrumente Black (pag. (pag.154) S1236046. molarul II inferior C. Premolarizarea este indicata la: A. Indicatiile rezectiei apicale se stabilesc pe baza: A.PARTEA a IV a D. examenului locoregional si general E. in principiu rezectia apicala se poate realiza: A. freze con invers D. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma (pag. numai la persoane tinere D. pacientul este febril in timpul rezecţiei apicale E. curaţirea mecanica a canalului E. acceptiunii pacientului B. pregatirii medicului D. 143) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1236045. 156) S1236047.INTREBARI . chiuretarea tesutului patologic C. freze diamantate efilate C. in cursul unei interventii chirurgicale. Esecurile rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze: A. necroza osului prin frezaj intempestiv C. la dintii cu leziuni periapicale E. dotarii tehnice C. 153 .rezidentiat2004. numai la dintii frontali C. numai la canini (pag. in primele 2 luni de sarcina. molarul II superior 759 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 150) S1236049. s-a efectuat pe dinti pluriradiculari B. E.ro . obturatia canalului dentar (pag. discuri E. 144) S1236050. examenului radiografic (pag.

edemul regional C. in anvelopa D. sa nu depaseasca 1 cm.ro . premolarul I superior (pag. osteoporoza senila D. trapezoidala E. curba. sa fie suficient de larga B. dinti cu obturatii vechi incomplete C. in cadrul amputatiei radacinii palatinale la molarii superiori: 760 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Ace rupte pe canal E. 153) S1336052. Gangrena umeda (pag. dinti cu radacini drepte D.5 cm de marginea gingivala B. Parodontita apicala cronica C. 153) S1336056. 147) S1336055. durerea B. E. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt: A. deschiderea sinusului maxilar D. 160) PROFIL STOMATOLOGIE . Dispozitive coronoradiculare D. 155) S1336053. 159) S1436057. sesiunea 2004 www. Complicatiile postoperatorii ale rezectiei apicale sunt: A. nefrite cronice severe (pag. plasata la 0. 145) S1336054. hemofilia E.760 Rezidentiat 2004 E. dinţi frontali superiori neobturaţi E. dinti frontali inferiori neobturati (pag.INTREBARI .PARTEA a IV a S1236051. in L C. Canale obturate incomplet B.rezidentiat2004. lezarea apexurilor dinţilor vecini E. afectiunile cardiace decompensate B. incizia trebuie sa indeplineasca unele conditii de baza A. sa fie orizontala (pag. Tipul de incizie in amputarea radacinii vestibulare la molarii superiori poate fi A. In rezectia apicala. dinti cu dispozitive corono-radiculare B. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt A. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la: A. sa nu se suprapuna viitoarei plagi ososase C. deschiderea foselor nazale (pag. nici una dintre acestea (pag. sa permita o buna sutura a lambourilor D. stari gripale C.

secţionarea radacinii se face imediat sub tavanului camerei pulpare. B. incizia poate fi curba si plasata la 0. D. incizia se face de-a lungul axului radacinii. suprafata de rezectie va avea o inclinare ascendenta la dintii superiori. B. cand exista ace rupte in canal. cand se rezeca ½ din radacina. E. D. D. C. E. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii superiori. PROFIL STOMATOLOGIE . radacina este indepartata cu clestele. infectii ale mucoasei orale care contraindica temporar interventia. fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii. C. B. E. (pag.5 cm superior de acesta. incizia poate fi curba si plasata la 1 cm de marginea gingivala. granulom periapical (pag. 153) S1436063. nu permit uscarea canalului.ro . C. in obturatii canalare cu depasire. C. se face o incizie paralela cu festonul gingival. radacina bolnava se extrage cu elevatorul cudat. se face sectionarea coroanei pana la zona interradiculara. E. pentru trepanarea tablei osoase se folosesc numai frezele sferice.rezidentiat2004. in cadrul amputatiei radiculare la molarii inferiori: A. 159-160) S1436059. B. (pag. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii: A.761 Rezidentiat 2004 A. la 0. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii inferiori. (pag. sesiunea 2004 www. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. ale carei canale sau canal nu au putut fi tratate corect. (pag. C. D. in faza periapicala B. 160) S1436058. 160-161) S1436060. parodontita marginala acuta D.INTREBARI . se indeparteaza una dintre cele doua radacini. parodontitele apicale cronice cu secretie bogata C.PARTEA a IV a se fac doua lambouri triunghiulare care se decoleaza anterior si posterior. de la colet catre apex. (pag. in cadrul timpului de rezectie a apexului: A. sectionarea radacinii se face imediat deasupra tavanului camerei pulpare. se indeparteaza numai radacina fara secţionarea coroanei. parodontita marginala cronica E. atunci cand canalele sunt obturate incomplet si nu mai pot fi dezobturate. parodontita apicala acuta.5 cm de marginea gingivala. B. D. sectionarea apexului la baza procesului osos. parodontite cronice care prin secreţia produsa. D. dupa separare. cai false cand sunt plasate in treimea apicala. 761 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata: A. se prefera dalta si ciocanul in locul frezei cilindrice. cand exista canale cu anomalii anatomice care le fac inabordabile. B. C. se practica asa-numita premolarizare. 139) S1436062. E. 148) S1436061. descoperirea radacinii palatinale se face prin decolarea fibromucoasei palatine. In cadrul amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori: A.

deschiderea sinusului maxilar. E.ro . D. aplicarea pe dintele in cauza a unui dispozitiv corono-radicular cel mai devreme dupa 4-6 saptamani. lezarea nervului infraorbitar. C. C. C. necroza osoasa prin frezaj osos intempestiv. Rezectia apicala: A. este o metoda nechirurgicala care consta in extirparea apexului periapical. B. Contraindicatii absolute de ordin general ale rezectiei apicale sunt: A. pregatirea necorespunzatoare a canalului radicular. sesiunea 2004 www. 153) S1536069. B. fracturi coronare in treimea superioara. efectuarea interventiei in puseu acut. (pag. obturatia coronara definitiva se face dupa o saptamana. (pag. E. C. E. E.PARTEA a IV a E.rezidentiat2004. D. leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara. osteoporoza senila. C. 142-145) S1436065. 154-155) S1536067. D. includerea dintelui intr-o lucrarea protetica cel mai devreme dupa 2-3 saptamani. in rezectia apicala sunt considerate indicatii operatorii incorecte urmatoarele: A. D. Indicatiile chiuretajului periapical sunt: 762 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. hemoragia spongioasa. efectuate la vedere. Rezectia apicala este indicata in: A. 144-145) S1436064. 145) S1536068. parodontita apicala cronica granulomatoasa.INTREBARI . in rezectia apicala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. (pag. (pag. obturaţia coronara definitiva se face dupa 2-3 saptamani. lezarea dintilor vecini: B. fracturi radiculare cu respectarea fara exceptie a regulii de pastrare a cel putin 2/3 din radacina. efectuarea interventiei la bolnavi cu stare generala alterata. (pag. Accidente intraoperatorii in rezectia apicala sunt: A. D. atrofii alveolare intinse. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier. mai este denumita apicectomie. D. B.762 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . are avantajul ca da posibilitatea unei obturatii calibrate. vindecarea chirurgicala se face in 6-7 zile. E. rezectia insuficienta a apexului. (pag. este indicata in chisturi radiculare indiferent de implantarea radiculara restanta. (pag. perioada ciclului menstrual. E. mai este denumita chiuretaj periapical. care au redus implantarea radacinii. B. diabetul decompensat. obstacole reprezentate de ace rupte accidental in canal. toxicozele grave. primele 2 luni si ultima luna de sarcina. 142-143) S1536066. C. 156) S1536070. B.

Riscurile existente in cazul efectuarii la cald a rezectiei apicale sunt: A. deschiderea sinusului maxilar E. lezarea dintilor vecini D. molarii 1 superiori. molari 1 inferiori. lezarea pachetului vasculonervos mentonier C. D. E. C. D. prezenta canalului mandibular in imediata vecinatate a molarilor E. (pag. Premolarizarea este amputatia radiculara la: A. parodontita apicala cronica cu secreţie bogata. sesiunea 2004 www. 154-155) S1636075. intarzierea vindecarii postoperatorii. PROFIL STOMATOLOGIE .INTREBARI . E. molarii 3 superiori. molarii 2 inferiori. E. E.PARTEA a IV a parodontita apicala cronica granulomatoasa. obturatia intraoperatorie incompleta de canal. B. (pag. este orientata de examenul radiografic B. grosimea mare a corticalei osoase vestibulare D. prezenta sinusului maxilar (pag. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei dintilor superiori pot consta in: A. (pag. B. Dificultatile rezectiei apicale la molarii inferiori sunt date de: A. C. Nivelul trepanarii tablei osoase vestibulare in cursul rezectiilor apicale: A. Indicatiile rezectiei apicale sunt: A. grosimea redusa a tablei linguale B. poate fi stabilit de eventuale deformari.rezidentiat2004. cementita necrotica. 158-159) S1636076. diseminarea infectiei. C. B. prezenta canalului mentonier C. 145) S1636074. B. 140) S1536071. neinstalarea anesteziei. D. hemoragia postoperatorie. osteita periapicala cronica. deschiderea foselor nazale B. (pag. premolari. granulomul intern Palazzi. 143) S1536072. poate utiliza dispozitivele in"U"Brosch-Trauner D. chisturi radiculare mici si mijlocii. cementita. nu are importanta C. chisturi radiculare mici. D. 160) S1536073. erodari ale tablei vestibulare 763 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. C. parodontita cronica reziduala.763 Rezidentiat 2004 A.ro . deschiderea canalului mandibular (pag. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii.

sesiunea 2004 www. se efectueaza preoperator. intraoperator se efectueaza anterograd sau retrograd E. consta in chiuretajul tesutului patologic periapical E. trepanare osoasa C. consta in extirparea apexului si a tesutului patologic periapica D. 158) S1636080. impune cel mai adesea o incizie la limita dintre mucoasa fixa sI mobila. incizia sI decolarea mucoperiostului B. Deschiderea sinusului maxilar B. 148) S1636077. se efectueaza numai intraoperator B. 159-160) S2136082. Deschiderea foselor nazale E. Obturatia canalului in cadrul rezectiilor apicale: A.764 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Lezarea dinţilor vecini C. sectionarea radacinii imediat deasupra tavanului camerei pulpare sI indepartarea radacinii E. necesita protejarea pachetului vasculonervos mentonier E. mai aproape de festonul gingival B. este obligatoriu la 1cm de marginea crestei alveolare (pag. aceasta ramanand in continuare cu o implantare suficienta (pag. numai in cazul in care se reuseste uscarea perfecta a canalului D. apare riscul de confundare a eroziunii osoase produsa de procesul periapical al premolarilor cu gaura mentoniera (pag. incizie curba vestibulara C. intampina greutati datorita vecinatatii canalului mentonier C. 146) S1636078.PARTEA a IV a E. iumpune pastrarea a 2/3 din lungimea radacinii implantate in os C. 142) S1636081. se poate efectua preoperator C. descoperirea radacinii prin indepartarea tablei osoase vestibulare D. Rezectia apicala la premolarii inferiori: A. Fractura procesului alveolar (pag. 154) 764 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. nu este ingreunata de conditiile locale D. in cazul radacinilor lungi se pot efectua rezectii pe o lungime mai mare de 1/3 din radacina dintelui. pregatirea canalului sI obturatia anterograda E.rezidentiat2004.ro . rezectie apicala sI chiuretaj D. 153) S1636079. pregatirea cavitatii retentive si obturarea ei (pag.INTREBARI . este imposibila datorita vecinatatii sinusului B. obturatia retrograda se realizeaza cu ciment oxifosfat iodoformat si con de gutaperca (pag. Accidentele intraoperatorii ale rezecţiei dinţilor superiori pot fi: A. Fractura tuberozităţii D. anestezie generala obligatorie B. Tehnica amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori presupune: A. Rezectia apicala: A. Rezectia apicala cu obturatie retrograda presupune: A. sutura (pag.

Leziuni corono-radiculare întinse. Indicaţiile chiuretajului periapical sunt: A. Osteoporoza senilă E. Afecţiunile neuro-psihice (pag. ce depăşesc marginea alveolară E. Diabetul decompensat D. 145) S2136085.rezidentiat2004. Obturaţia retrogradă în rezecţia apicală se face cu: A.INTREBARI . Fracturi radiculare plasate în treimea inferioară a rădăcinii C. Nefritele cronice severe E. Primele două luni şi ultima lună de sarcină C. 139) S2136087. Acrilat autopolimerizabil B. sesiunea 2004 www.ro . Pastă de hidroxid de calciu E. Procese apicale însemnate (pag. Alveolotomia C.PARTEA a IV a S2136083. 145) S2236089. amalgamul de argint C. Rezecţia apicală este contraindicată în următoarele situaţii locale: A. Amputaţia radiculară (pag. Afecţiunile cardiace decompensate B. Atrofii alveolare întinse B. 154) S2136088. Leziuni traumatice (fracturi) radiculare E. Diabetul decompensat D. Amalgam de argint tip “non gamma 2” C. Contraindicaţiile relative ale rezecţiei apicale sunt: A. Metodele de chirurgie endodontică sunt: A. Chiuretajul periapical E. Pastă iodoformată Walchoff D. cimentul fosfat de zinc B.765 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Pentru obturatia retrograda se pot utiliza urmatoarele materiale: A. Perioada ciclului menstrual C. 154) S2136084. acrilatul autopolimerizabil 765 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Fracturi radiculare plasate în treimea superioară a rădăcinii D. Substanţa de obturaţie a canalului a depăşit foramenul apical C. Parodontita apicală acută în faza periapicală B. Dinţi cu obturaţii incomplete (pag. Hemofilia (pag. Necroza apexului D. Contraindicaţiile absolute (de ordin general) ale rezecţiei apicale sunt: A. 140-141) S2136086. Stările febrile B. Osteotomia transmaxilară B. Replantarea D. Con de gutaperă (pag.

cu turbina (pag. pentru a evita supraincalzirea C. endomethasone E. sa permita o buna sutura a lambourilor E. 145) S2236094. ciupitorul de os C. 154. freze stelate B. Infectii ale mucoasei bucale B. deschiderea sinusului etmoidal C. 147) S2236091. lezarea dintilor vecini B. exista riscul intarzierii vindecarii postoperatorii D. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii locale: A. procese apicale cu pastrarea a cel putin 2/3 din implantarea radacinii C. sa se suprapuna peste viitoarea lipsa de substanta osoasa (pag. chiurete sau excavatoare D. 154) PROFIL STOMATOLOGIE . abordand semicircular osul din jurul apexului D. reducand mult implantarea radacinii E. ciment iodoformat (pag. deschiderea canalului mandibular D. Incizia pentru rezectia apicala trebuie sa respecte urmatoarele conditii: A. Trepanarea osoasa in rezectia apicala se face cu: A.766 Rezidentiat 2004 D. exista riscul deschiderii canalului mandibular C.rezidentiat2004.INTREBARI . cu viteza mare si presiune ferma B. lent. 148) S2236093. atrofii alveolare intinse cu dinti mobili D. In cayul efectuarii rezectiei apicale "la cald": A. sa fie suficient de larga pentru o buna vizibilitate C. sa aiba o dimensiune minima B. 148) S2236092. intrerupt la intervale variabile de timp E. procese apicale intinse care au distrus osul pe o mare intindere. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei apicale sunt: A. exista riscul deschiderii sinusului sau foselor nazale B. deschiderea foselor nazale E. parodontite apicale cronice granulomatoase (pag. sesiunea 2004 www. Frezajul pentru trepanarea osului in rezectia apicala se va efectua: A.PARTEA a IV a S2236090. freze con invers (pag. hemoragia spongioasa (pag. 145) S2236095. exista riscul diseminarii infectiei (pag. sa sectioneze separat mucoasa si periostul D.ro . 155) 766 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. exista riscul lezarii dintilor vecini E. freze sferice ascutite E.

obturatiile radiculare cu depasirea apexului B.PARTEA a IV a S2236096. forma si volumul sinusului maxilar (pag. deschiderea sinusului maxilar (pag. 156) S2236098. recidiva procesului periapical B. chiuretajul incomplet al tesutului patologic E. luxatia dintilor vecini C. e datorata unei osificari incomlpete D. Constitiue greseli de tehnica operatorie in rezectia apicala urmatoarele: A. rezectia apicala E. poate fi datorata lipsei de inchidere a orificiului de trepanatie in tablia vestibulara E. ce nu permite vizualizarea radacinii palatinale C. La examenul radiologic efectuat dupa rezectia apicala umbra reziduala Hammer are urmatoarele semnificatii: A. profilactic in tratamentul gangrenei complicate D. grosimea mica a corticalei osoase vestibulare B. sectionarea apexului E. amputatia radiculara (pag. are semnificatie patologica C.ro . sesiunea 2004 www. profilactic in tratamentul gangrenei simple intr-o singura sediinta C. are semnificatia unei acutizari a procesului periapical (pag. Incizia pentru osteotomia transmaxilara este: A. insamintarea osoasa de la un proces septic de vecinatate (pag. Accidentele intraoperatorii in cazul osteotomiei transmaxilare pot fi: A. verticala B. obturarea canalului radicular C. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. deschiderea foselor nazale B. distanta intercomisurala mica E. limitarea deschiderii gurii D. La rezectia apicala a molarilor superiori putem intampina urmatoarele dificultati: A. dreapta.767 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . rezectia apexului oblic spre vestibular B. 140) S2236102. pregatirea mecanica necorespunzatoare a canalului radicular D. chiuretajul periapical D. in parodontita apicala acuta in faza endoosoasa E. replantarea terapeutica C.rezidentiat2004. 139) S2236101. 157) S2236099. lezarea apexului dintilor vecini D. Metodele de chirurgie endodontica sunt: A. 139) S2236100. bolta palatina plata.INTREBARI . dreapta orizontala 767 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. osteotomia transmaxilara B. 155) S2236097. in parodontite apicale cronice cu secretie bogata (pag.

efectuarea interventiei pe dinti pluriradiculari B. 153) 768 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la: A. de 1cm. extinsa intre apexurile dintilor vecini (pag.768 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . starile febrile (pag. radacini curbe sau care patrund in sinus E. dinti cu dispozitive coronoradiculare B. 140) S2236105.4 . sesiunea 2004 www. la 2mm deasupra apexului dintelui vizat D. conforma datelor radiologice C. 140) S2236104.ro . numai dupa fistulizarea spontana in vestibul E. Trepanarea osoasa in osteotomia transmaxilara se va efectua A. Printre contraindicatiile rezectiei apicale se numara si: A. osteoporoza senila C. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt: A. 145) S2236107. varsta intre 45 . dinti cu radacini drepte D. dupa orientarea cu dispozitivul Brosch-Trauner D.rezidentiat2004.6 (pag. usor curba. dinti frontali inferiori neobturati (pag. oblic in sus B. dinti frontali superiori neobturati E. cu freze sferice nr. fracturile radiculare in treimea inferioara a radacinii B. hemofilia B. necroza osului prin intempestivitatea frezajului osos C.55 de ani (pag. afectiunile neuropsihice E. 156) S2236108. cu bisturiul E.INTREBARI .6 E. leziuni coronoradiculare intinse. perpendicular pe apex C. tinand seama de datele de anatomie normala B. o simpla intepatura. 4 . care depasesc marginea radiculara D.PARTEA a IV a C. leziunile periapicale cronice C. 145) S2236106. cu dalta si ciocanul (pag. cu freze cilindrice nr. stomatite E. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma (pag. bolnavi cu starea generala alterata D. ace rupte in canal C. 140) S2236103. perioada ciclului menstrual D. Esecuri ale rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze: A. Trepanarea osoasa in osteotommia apicala transmaxilara se va realiza A. 139. in dreptul apexului dintelui vizat D.

142) S2236115. In timpul trepanarii osoase din chiuretajul periapical semnele exteriorizarii procesului pe tabla osoasa vestibulara sunt: A. se spala periodic cu solutii antiseptice sau antibiotice E. zona de os moale E. Chiuretajul periapical este indicat in: A. Accidentele intraoperatorii ale chiuretajului periapical sunt: A.rezidentiat2004. la dinti asimptomatici timp de cel putin 2 ani de la tratament B. Incizia in chiuretajul periapical este: A. se vindeca la nivelul cavitatii bucale in 5 . lezarea dintilor vecini (pag. instrumente Black D. atingerea apexului dintelui vizat C. se sutureaza cu fire resorbabile (pag. sectioneaza mucoperiostul pana la tablia osoasa (pag. tratamentele endodontice corecte. 140. deschiderea sinusurilor maxilare E. 141) S2236112. lezarea dintilor vecini B.769 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Plaga postoperatorie in chiuretajul periapical: A. Rezectia apicala este cunoscuta si sub denumirile de A. de culoare mai alba B. se sutureaza cu fire neresorbabile B. apectomie 769 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. eroziuni osoase D. sesiunea 2004 www.INTREBARI . discuri B. 142) S2236114. 154) S2236110. deschiderea canalului mandibular D. proeminentele osoase C. freze fisura C. verticala in derptul apexului D. osteotomie B. secretia purulenta abundenta (pag. cementita necrotica al un dinte cu tratament endodontic corect C. cand substanta de obturatie radiculara a depasit foramenul apical D. se sutureaza la 48 de ore dupa interventia chirurgicala C. freze sferice de dimensiuni reduse E.PARTEA a IV a S2236109. parodontita apicala cronica cu canalul radicular deschis (pag. Cavitatea apicala la rezectia cu obturatie retrograda se rpepara cu: A. parodontita apicala acuta seroasa E.ro . intereseaza numai mucoasa E. usor curba C. freze "con invers" (pag. de regula orizontala.6 zile D. zona de os dur. plasata in dreptul apexului B. 141) S2236113. 141) S2236111.

pulpita acuta seroasa totala (pag. gingivectomie E. 142) S2236117. ace rupte accidental in canal B. amputatie radiculara (pag. parodontita apicala acuta supurata E. dintele sa ramana cu o implantare suficienta dupa o rezectie mai mare de 1/3 din lungimea radacinii E. apicectomie D. 2/3 din radacina sa fie implantata in os D.INTREBARI . esecuri ale tratamentului endodontic C. Printre indicatiile rezectiei apicale se numara: A. cu sectionarea periostului in fundul de sant vestibular. la limita dintre mucoasa fixa si mobila.PARTEA a IV a S2236116. curba. verticala E. 2/3 din radacina sa fie obturata B. Indicatiile rezectiei apicale sunt: A. esecuri ale tratamentului endodontic D. ultima luna de sarcina (pag. chisturi radiculare mari pe dinti cu implantare redusa C. afectiunile neuropsihice E. Rezectia apicala se recomanda in cazul leziunilor periapicale de tipul: A. separat de mucoasa (pag. 143. 1/2 din radacina sa fie obturata C. 145) S2236121. 142) PROFIL STOMATOLOGIE . 158) 770 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. hemofilia C. sesiunea 2004 www. parodontita apicala cronica granulomatoasa B. dintele va fi cuprins obligatoriu intr-o lucrare protetica conjuncta (pag. mai apropiata de festonul gingival D. canale obstruate de procese dentinare C. In evaluarea indicatiei de rezectie apicala se are in vedere ca: A. parodontita apicala acuta D. primele doua luni de sarcina B. diabetul zaharat decompensat D. 143) S2236120. plasata in fundul de sac vestibular C. necroza apexiana B. Incizia pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori este: A. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt: A. parodontita apicala acuta E. 144) S2236119.ro . parodontita apicala cronica granulomatoasa (pag. 143) S2236118. osteita periapicala cronica E. cu convexitatea in jos. 142. orizontala la nivelul fundului de sac vestibular inferiori B.770 Rezidentiat 2004 C. chisturi radiculare mici si mijlocii ce depasesc jumatate din implantarea radiculara D. leziuni traumatice radiculare (pag.rezidentiat2004.

Constituie greseli de tehnica operatorie generatoare de esec in rezectia apicala urmatoarele: A. ramanerea pe loc a portiunii de radacina rezecata (pag. efectuarea rezectiei apicale in puseu acut D. 160. 158) S2236125. Treapnatia osului pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se efectueaza: A. extractia radacinii bolnave E. cu impingerea formatiunilor vasculo-nervoase odata cu lamboul mucoperiostic E. grosimea tabliei osoase vestibulare D. Trepanaţia osoasă în drenajul transosos se realizează cu: A.ro . Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori cuprind: A. dupa evidentierea gaurii mentoniere C. 156) S2336128. Particularitatile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori sunt: A. grosimea corticalei linguale E. gaura mentoniera (pag. sesiunea 2004 www. dalta şi ciocanul 771 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 161) S2236127. rezectia apexului radacinii bolnave D. 158) S2236123. efectuarea rezectiei apicale la bolanvi cu stare generala alterata B. dinspre mezial B. rezectia insuficienta a apexului E. Sectionarea coroanei B. angulatia regiunii radiculare apicale C. numarul radacinilor B. gaura mentoniera B. ciupitorul de os B. dinspre distal C. 158. canalul mandibular cu continutul sau D. linia oblica interna (pag. Elementele anatomice care dau particularitate rezectiei apicale la premolarii inferiori sunt: A. cu freze con invers E. 158) S2236124. 159) S2236126.INTREBARI .771 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Decolarea lamboului mucoperiostic pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se face: A.rezidentiat2004.PARTEA a IV a S2236122. corticala deosebit de groasa a mandibulei C. cu freze cilindrice D. sinusul maxilar E. chiuretajul alveolei ramase dupa extractia radacinii bolnave (pag. cu freze sferice (pag. obturatia corecta a tuturor canalelor radiculare C. sub gaura mentoniera B. de sus in jos D. cu sectionarea pachetului nervos si sutura lui ulterioara (pag. obturarea canalului radicular cu ciment si con de gutaperca C.

obstacole reprezentate de ace rupte accidental în canal D. 144) S2336133. rezecţia apicală este indicată în: A. 143) S2336132. osteoporoza senilă D. căile false (pag. hemofilia E. leziuni radiculare E. să fie orizontală (pag. Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt: A. afecţiunile cardiace decompensate B. incizia trebuie să îndeplinească unele condiţii de bază A. să permită o bună sutură a lambourilor D.PARTEA a IV a S2336129. leziuni periapicale B. molari de minte (pag. nefrite cronice severe (pag. 140) S2336130. 140) PROFIL STOMATOLOGIE . 142) S2336131. stări gripale C. 145) 772 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Chiuretajul periapical este indicat în următoarele situaţii: A.INTREBARI .ro . anomalii anatomice B. In rezecţia apicală.4-6 D. eşecuri ale tratamentului endodontic D. scop profilactic E. molari D. E. canini C. să fie suficient de largă B. dispozitivul în U Brosch-Traunner E. sesiunea 2004 www.rezidentiat2004. necroză a apexului D. obstacole care împiedică tratamentul corect al canalului C.772 Rezidentiat 2004 C. incisivi B. 147) S2336134. canale obstruate de procese dentinare C. să nu se suprapună viitoarei plăgi ososase C. parodontite apicale cronice cu secreţie bogată (pag. să nu depăşească 1 cm. În raport cu leziunea. premolari E. substanţa de obturaţie a depăşit foramenul apical C. Indicaţiile cele mai frecvente ale rezecţiei apicale sunt: A. cementită E. Obstacolele care împiedică tratamentul corect endodontic sunt: A. freze sferice nr. lezarea accidentală a apexului unui dinte vecin (pag. procesul patologic nu poate fi oprit la nivel periapical B. chiurete curbe (pag.

în L C. Marbadal D. Cloroform E. Tipul de incizie în amputarea rădăcinii vestibulare la molarii superiori poate fi: A. durerea B. Chisturile voluminoase B. Canale obturate incomplet B. Faţă de situaţiile secţionării ideale ale apexului. Soluţie de nitrat de argint 30% B. În plaga osoasă. Obturaţia retrogradă se realizează cu: A. Procesul evoluează descendent D. înainte de sutură se aplica: A. deschiderea sinusului maxilar D. Ace rupte pe canal E. nici una dintre acestea (pag. Tumori maligne (pag. Soluţie slabă de cloramină C. 159) S2336137. Unii autori recomandă impregnarea suprafeţei de rezecţie cu: A. 153) S2336138. deschiderea foselor nazale (pag. Marfanil C. Indicaţiile rezecţiei apicale cu obturaţie retrogradă sunt A. Fracturi radiculare E. Alcool 70% (pag. lezarea apexurilor dinţilor vecini E. edemul regional C.5 cm de marginea gingivală B. Iodoform B. Complicaţiile postoperatorii ale rezecţiei apicale sunt: A. Parodontita apicală cronică C. Dispozitive coronoradiculare D.ro .773 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 151) S2336141. Amalgam de cupru B.PARTEA a IV a S2336135. curbă. Alvogyl (pag. Amalgam de argint 773 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. în anvelopă D. 149) S2336139.INTREBARI . există şi situaţii patologice: A. Hidrochinonă 5% D. trapezoidală E. plasată la 0. Procesul evoluează de la apex în sus C. 151) S2336140. sesiunea 2004 www. Streptomicină E. Gangrena umedă (pag. 155) S2336136.rezidentiat2004.

Procese patologice apicale extinse B. Dificultăţile întâmpinate în timpul rezecţiei premolarilor şi molareilor ţin de: A. La nivelul premolarilor inferiori incizia poate fi: A. parodontita apicală reziduală C. 154) PROFIL STOMATOLOGIE .PARTEA a IV a S2336142.774 Rezidentiat 2004 C. Grosimea planului osos (pag.INTREBARI . Chiuretajul periapical este indicat în următoarele situaţii: A. Efectuarea rezecţiei în puseu acut D. Obturaţia incompletă E. 161) S2336146. După separarea completă a rădăcinilor molarilor inferiori extracţia rădăcinii bolnave se face cu A. Relaţii intime cu canalul alveolar inferior (pag. Adhesor (pag. 156) S2336143. Cleşte de resturi radiculare C. Însămânţarea osoasă de la un proces septic de vecinătate D. Cleşte de molar de minte inferior B. sesiunea 2004 www. 156) S2536147. 158) S2336145. Acrilat autopolimerizabil D. Factori fiziologici C. cementita necrotică B. Elevatoare curbe (pag. Efectuarea rezecţiei la bolnavi taraţi C. Glasionomer E. Curbă cu convexitatea în jos B. Rezecţia insuficientă a apexului B. Indicaţiile operatorii incorecte sunt: A. Ciupitor de os E.ro . Dinţi sinusali E. parodontita apicală cronică granulomatoasă D. La limita dintre mucoasa fixă şi cea mobilă C. Angulară D. 774 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Curbă cu convexitatea în sus (pag. Factori patologici D.rezidentiat2004. Deschiderea sinusului maxilar (pag. Cleşte de premolar inferior D. Greşelile de tehnică operatorie ale rezecţiei apicale sunt A. chisturi radiculare mici E. Volumul sinusului maxilar E. Necroza osoasă C. 157) S2336144. Factori anatomici B. Trapezoidală E. ace rupte accidental în canal.

aplicaţii locale de produse tipizate cu triamcinolon D. îndepărtarea prin ştergere cu tampoane sau comprese imbibate în apă oxigenată a depozitelor de fibrină C.rezidentiat2004. administrare de Nistatin sau Stamicin C. aplicarea unui dren din meşă iodoformată D. 140) PROFIL STOMATOLOGIE . (pag. 322) S2636154. atingeri locale cu nitrat de argint 30% D. aplicaţii locale cu Orţochrome. Tratamentul de urgenţă al gingivostomatitei ulcero-necrotice constă în: A. administrare de Prednison. aplicarea locală de colutorii complexe cu antibiotice. aplicaţii locale de colutorii complexe cu antibiotice şi corticosteroizi C. (pag. 323) S2636152. În tratamentul gingivostomatitei herpetice se practică: A. B6. Tratamentul pericoronaritelor constă din: A.775 Rezidentiat 2004 (pag. aplicaţii de paste sau geluri adezive care conţin corticoizi E. corticoterapie (pag. sesiunea 2004 www. administrarea pe cale generală de antibiotice E. gingivectomie. spălături antiseptice abundente şi dese B. corticoterapie: Prednison 10-20mg/zi D. atingerea leziunilor cu soluţie de violet de genţiană 1% C. diluat 1 în apă călduţă B. instalaţii de colutorii complexe cu antibiotice C. reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spălături antiseptice B. În hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomandă: A. vitaminoterapie: C. aplicaţii de colutorii cu antibiotice. anestezice de contact E. aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice C. În tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indică: A. Tratamentul hiperesteziei dentinare constă din: A. În tratamentul gingivitelor descuamative sunt indicate: A. B1. atingeri locale cu perhidrol 3%. (pag. aplicaţii locale cu Orţochrome 775 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. administrare de Nistatin sau Stamicin E.ro . 324-325) S2636149. permanganat de potasiu 1/5000 – 1/10000 B. B12 E. detartraj minuţios supra. (pag. 324) S2636150. spălături bucale largi cu soluţii antiseptice de: cloramină 3‰. (pag.şi subgingival D. spălături bucale cu soluţii antiseptice B. corticosteroizi.INTREBARI .PARTEA a IV a S2636148. ştergerea cu tampoane imbibate în apă oxigenată a ulceraţiilor bucale D. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de sodiu 10% B. aplicaţii locale cu Orţochrome E. antimicotice. 323) S2636151. vitaminoterapie. 322) S2636153.

aplicaţii locale de colutorii cu antibiotice. Indicatiile chiuretajului periapical sunt: A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30% B. menţinute 2-3 minute impregnări cu ferocianură de potasiu. (pag. E. deschiderea foselor nazale D. Substanta de obturatie a depasit foramenul apical C. necroza apexiana C.776 Rezidentiat 2004 B. In cadrul osteotomiei transmaxilare pot surveni urmatoarele accidente: A. 327) S2636155. (pag. Fractura in 1/3 apicala a radacinii (pag. Asigura o buna implantare a dintelui 776 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. medicaţie antivirală. PROFIL STOMATOLOGIE . 140) S2836159. Nu traumatizeaza pacientul B. fractura tuberozitatii maxilare E. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de sodiu 10% E. depasirea apexului cu material de obturatie B. sesiunea 2004 www. Menajeaza dintii vecini E. deschiderea canalului mandibular (pag.INTREBARI . granuloame reziduale (pag. lezarea apexului dintilor vecini B. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. Tratamentul gingivostomatitei herpetice constă în: A. 140) S2836160. Conserva osul periapical C. 324) S2636156. (pag. infiltraţie cu penicilină şi xilină C. Pastreaza integritatea radacinii D.PARTEA a IV a aplicaţii locale cu alcool etilic 70% aplicaţii de cristale de clorură de zinc sub izolare. C. urmate de soluţie de clorură de Zn 30% atingeri cu glicerină caldă. Necroza a apexului E. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante constă în: A. 324) S2836157. administrarea de Nistatin E. soluţie apoasă 20%. Ac Lentullo rupt in 1/3 apicala D. deschiderea sinusului maxilar C. Avantajele chiuretajului periapical sunt reprezentate de: A. parodontitele apicale cronice cu secretie persistenta E.rezidentiat2004. Cand procesul patologic a depasit apexul B. 139) S2836158. parodontita apicala acuta in faza periapicala D. atingerea ulceraţiilor cu albastru de metilen 2% C. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de Na 10% D. aplicaţii locale cu Orţochrome B. administrare de Nistatin sau Stamicin D.ro . D.

dispozitive radiculare la dintii cu obturatii incomplete C. chisturi radiculare mici si mijlocii care respecta cel putin jumatate din implantarea radiculara B. depasirea apexului cu material de obturatie D. Parodontite cronice cu persistenta secretiei pe canal B. In rezectia apicala obturatia de canal se poate realiza: A. Dispozitive radiculare care nu pot fi indepartate la dintii cu obturatii incomplete E. Canale obturate incomplet B. Dispozitive corono-radiculare care nu pot fi indepartate C. 777 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Retrograd D. deschiderea sinusului maxilar C.ro . Leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara E. 142) PROFIL STOMATOLOGIE . Fara tratament endodontic (pag. Postoperator E. 153) S2836166. canale obstruate de procese dentinare E. Contraindicatiile rezectiei apicale sunt: A.INTREBARI . Caile false in 1/3 apicala D. necroza osoasa E. Procese apicale insemnate care reduc mult implantarea radacinii B. Osteotomia trans-maxilara: A. Parodontite cronice cu secretie persistenta D. 145) S2836164.777 Rezidentiat 2004 (pag. Accidentele care pot surveni in timpul rezectiei apicale sunt: A. 154) S2936167. 144) S2836163. lezarea dintilor vecini B. Intraoperator C. deschidere canalului mandibular D. Granuloame reziduale (pag. Ace rupte in canal E.rezidentiat2004. Indicatiile rezectiei apicale sunt urmatoarele: A. Esecurile tratamentului endodontic in care se indica rezectia apicala sunt: A. parodontita apicala acuta in faza periapicala (pag. Canale cu anomalii anatomice (pag. sesiunea 2004 www. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale. Preoperator B. Fracturi radiculare in 1/3 inferioara a radacinii (pag. Materialul de obruratie a depasit apexul D. Dinti mobili in atrofii alveolare intinse C.PARTEA a IV a S2836161. hemoragia spongioasa (pag. 142) S2836162. Obturatii de canal incomplete C. 146) S2836165. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt: A.

B. metoda se mai numeste premolarizare. 6.ro . E. sesiunea 2004 www. E. are indicatii de baza parodontita apicala cronica.PARTEA a IV a B. la molarii superiori metoda se poate adresa radacinilor. se indica in procese patologice apiale extinse. D. se realizeaza la dintii la care nu s-a obtinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale transodontala.INTREBARI . (pag. C. au indicatii de faza parodontita apicala acuta in faza periapicala. astfel incat spatiul dintre apex si baza sinusului sa fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia. Amputatia radiculara: A.778 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 139) S2936168. (pag.rezidentiat2004. consta in indepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si 2 inferiori. atat la molarii superiori cat si inferiori este de preferat anestezia tronculara. D. 159) 778 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. trepanatia se realizeaza cu freze cilindrice nr. 4. C.

779 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . ziua a zecea (pag. Trapezoidal C. in parodontopatii. in cazul operatiei Neumann-Widman.INTREBARI . un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei D. ziua a doua C. Curb D. clorura de zinc 20% B. Burlibaşa . Bucureşti. de latime egala atat in zona frontala cat si laterala C. un lambou patrat (pag. cat mai ingusta B. ziua a sasea E. Triunghiular B. Ed. mai lata frontal si mai ingusta lateral E.ro .rezidentiat2004. acid citric 10% (pag. keratinizata. 186) 779 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 175) S1337005. acid citric 1% E. 186) S1237004. Dupa efectuarea chiuretajului parodontal. 37 Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice BIBLIOGRAFIE: 2. 1999. In operatia cu lambou total Newman-Widman se realizeaza un lambou: A. dupa incizie rezulta: A.PARTEA a IV a Tema nr. C. Aceasta trebuie sa fie: A. un lambou triunghiular B. a doua saptamana D. clorura de zinc 10% C. in anvelopa (pag. un lambou trapezoidal cu baza in santul vestibular C. clorura de zinc 30% D. ziua urmatoare interventiei B. lata de minimum 2 mm. nu are importanta latimea D.medicală. in cazul interventiei segmentare. suprafaţa neregulata E. mai lata lateral si mai ingusta frontal (pag. 180) S1237002. unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona de gingie fixa. 181) S1237003. bolnavii isi reiau periajul dentar din: A. lata de minimum 2 mm. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1237001.Chirurgie orală şi maxilo-facială. sesiunea 2004 www. Pichler E. dupa suprimarea eventualelor mese iodoformate se fac atingeri cu: A. Dupa chiuretajul parodontal.

179) S1337009. 182) S1537012. C. E. 1-2 saptamani. (pag. reducerea mobilitatii dentare D. B. 186) S1537010. 12 mm (pag. C. indepartarea placii dentare B. Liniara C. inlaturarea pungilor supracrestale (pag. numarul si dimensiunea radacinilor. 2 grade D.780 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . sectionarea mucoasei se va face oblic fata de axul radacinilor sub un unghi de: A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice. 188) S1337007. tipul si adancimea pungii parodontale. Obiectivul chiuretajului gingival este: A. trapezoidala E. scop protetic. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt: A. 183) S1337008. Gingivectomia este indicata in: A. 10 grade B. E. D. 5 grade C. D. Festonata D. 7-9 mm E. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm. 7 grade (pag.PARTEA a IV a S1337006. Linia de incizie in gingivectomii ia de obicei o forma: A. B. 4-8 mm C. Ghirlandata B. 10 mm D. Oblica (pag. retractii parodontale mixte cu sau fara prezenta de pungi gingivale. 780 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.INTREBARI . 2-5mm B. 12 grade E. 178) S1537011. obtinerea unei bune cicatrizari locale C. reducerea defectelor gingivale E.rezidentiat2004. In tehnica operatiei cu lambou despicat. (pag. tartrul si gradul atrofiei mucoase. sesiunea 2004 www.ro . gradul de mobilitate a dintelui. in cazurile de dinţi cu coroane lungi rezultate in urma extruziei. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale. Membranele neresorbabile (Gore tex sau Latex) utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa: A. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre: A.

Chiuretajul gingival este indicat: A. 0. D. 189) S1637016. dura mater liofilizata. D. sesiunea 2004 www. 8-10 zile. (pag. 5-7 saptamani. (pag. au urmatoarele grosimi: A. acid polilactic. pungi gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale C. latex. 180) S1637017. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare C. se insotesc frecvent de bride vestibulare (pag. 194) S1537014. Memrane neresorbabile utilizate in osteoplatie sunt: A. C. 6 -8 mm. D. doar cu liza limitata a tesuturilor parodontale B. in scop protetic. la dintii cu coroane scurte B. paleativ. E. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare. B. largirea zonei de mucoasa keratinizata. Membranele utilizate in osteoplastie. 2-4 saptamani. aderenta de os D.rezidentiat2004. E. E. parodontopatii hiperplazice ereditare pe intreaga arcada.781 Rezidentiat 2004 B. deformeaza tuberozitatea fie in plan transversal. care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul desmodontal. C. 8-10 saptamani. este o hiperplazie epitelioconjunctiva B. fie in plan vertical E.2 mm. (pag.3 mm. 3 -5 mm. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara la un numar restrans de dinti (1-3). 1 . B. C. 194) PROFIL STOMATOLOGIE . Tehnica operatiei cu"lambou plic"este indicata in urmatoarele cazuri: A. C. (pag. in parodontopatiile hiperplazice hidantoina E. in parodontopatiile hiperplazice ereditare D.ro . nici o varianta nu este corecta (pag.INTREBARI . 0. E. curativ. 199) S1637018. consta in mucoasa subtire. 194) S1537015. trombina.1 .5 mm.0. fara resorbtii osoase. B. Fibromatoza tuberozitara: A.PARTEA a IV a S1537013. intinsa. in parodontopatiile cu pungi intraosoase de pana la 3-4 mm.2 . colagen. Indicatiile gingivectomiei in tratamentul bolii parodontale sunt: A. temporizand extractia 781 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.0. D. pungi osoase localizate la 4-6 dinti indeosebi la nivelul frontalilor superiori.

Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt contraindicate de: A. obturarea provizorie a canalelor radiculare la dintii gangrenati D. resorbtia osului de tip vertical C. cresterea in volum a gingiei. fara modificarea insertiei epiteliale E. necesita doar inlaturarea factorilor iritativi sI infectiosI locali B. bolnavi cu tratament indelungat cu anticoagulante D. sesiunea 2004 www. 177) S1637020. deplasarea insertiei epiteliale spre apical B. 198) S1637022. pungi cu 1. situate in apropierea crestei C. imobilizare temporara a dintilor E.PARTEA a IV a S1637019. 204) S1637023. Largirea zonei de mucoasa mobila este in cadrul chirurgiei proprotetice: A. este necesara daca santul lingual este putin adanc D. Tratamentul complex al parodontopatiilor: A.rezidentiat2004. resorbtia osului de tip orizontal D. se face daca santul vestibular este prea ingust C.ro . gaurile mentoniere aflate in apropierea crestei D. infectiosI sau a tulburarilor functionale) 782 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste B. in cazul deficientelor campului protetic E.2. tuberozitati maxilare sterse E. frenurilor labiale si linguale scurte. neregulate (pag. nici o varianta nu este corecta (pag. groase. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza ocluzia sI suprasolicita parodontiul B. in cazul lupusului eritematos diseminat (pag. bolnavi corticodependenti B. nu necesita un tratament complex E. bolnavi cu transplante de organ C. in recidivele postoperatorii E. Pungile supraosoase presupun: A. 198) S1637021. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase (pag. nu se face niciodata E. inserate in apropierea crestei B. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt indicate in cazul: A.3 pereti ososI (pag. creste alveolare reduse ca inaltime. inlaturarea tulburarilor functionale in cadrul terapiei initiale prechirurgicale a parodontopatiilor vizeaza: A. obturaea corecta a cariilor de colet sI aproximale (pag. impune doar imobilizarea dintilor C. asociaza tratamentul general (al deficientelor) organice cu tratamentul chirurgical sI cu cel local (inlaturarea factorilor iritativi. apofizele genii de volum mare. detartraj supra sI subgingival C. 178) S1637024.782 Rezidentiat 2004 D. 182) PROFIL STOMATOLOGIE . consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale si restabilirea ocluziei functionale D.INTREBARI .

Dispozivul Brosch-Traunner (pag. 30-40 de zile (pag. 188) S2137028. Dupa gingivectomie. 5-7 zile D. 176) PROFIL STOMATOLOGIE . 3-4 zile 783 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. În “L” (pag. La 3-4 zile D. Imediat B. După gingivectomie. 182) S2137029. La 3-4 zile C. Imediat B. 182) S2237031. În intervenţia parodontală Neumann-Widmann se creează un lambou: A. 5º C. Pentru reperajul adâncimii pungilor parodontale în vederea gingivectomiei. 183) S2237030. 1-3º B. se foloseşte: A. 10º D. cimenturile parodontale de protectie se mentin : A. În echer invers C. La 2 săptămâni (pag. La 24 de ore E. 3-4 zile C. Incizia “în dublu echer invers din cadrul intervenţiei parodontale cu lambou despicat formează cu axul rădăcinii un unghi de: A. Pensa Crane-Kaplan C. La o săptămână E. La ce interval de timp de la detartraj se practică gingivectomia: A.ro . 45º (pag.PARTEA a IV a S2137025. 10-20 de zile E. 30º E. La o saptamana D. La 24 de ore C. Despicat D. Total E. 185) S2137026. Sonda dentară de consultaţie D. Bisturiul gradat Orban E. La 2 saptamani (pag. sesiunea 2004 www.INTREBARI . La ce interval de timp de la detartraj se practica gingivectomia : A. 48 de ore B. Pensa stomatologică B. 186) S2137027. cimenturile parodontale de protecţie se menţin: A.rezidentiat2004.783 Rezidentiat 2004 (pag. În dublu echer invers B.

In cadrul interventiei chirurgicale parodontale cu lambou despicat.INTREBARI . D. C. 185) PROFIL STOMATOLOGIE . 10° B. prin tehnica Neuman-Widman se creaza un lambou: A. 188) S2237034. 48 de ore 10-20 de zile 5-7 zile 30 de zile (pag. 183) S2237036. In gingivectomii. 45° C. Incizia primara din cadrul gingivectomiei va fi incliata catre apex intr-un unghi de : A. Bisturiul gradat Orban (pag.rezidentiat2004. Trapezoidala E. Total B.ro . 186) S2237033. Pensa Crane-Kaplan C. dupa incizie rezulta : A. 10° C. 5° E. Ghirlandata D. Despicat D. 183) S2237037. Dispozitivul Brosch-Traunner E. Pentru reperajul adancimii pungilor parodontale in vederea gingivectomiei se foloseste: A. In cadrul operatiei Neuman-Widman. linia de incizie ia de obicei o forma : A. Pensa stomatologica B. In " L" E. Un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei D. Festonata C. in cazul interventiei segmentare. In cadrul chirurgiei parodontale. Oblica B. Un lambou patrat 784 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Sonda dentara de consultatie D. 45° E. 1-3° D.PARTEA a IV a S2237032. sesiunea 2004 www. Liniara (pag. 30° B. E. 5° (pag. 30° D. Un lambou trapezoidal cu baza in fundul de sant vestibular C. In echer invers (pag. Un lambou triunghiular B. incizia " in dublu echer invers "formeaza cu axul radacinii un unghi de: A.784 Rezidentiat 2004 B. 60° (pag. 183) S2237035. In dublu echer invers C.

a treia C. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. nu are importanta latimea (pag. a cincea E. de latime egala atat in zona frontala cat si lateral C. inlaturarea pungilor supracrestale E. a sasea B. ziua urmatoare interventiei B. Chiuretajul gingival este indicat in : A. clorura de zinc 30 % D. 181) S2237039.rezidentiat2004. reducerea mobilitatii dentare B. Dupa chiuretajul parodontal. in parodontopatiile hiperplazice ereditare E. unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona de gingie fixa . ziua a sasea D. clorura de zinc 10 % B. ziua a treia E. in scop protetic. In parodontopatii . mai lata frontal si mai ingusta lateral D. Dupa efectuarea chiuretajului gingival si suprimarea eventualelor mese iodoformate se face controlul plagii la fiecare doua zile cu inlaturarea depozitelor moi si atingeri cu : A. 175) 785 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. temporizand extractia D. lata de minimum 2 mm . obtinerea unei bune cicatrizari locale D. 180) S2237042. mai lata lateral si mai ingusta frontal E. keratinizata. cat mai ingusta B.INTREBARI . 181) S2237041. 179) S2237043. acid citric 1% E. la dintii cu coroane scurte B. acid citric 10 % (pag. in parodontopatiile hiperplazice hidantoinice (pag. lata de minimum 2 mm . 186) PROFIL STOMATOLOGIE . in scop paleativ.785 Rezidentiat 2004 E. bolnavii isi reiau alimentatia normala incepand din ziua : A.ro . 181) S2237040. clorura de zinc 20 % C. bolnavii isi reiau periajul dentar din : A. in formele avansate ale afectiunii. Obiectivul chiuretajului gingival este : A. a doua saptamana C. indepartarea placii bacteriene C.PARTEA a IV a S2237038. ziua a zecea (pag. Aceasta trebuie sa fie : A. Suprafata neregulata (pag. Dupa chiuretajul parodontal. sesiunea 2004 www. a doua D. a saptea (pag. reducerea defectelor gingivale (pag.

PARTEA a IV a S2237044. 3-4 mm C.3 mm C. tratamentul parodontopatiilor marginale cronice cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm D. Membranele utilizate in osteoplastie. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt : A.ro .2-0. numarul si dimensiunea radacinilor E.INTREBARI . 6-8 mm D. 194) S2237048. tipul ocluziei dentare D.2-0. Membranele utilizate in osteoplastie au o latime de : A. 182) S2237047. au urmatoarele grosimi : A.5 mm D. 3-5 mm E. 194) S2237049.1-0-3 mm B.3 mm B.6-0. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre : A. 0. care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul desmodontal. 1-2 saptamani B.8 mm (pag. la dintii cu coroane lungi rezultate in urma extruziei E. 2-5 mm B. Gingivectomia este indicata in : A. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa : A. 0. 1-3 mm (pag. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice C. 0. 6-10 mm E. retractii parodontale mixte . cu sau fara prezenta de pungi gingivale (pag. 0.1-0. 178) S2237046. 5-7 luni E.rezidentiat2004. 186) S2237045. 2-4 luni (pag. scop protetic . sesiunea 2004 www. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale B. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase B. 0. 6-8 mm C. tartrul si gradul atrofiei mucoase (pag. 4-8 mm D. Membranele nerezorbabile ( Gore-tex sau latex ) utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa : A.786 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 2-4 saptamani D. 194) S2237050. 5-7 saptamani 786 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 8-10 mm E. 7-9 mm (pag. gradul de mobilitate al dintelui C. 5-7 saptamani C.

787 Rezidentiat 2004 B. nici o varianta nu este corecta (pag. in scop protetic . 1 an (pag. restabilirea igienei orale (pag. Chiuretajul gingival este indicat in : A. cresterea in volum a gingiei fara modificarea insertiei epiteliale E. clorura de zinc 30 % D. 10 zile B. 179) S2337055. se pot face mici cauterizari chimice cu : A.3 pereti ososi (pag. deplasarea insertiei apicale spre apical B. Obiectivul chiuretajului parodontal este: A. 3-4 saptămini D. 178) S2337054. acid citric 10 % (pag. Cimenturile gingivale se menţin de regulă: A. 2 saptămini C. rezorbtia osului de tip orizontal D. remodelarea marginală B. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte E. 2 luni E. refacerea inserţiei epiteliale D. la dintii cu coroane scurte B.ro . 194) PROFIL STOMATOLOGIE . 5-7 luni nu au nevoie sa fie indepartate nici un raspuns nu este corect 1-2 saptamani (pag. D. 2 saptămîni D. 179) S2337056.PARTEA a IV a S2237051. Mobilitatea dentară postoperatorie se remite după: A. excizia peretelui marginal C. 5-6 zile C. 3 saptămîni 787 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.INTREBARI . obţinerea unei bune cicatrizări locale E. rezorbtia osului de tip vertical C. Dupa chiuretajul gingival si indepartarea eventualelor cimenturi gingivale. Pungile supraosoase presupun: A. 181) S2237053. electrocauterul B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. sesiunea 2004 www. 180) S2237052.2. daca se observa o tendinta de proliferare a tesutului de granulatie . clorura de zinc 20 % C. E.rezidentiat2004. o zi B. C. in parodontopatiile hiperplazice ereditare D. o solutie saturata de acid tricloracetic E. pungi cu 1.

atrofia mucoasei bucale. după 1-2 h B. prezenţa tartrului şi abrazia dentară E.ro .PARTEA a IV a S2337057. Simptomatologia alveolitei presupune: A. după 3-4 zile C. Tehnica operaţiei cu lambou plic necesită: A. localizarea bazei pungii parodontale şi gradul rezorbţiei osoase B. margini alveolare tumefiate. Alveolita uscată presupune: A. 189) S2537059. o saptamînă B. 181) PROFIL STOMATOLOGIE . 134) S2637061. inflamaţia alveolei în totalitate C. după efectuarea obligatorie a chiuretajului endialveolar (pag. hemoragie abundentă E. asociată cu afectarea stării generale (pag. 134) S2637062. Factorii cei mai importanţi în prognosticul bolii parodontale sunt: A. hemoragie postextracţională persistentă C. dureri absente (pag. Vindecarea completă după gingivectomie apare după: A. 129-130) 788 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 2 saptamîni C. 30-40 zile E. o lună (pag. incizie tip Parch (pag. vasoconstricţie prelungită a capilarelor E. incizie trapezoidală C.788 Rezidentiat 2004 E. trombi care obliterează complet lumenul capilarelor gingivale şi osoase D. sesiunea 2004 www.rezidentiat2004. turgescente D. 178) S2637060. doar incizie orizontală B. tipul şi adâncimea pungii parodontale D. apariţia la 3-4 zile postextracţional a durerii violente. gradul de mobilitate a dintelui C. apariţia imediat postextracţional a durerii B. Postextracţional sângerarea gingivo-osoasă normală se opreşte: A. incizie tip Pichler E. după 15-20 minute E.INTREBARI . după 300ml sânge pierdut D. 185) S2337058. 2 luni (pag. 3 saptamîni D. lipsa congestiei B. incizie in ’L’ D. care creşte progresiv în intensitate. (pag.

apare la câteva zile după extracţie. ramurile nervului VII C.ro . afectiuni cronice periapicale B. Indepartarea osului necrotic E. clatiri bucale cu solutii antiseptice.rezidentiat2004. clatiri bucale cu clorhexidina si cu solutii fluorate. 129) S2637065. pungi parodontale intre 4 . Chiuretajul parodontal curativ este indicat in: A.INTREBARI . În cadrul accidentelor postextracţionale leziunile nervoase pot interesa: A. 180) 789 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. a cementului necrotic si a epiteliului invaginat D. 177) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1237068. antrenând o pierdere de până la 100ml sânge D. C. ex. ramurile nervului V/1 B. pungi parodontale intre 3 . 127-128) S2837066. Indepartarea tartrului si conturarea tesutului gingival (pag. sesiunea 2004 www. restaurari protetice ceramice definitive corecte. fasole. (pag. tamponarea faringelui E. ramurile nervului V/3 E. 179) S2937067. chiuretajul gingival.PARTEA a IV a S2637063. medicaţie care diminuă reflexul faringian D. În cazul aspirării unor fragmente dentare sau osoase în cursul extracţiei se recurge la: A. varză) C. administrarea de urgenţă a Dilauden-atropină şi transportarea pacientului într-un serviciu de bronhologie pentru extragerea corpului străin (pag. Indepartarea tartrului subgingival si a cementului necrotic C. Chiuretajul in camp inchis este o metoda chirurgicala care urmareste: A. spontan sau provocată de un mic traumatism E. nervul glosofaringian IX (pag. este obligatoriu o hemoragie venoasă continuă C. constă în persistenţa hemoragiei câteva zile după extracţie B.789 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . pungi parodontale peste 6 . 131) S2637064. E. B. nu poate avea cauze generale (pag. D.8 mm C.4 mm D. Indepartarea tartrului. Indepartarea tartrului subgingival B.8 mm (pag. radiologic al tractului gastrointestinal B. nervul XII D. Hemoragia postextracţională tardivă A. dietă bogată în fibre (spanac. Pregatirile preoperatorii in chirurgia parodontala consta in: A. obturarea corecta a cariilor de colet. hemoragia este mică. pungi parodontale supraalveolare E.

Gingivectomia este indicata in: A. se decoleaza numai oral D. excizia peretilor gingivali C. acid citric 1 % B. clorura de zinc 30 % E. 188) S1237072. modelarea crestei alveolare D. glosectomia partiala a varfului limbii 790 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.184) S1237073.rezidentiat2004. Chiuretajul parodontal paleativ se utilizeaza in: A. 179 .6 mm C.180) S1237071. D. in recidivele postoperatorii.PARTEA a IV a S1237069. in pungi parodontale intre 4 . in operatia Neuman-Widman lambourile gingivale totale se: A. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa (pag. 186) S1237075. clorura de zinc 10 % (pag. 180) S1237070. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm C. fata externa a pungii gingivale (pag. faţa interna a pungii gingivale E.T. modelarea marginilor gingivale B. sesiunea 2004 www. apexul dintelui B.790 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . repozitionarea apicala de lambouri gingivale (pag. in pungi parodontale intre 6 . gingivita cronica B. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa E. 182) S1237074. acid citric 10 % C.A. retractiile gingivale accentuate (pag.D.INTREBARI . gingivitele cronice la dinţi frontali E. gingivectomia simpla B. la dinti cu coroane scurte D. gingivoplastia modelanta C. in scop protetic. 182 .ro . Metodele chirurgicale curative in cazul tratamentului in parodontopatii sunt: A. pentru detoxifiere se poate aplica: A. in scopul amanarii extractiei (pag. osul alveolar D. parodontopatiile hiperplazice B. Dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului. E. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de: A. in formele avansate de parodontopatii E. Gingivectomia consta in: A. se decoleaza numai mucoasa C. mucoasa C. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare E. inlatura (excizeaza) B.8 mm D.

185) S1337080. in recidivele postoperatorii. obligatorii in chiuretajul gingival sunt: A. Printre obiectivele chirurgiei parodontale sunt: A. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici C. Riscul de combustie si necroza osoasa C. pilele subgingivale D. nici una dintre acestea (pag. Gingivectomia este indicata in: A. in rest radicul intraalveolar (pag. gutiera ocluzala B. stabilizarea procesului inflamator (pag. 180) S1337079. Producerea mortificarii pulpare ireversibile D. Ca mijloace de imobilizare temporara se pot utiliza: A. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A.PARTEA a IV a S1237076. Dozarea dificila a intensitatii curentului B. sinele orale E. Cand substanta de obturatie a depasit foramenul apical (pag. 180) 791 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Parodontopatii hiperplazice ereditare B. crearea si menţinerea unei zone de gingie fixa E. 177) S1337078. sesiunea 2004 www. refacerea mucoasei santurilor vestibulare D. pietre diamantate in flacara E. in scop protetic D. Pungi interradiculare C. sinele vestibulare sau vestibulo-orale (pag. Preţul de cost mare E. 179) PROFIL STOMATOLOGIE . Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea gradului de inflamaţie E. temporizand extractia C.rezidentiat2004. in formele avansate ale afectiunii gingivale. Chiuretajul gingival este indicat in: A. 175 . in extruzii ale dinţilor impeuna cu procesul alveolar E. chiurete de os C.791 Rezidentiat 2004 D.INTREBARI . frenoplastii E. ligaturi de sarma in 8 D. Cicatrizarea intarziata (pag.ro . frenectomii (pag. Instrumentele adecvate. ligaturi IvY C. 182) S1337081. Gingivite tartrice-schmutz pioree B. indepartarea tesutului patologic periapical B. dupa celelalte interventii D. chiureta de tip Gracey B.177) S1337077.

Indicatiile chiuretajului gingival sunt A. restaurarea tesutului parodontal pierdut D. cand exista resorbtie osoasa intinsa B.ro . implante de ceramohidroxiapatita B. Marirea de volum a gingiei E. in scopul protejarii parodontiului impotriva microtraumatismelor repetate din timpul masticatiei B. Distrugerea fibrelor parodontale C. Indicatiile operatiei cu lambou sunt 792 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. pentru reducerea gradului de inflamatie. 175) S1337084. eliminarea pungilor parodontale B. in scop paleativ. Distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar B. in scop curativ. temporizand extractia (pag. este o masura terapeutica indispensabila. 177) S1437087. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc: A.rezidentiat2004. ca pregatire preoperatorie. in tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 34mm C. Proliferarea insertiei gingivale in sens apical D.INTREBARI . dispozitivul Trauner E. toate acestea E. in vederea efectuarii altor interventii chirurgicale E. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare D. numai primele doua (pag.792 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . in tratamentul parodontopatilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 8mm.PARTEA a IV a S1337082. hidroxid de calciu (pag. impiedica migrarile dentare E. 180) S1437088. sesiunea 2004 www. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste: A. Punga parodontala presupune: A. nu se recomanda. deoarece produce alterarea raporturilor de ocluzie (pag. in tratamentul pungilor gingivale supraosoase. provoaca retractie gingivala C. Modificarea aspectului fizionomic (pag. produse prin edeme gingivale D. in formele avansate. stilet butonat D. crearea unui camp protetic ideal E. 182) S1337085. in scop paleativ. crearea unor contururi si structuri gingivale pentru o buna autocuratire C. drenajul transosos (pag. 192) S1337083. Imobilizarea dintilor in parodontopatii A. sonda dentara gradata B. 176) S1437086. Materialele utilizate in osteoplastii sunt: A. pensa speciala Crane-Kaplan C. biovitroceramica D. granule de ceramohidroxiapatita C.

Printre metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale. Terapia initiala in parodontopatii consta in A. eliminarea pungilor parodontale B. numai in formele localizate la un dinte B. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele A. 186-188-189-190) S1437093. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 2-3mm D.rezidentiat2004. cazurile in care exista o atrofie verticala accentuata.ro . parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8mm. Scopul tratamentului chirurgical in parodontopatii este A. in care punga gingivala fie ca este disproportionat de mare fata de lungimea radacinii. parodontopatiile hidantoinice C. gingivectomia D. chiuretajul periapical B. Printre indicatiile gingivectomiei se numara si A. se numara si A. 182) S1437090. 175-176) S1437092. obturarea corecta a cariilor. 179) S1437091. granuloamele apicale E. tehnica operatiei cu lambou despicat C. chiuretajul superficial al pungilor parodontale (pag. igiena buco-dentara riguroasa 793 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. fie nu mai are suport osos C. tehnica operatiei limitate cu lambou total (pag. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare E. gingivoplastia E. cu evolutie orala E. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral E. crearea unor contururi si structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire D. sesiunea 2004 www.INTREBARI .PARTEA a IV a A. 186) S1437089. cu sau fara prezenta de pungi gingivale D. retractii parodontale mixte. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman B. detartrajul minutios B. rezectia apicala C. in pungile interradiculare (pag. mentinerea unor zone de gingie fixa keratinizata cat mai ingusta E. parodontopatiile marginale cu prezenta de neregularitati osoase in exces sau in minus. prin sine fixe sau mobile B. cu prezenta de pungi osoase. in special a celor de colet si aproximale C. reechilibrarea ocluziei D. parodontopatiile hiperplazice ereditare B. restaurarea tesutului parodontal pierdut (pag. osteoplastia (pag. tehnica operatiei cu"lambou plic" D. parodontitele cronice difuz progresive (pag. 176) S1437094.793 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale C. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune A. stabilizarea protetica a dintilor mobili.

(pag. sesiunea 2004 www. nu va interesa peretele pungii gingivale. 184-185) S1537099. gingivectomie pe versantul palatinal si operatie cu lambou pe versantul vestibular. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt urmatoarele . B. E. cicatrizarea fibroasa stransa. incizia va fi inclinata spre apex cu 45 grade.rezidentiat2004. scop curativ in pungi infracrestale. B. D. dozarea dificila a intensitatii curentului. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti.794 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica. B. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii. (pag. D. (pag. 185) S1537098. E. B. E. scop paleativ pentru a temporiza extracţia. epulis. E. D. A. stimularea troficitatii locale D.INTREBARI . gingivectomia la dintii frontali si operatie cu lambou la dintii laterali. 183) 794 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. respecta in detaliu festonul marginal. B. restabilirea morfo-functionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate E. D. hemostaza deficitara imediat intraoperator. (pag. C. E. parodontopatii marginale generalizate. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje: A. (pag. E. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali. dozarea perfecta a intensitatii curentului. 189) S1537100. gingivectomie pe versantul vestibular si operaţie cu lambou pe versantul palatinal. C. C. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele indicatii: A. va fi usor bizotata in unghi de 30 grade cu apexul dintilor. Incizia primara in gingivectomie: A. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in: A. existenţa riscului de combustie si necroza osoasa. grabirea vindecarii plagii postoperatorii.PARTEA a IV a C. C. D. scop paleativ la 1-2 dinti. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor (pag. cele doua interventii nu se pot asocia. B. C. pungi cu adancime de 1-2 mm. in mod obisnuit se asociaza operatia cu lambou si gingivectomia sub urmatoarele forme: A. scop paleativ in pungi infracrestale. buna hemostaza imediat intraoperator. (pag. 195) S1537095. C.ro . favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse. 185) S1537097. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mare. parodontopatii marginale cronice. 180) S1537096. hiperplazii izolate. D.

E. Boala parodontala presupune: A. au adancimi variabile. D. 188) S1637104. Pungile supraosoase: A. chiuretajul. obtinerea unui latimi adecvate de gingie fixa E. largeste zona de mucoasa keratinizata. indepartarea tesuturilor patologice B. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical. B. B. C. apar de regula in hiperplazii. (pag. Chirurgia parodontala urmareste: A. rezolvarea retractiei gingivale marcate la 1-2 dinti in zona frontala (pag. indepartarea tartrului subgingival C. opartia cu lambou.795 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .INTREBARI . 192) S1637106. gingivoplastia. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc: A. D. restaurarea tesutului parodontal pierdut B. nici o varianta nu este corecta (pag. D. frenoplastia. apar de regula in gingivite. afectarea parodontiului apical B. Tehnica operatiei cu lambou despicat: A. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei cu modificarea insertiei epiteliale. apar de regula in hipertrofii. (pag. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E.rezidentiat2004. 179) S1537102. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal D. sesiunea 2004 www. osteoplastia. B.ro . 190) S1637107. 176) S1637105. arestarea tuturor cauzelor parodontopatiilor 795 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 178) S1537103. poate fi aplicata pe intreaga arcada. biovitroceramica E. consevate si liofilizate B. E. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii C. distrugerea osului alveolar si al fibrelor parodontale D. C. E. C. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste: A. abordeaza radacinile palatinale. ceramohidroxilapatita D.PARTEA a IV a S1537101. abordeaza radacinile vestibulare si linguale. transplante osoase homologe. transplante heterogene conservate tip os -minerale C. Metodele chirurgicale care se folosesc mai frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt: A. (pag. marire de volum a gingiei (pag.

175-176) S1637108. in scop paleativ D. nici un raspuns nu este corect (pag. in parodontpatiile hiperplazice ereditare B. 203) S1637111. crearea unor contururi sI structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire (pag. gingivectomia C. Hiperplaziile epitelioconjunctive: A.ro . 179) S1637109. in vederea efectuarii altor interventii chirurgicale 796 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. incizie in"V"sI sutura in"Y" D.INTREBARI . stabilzarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale D. necesita obligatoriu excizia frenurilor (pag. ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei. obligatoriu necesita sI frenoplastie C. se situeaza cu precadere in regiunea tuberozitara B. in atrofiile verticale accentuate.rezidentiat2004. Metodele chirurgicale utilizate frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt: A. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia D. sesiunea 2004 www. osteoplastia (pag. sunt adevarate pseudotumori C. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate: A.PARTEA a IV a C. incizie transversala a frenului si sutura longitudinala E. bifide sau multiple E. Chiuretajul gingival: A. cheratinizata cat mai lata E. numai incizia transversala la jumatatea frenului (pag. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent D. operatii cu lambou D. 200) S1637112. se aplica frenurilor ingrosate sI proeminente E. chiuretajul periapical B. poate consta in frenotomie B. plastia in"Z" C. pot fi unice. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale B. cu punga gingivala disproportionat de mare fata de lungimea radacinii E. 199.796 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . cu pungi osoase adanci. 201) S1637110. Frenoplastiile utilizeaza: A. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale: A. in parodontopatiile cu neregularitati osoase in exces sau in minus. localizate sau generalizate C. 179) S1637113. sunt cauzate de iritatia cronica a protezelor cu margini largi. nu se realizeaza decat in camp inchis C. se adreseaza frenurilor scurte D. mentinerea sau crearea unei zone de gingie fixa. excizia frenului B. se poate realiza si in camp deschis E. gingivoplastia E. neregulate (pag.

Dureri postoperatorii mai intense (pag. neregulate. se face in cazul santurilor putin adanci C. creste alveolare edentate inalte. pot interesa santurile perituberozitare (pag. alveole postextractionale proaspete C. 204. 175) S2137119. spina nazala anterioara neproeminenta. situate la distanta de creasta (pag. 204. astfel incat recidivele sunt foarte frecvente (pag. 206) S1637116. peretele posteroextern al tuberozitatii maxilare D. insertiile muschilor buccinatori. Risc de necroză D. osteotomoo sI osteoplastii ale oaselor maxilare C. elimina factorii etiologici D. dezinsertia muschiului milohioidian (pag.PARTEA a IV a S1637114. sesiunea 2004 www. netede. creasta iliaca antero-superioara E. Cicatrizare fibroasă strânsă B. sunt recomandate pentru lizele osoase C. Transplantele autologe osoase utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din: A.INTREBARI . 205. aplicare de grefe Ollier-Tiersch D. acoperite de mucoasa keratinizata D. situata la distanta de creasta alveolara C. milohioidieni. Printre deficientele campului protetic edentat sunt: A. nu elimina factorii etiologici. 205. este recomandata in cazul prezentei unei mucoase fixe pe o intindere suficienta B. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare E. 185) S2137120. 186) PROFIL STOMATOLOGIE . Risc de mortificări pulpare ireversibile E. deplasarea insertiei mucoase spre marginea bazilara a mandibulei B. Plastia santurilor periosoase include: A. tibie (pag. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical B. 208) S1637115.ro . Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica: A. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale D. 198) S1637117. Hemostază prin electrocoagulare C.797 Rezidentiat 2004 (pag. genioglosi si geniohiioidieni. creste alveolare edentate reduse ca inaltime. calvaria B. 192) S1637118. spina nazala anterioara proeminenta. utilizarea de conformatoare E. nu sunt urmate decat rareori de recidiva E.rezidentiat2004. in apropierea crestei alveolare B. cu mucoasa mobila inserata in apropierea coamei crestei E. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice: A. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influenţaţi prin tratament chirugical sunt: 797 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A.

Migrarea apicală a inserţiei epiteliale C. 192) S2137125. 186) S2137124. Existenţa a 1-2-3 pereţi osoşi E. Refacerea papilelor interdentare E.PARTEA a IV a S2137121. Adâncirea şanţurilor vestibulare B.ro . Atrofii orizontale accentuate B. Aplicarea de mucoasă keratinizată pe rădăcina dintelui (pag. 182) S2137122. Parodontopatii marginale cu neregularităţi osoase în exces (pag. Risc de necroza B. Resorbţie orizontală osoasă (pag. Absenţa modificării inserţiei epiteliale B. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. sesiunea 2004 www. Ceramohidroxiapatită E. Gingivectomia este indicată în: A. Retracţii parodontale mixte fără pungi gingivale D. În scop protetic C. Regularizarea festonului gingival D. Hiperplazii gingivale E. Pungile parodontale infraosoase se caracterizează prin: A.rezidentiat2004. Os mineral D.798 Rezidentiat 2004 A. Hiperplazii gingivale hidantoinice B. B. Os cortical din creasta iliacă (pag. D. Pungi parodontale de 3-4 mm C. Operaţiile cu lambou în chirurgia parodontală sunt indicate în: A. Transplant omolog liofilizat C. C. Atrofii verticale accentuate E. Pungi parodontale sub 3-4 mm D. E.INTREBARI . 190) S2137123. Hiperplazie gingivală D. În gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmăreşte: A. Os spongios din creastă edentată veche B. 196) PROFIL STOMATOLOGIE . Cicatrizare fibroasa stransa C. Inserţiile musculare vicioase Vascularizaţia parodontală deficitară Erupţiile vicioase Morfologia coronară necorespunzătoare Morfologia gingivală necorespunzătoare (pag. În vederea coronoplastiei (pag. Osteoplastia în tratamentul resorbţiilor osoase din parodontopatia marginală cronică profundă se poate face cu: A. Hemostaza prin electrocoagulare 798 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Mobilizarea mucoasei keratinizate în sens coronar C. 178) S2237126.

operatiile cu lambou sunt indicate in: A. retractii parodontale mixte cu pungi gingivale (pag. in scop paleativ. 190) S2237132.rezidentiat2004. In chirurgia parodontala. Dureri postoperatorii mai intense (pag. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens coronar B. acid tricloracetic E. 195-196) S2237129. 190) S2237131. 180-181) S2237128. fara pungi gingivale C. gluconat de clorhexidina 0.ro . cu denudarea exagerata a radacinii unuia sau doi dinti din zona frontala C. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical C. eruptiile vicioase (pag. ca decolarile si deplasarile de mucoasa sa dezinsere si muschii mimicii E. morfologia coronara necorespunzatoare E. sesiunea 2004 www. cu pierderea gingiei vestibulare (pag. parodontopatii marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8 mm cu evolutie orala (pag. temporizand astfel extractia E.PARTEA a IV a S2237127.12% D.799 Rezidentiat 2004 D. in scop protetic. solutie de apa oxigenata si ser fiziologic C. In gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmareste : A. adancirea santurilor vestibulare D. sechelele gingivectomiei. retractii parodontale mixte. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influentati prin tratament chirurgical sunt : A. gluconat de clorhexidina 12% (pag.INTREBARI . incluziile dentare C. aplicarea de mucoasa keratinizata pe radacinile dintilor (pag. ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei B. insertiile musculare vicioase B. clorura de zinc 30% B. ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare E. 182) S2237130. parodontopatii "uscate " localizate la incisivii inferiori. Gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral este indicata in : A. 185) PROFIL STOMATOLOGIE . parodontopatii marginale cu neregularitati osoase in exces E. morfologia gingivala necorespunzatoare D. atrofii orizontale accentuate B. Gingivectomia este indicata in : A. parodontopatii hiperplazice ereditare D. in cazurile de dinti cu coroane scurte C. hiperplazii gingivale D. hiperplaziile gingivale hidantoinice D. Risc de mortificari pulpare ireversibile E. pungi parodontale sub 3-4 mm B. in formele avansate ale afectiunii. 186) 799 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Dupa terminarea chiuretajului gingival se fac irigatii cu : A.

migrarea apicala a insertiei epiteliale D. mucoasa gingivala este edematiata si sangereaza usor la atingere E. rezorbtie redusa. os cortical din creasta iliaca D. pungi parodontale intre 4-8 mm 800 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.ro . 186) S2237134. rezorbtie verticala a osului din jur E. rezorbtie orizontala osoasa (pag. existenta a 1. Pungile parodontale infraosoase se caracterizeaza prin : A. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate in : A. os spongios din creasta edentata veche (pag. a osului din jur D. rezorbtie verticala a osului din jur C. 178) S2237138. ceramohidroxiapatita E. 178) S2237139. atrofii verticale accentuate B. fara modificarea insertiei epiteliale D. Chiuretajul gingival curativ este indicat in : A. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt : A. cresterea in volum a gingiei B. absenta modificarii insertiei epiteliale (pag. In tratamentul rezorbtiilor osoase din parodontopatia marginala cronica profunda. migrarea apicala a insertiei epiteliale C. iritatia data de placa dentara (pag. hiperplazii gingivale E. pungi parodontale infraosoase de adancime pina la 3-4 mm B. transplant homolog liofilizat B. 192) S2237135. insertia epiteliala este deplasata catre apical B.2 sau 3 pereti ososi E. sesiunea 2004 www. 178) S2237136. osteoplastia se poate face cu : A. os mineral C. existenta a 1. orizontala. pungi parodontale de 3-4 mm C.rezidentiat2004. mobilitatea dentara C. rezorbtie orizontala osoasa redusa (pag.800 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .INTREBARI .PARTEA a IV a S2237133. 2 sau 3 pereti ososi B. localizarea bazei pungii parodontale B. parodontopatii marginale cu prezenta de neregularitati osoase in minus (pag. gradul rezorbtiei osoase E. pungi parodontale intre 4 si 8 mm D. absenta modificarii insertiei epiteliale C. Pungile parodontale supraosoase sunt caracterizate prin : A. Pungile parodontale supracrestale se caracterizeaza prin : A. 178) S2237137. existenta traumei ocluzale D.

se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa B. pungi parodontale intre 6-8 mm (pag. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm D. fata interna a pungii gingivale E. acid citric 1 % C.INTREBARI . se decoleaza numai vestibular 801 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului. Gingivectomia consta in : A. acid tricloracetic E. se decoleaza numai oral C. In operatia Neuman-Widman. gingivite cronice la dinti frontali (pag. cand exista resorbtii osoase intinse D. mucoasa B. apexul dintelui D. 188) S2237143. 180) S2237140."schmutz pioree" E. parodontopatiile hiperplazice ereditare B. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale Neuman-Widman. osul alveolar C. se excizeaza D. acid citric 10% B.801 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. in pungile interradiculare al caror abord nu poate fi realizat printr-un lambou C. 182) S2237145. clorura de zinc 30% (pag. EDTA D. pentru detoxifiere se poate aplica : A. Gingivectomia este indicata in : A. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa E. gingivita cronica B. fata externa a pungii gingivale (pag. recidivele postoperatorii. temporizand extractia (pag. repozitionarea apicala a lambourilor gingivale C. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de : A. lambourile totale mucoperiostale : A. Chiuretajul gingival paleativ se utilizeaza in : A. 182-184) S2237144. excizia peretilor gingivali D. formele avansate de parodontopatii D. in formele avansate ale afectiunii. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare (pag. 179) S2237142.PARTEA a IV a C. la dinti cu coroane scurte E. pungi parodontale intre 3-4 mm C. gingivite tartrice .ro . in scopul amanarii extractiei E. in scop protetic. modelarea crestei alveolare E. 180) S2237141. modelarea marginilor gingivale B.rezidentiat2004.

in terapia initiala din cadrul chirurgiei parodontale. o incizie orizontala la baza papilelor in cazul in care acestea sunt modificate (pag. glosectomia partiala a varfului limbii D. indepartarea tesutului patologic periapical (pag. stabilizarea procesului inflamator D. convergente . doua incizii verticale .rezidentiat2004. cavitati aproximale preparate pe dinti vecini si unite prin stifturi parapulpare cimentate B. refacerea mucoasei santurilor vestibulare C. 177) S2237149. se fac : A. doua incizii verticale . Ca mijloace de imobilizare temporara. eliminarea pungilor parodontale E. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici B. sarme cimentate intr-un sant la nivelul fosetelor orale ale dintilor frontali C. frenoplastii C. sine vestibulare din acrilat (pag. frenectomii B. Printre obiectivele urmarite in cadrul tratamentul parodontopatiilor se regasesc: A. eliminarea pungilor parodontale B. doua incizii orizontale C. In terapia initiala din chirurgia parodontala. 177) S2237152. 175-177) S2237151. crearea unor contururi gingivale care sa permita o buna autocuratire E. chiuretajul gingival (pag.PARTEA a IV a S2237146. Metodele chirurgicale curative in tratamentul parodontopatiilor sunt : A.INTREBARI . la interventiile limitate pe grupe de dinti. divergente . gingivectomia simpla E. gutiera ocluzala D. 175-176) S2237148. 179) S2237150. operatiile cu lambou E. In cazul operatiei Neuman-Widman. restaurarea tesutului parodontal pierdut C. sesiunea 2004 www.ro . inlaturarea factorilor iritativi locali B. spre fundul de sac vestibular D. o incizie orizontala situata la marginea festonului gingival in cazul in care papilele sunt extrem de tumefiate si hemoragice E. spre fundul de sac vestibular B.802 Rezidentiat 2004 (pag. imobilizarea temporara a dintilor se poate face cu : A. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale (pag. restabilirea raporturilor normale de ocluzie C. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc : A. 187) PROFIL STOMATOLOGIE . 186) S2237147. gingivectomia modelanta (pag. imobilizarea dintilor D. se 802 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. createa unei zone de gingie fixa cat mai ingusta D. ligaturi de sarma " in 8" E. Terapia initiala in chirurgia parodontala consta in : A.

producerea de mortificari pulpare ireversibile E. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. 175) S2237157. C. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste: A. numai primele doua E. hidroxidul de calciu E.INTREBARI . Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc : A. distrugerea fibrelor parodontale 803 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. restaurarea tesutului parodontal pierdut C. sesiunea 2004 www. dispozitivul Trauner (pag. crearea unui camp protetic ideal D. granulele de ceramohidroxilapatita D. 177) PROFIL STOMATOLOGIE . obligatorii in chiuretajul gingival.rezidentiat2004. chiuretele de tip Gracey B.ro . Materialele utilizate in osteoplastii sunt : A. cicatrizarea fibroasa stransa (pag. sunt : A. pretul de cost mare B. indepartarea tesutului patologic periapical (pag. stiletul butonat D. toate acestea (pag. granulele de corali marini C. 192) S2237156. nici una dintre acestea (pag. eliminarea pungilor parodontale B. osul spongios din crasta iliaca B. pilele subgingivale D.803 Rezidentiat 2004 pot utiliza : A. B. modificarea aspectului fizionomic C. riscul de combustie si necroza osoasa D. Instrumentele adecvate. sonda dentara gradata B. dozarea dificila a intensitatii curentului C. Punga parodontala presupune : A. chiuretele de os C. 182-183) S2237158. 180) S2237155. pietrele diamantate "in flacara" E. 185) S2237154. pensa speciala Crane-Kaplan C. D. E. sinele vestibulare ligaturi Ivy ligaturi de sarma in "8" sinele orale sinele vestibulo-orale (pag. drenajul transosos E. distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar B.PARTEA a IV a S2237153.

scop paleativ pentru a temporiza extractia E. tehnica operatiei cu lambou despicat C. gingivectomia C. restabilirea morfofunctionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate (pag. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral D. detartrajul minutios B. marirea de volum a gingiei (pag. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare E. 179) S2237161. Metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt : A. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele : A. nu este o masura terapeutica indispensabila C. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe B. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune : A. reechilibrarea ocluzala D.PARTEA a IV a S2237159. provoaca retractie gingivala B. 176) PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E.804 Rezidentiat 2004 D. pungi cu adancime de 1-2 mm D. Terapia initiala in parodontopatii consta in : A. permite o distributie armonioasa a fortelor masticatorii (pag. igiena oro-dentara riguroasa D. Imobilizarea dintilor in parodontopatii: A. osteoplastia (pag. 180) 804 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 176) S2237163.rezidentiat2004. 195) S2237164. impiedica migrarile dentare E. gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera (pag. scop paleativ in pungi infracrestale B. chiuretajul periapical B. obturarea corecta a cariilor C. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman B. chiuretajul superficial al pungilor parodontale (pag.ro . scop curativ in pungi infracrestale C. controale periodice la fiecare 8 luni E. gingivoplastia D. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare D. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in : A. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine mobile C. scop paleativ la un grup de dinti sau chiar la intreaga arcada (pag. tehnica operatiei cu "lambou-plic" E. 177) S2237160.INTREBARI . 186-190) S2237162. rezectia apicala E.

194) S2237170. gingivitele cronice cu o componenta inflamatorie evidenta D. incizia va fi inclinata catre apex intr-un unghi de 45 ° D. 183) S2237169. teflon D. acid polilactic E. nu va interesa peretele pungii gingivale B. Membranele nerezorbabile utilizate in osteoplastie sunt : A.INTREBARI . sesiunea 2004 www. scop paleativ in pungi osoase supracrestale C. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje : A. epulis B. va fi bizotata in unghi de 30 ° cu apexul dintilor (pag. scop paleativ la 1-2 dinti (pag. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse C. colagen B. Incizia primara in gingivectomie : A. scop curativ in pungi osoase supracrestale B. colagen D. parodontopatii marginale cronice. 179) S2237166. hiperplazii izolate D. buna hemostaza intraoperator B. dura-mater liofilizata C. dozarea perfecta a intensitatii curentului D. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti C. Chiuretajul gingival in camp inchis este indicat in : A.rezidentiat2004.805 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . grabirea vindecarii plagii postoperatorii E. 194) S2237171. scop paleativ pentru a temporiza extractia E. acid polilactic E. apar de regula in hipertrofii C. parodontopatii marginale cronice generalizate (pag. apar de regula in hiperplazii B. in formele putin intinse E. trombina (pag. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie sunt : A. 185) S2237168. Gore-tex (pag. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica (pag. Gingivectomia cu electrocauterul este indicata in : A. respecta in detaliu festonul gingival E. latex B.ro . teflon C. Pungile supraosoase : A. 184-185) S2237167. apar de regula in gingivite 805 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.PARTEA a IV a S2237165. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii C.

se poate realiza si in camp deschis D. unui abord si al unei vizibilitati directe asupra elementelor pungii parodontale D. procesele evolueaza pe toate fetele radacinilor dentare in mod egal (pag.806 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Linia de incizie in gingivectomie : A. 185) S2237177. 179) S2237174. Boala parodontala presupune : A. 185) 806 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. afectarea parodontiului apical C. durerea postoperatorie este insuportabila B. epitelizarea completa a plagii se face cam in 12-14 zile (pag. va fi plasata la nivelul fundului pungilor sau la limita zonei hiperplazice (pag. au adancimi variabile E. Gingivectomia prezinta avantajul : A.rezidentiat2004. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii D. cu modificarea insertiei epiteliale (pag. se realizeaza doar in camp inchis C. Dupa gingivectomie : A. Chiuretajul gingival : A. ca lasa descoperite radacinile dentare B. cimenturile parodontale de protectie se mentin 8-10 zile E.INTREBARI . vindecarea este completa dupa 30-40 de zile (pag.ro . urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale B. epitelizarea completa a plagii se face cam in 30-40 de zile D. 176) S2237173. durerea postoperatorie este moderata D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei.PARTEA a IV a D. 183) S2237176. ia de obicei o forma festonata D. plaga nu se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate C. permite excizia in totalitate a elementelor patologice E. 182) S2237175. unui abord si al unei vizibilitati indirecte asupra tartrului C. nu lasa descoperite radacinile dentare (pag. nici un raspuns nu este corect E. epitelizarea completa a plagii se face cam in 20-30 de zile E. respecta intocmai festonul gingival C. 178) S2237172. distrugerea osului alveolar si a fibrelor parodontale B. plaga se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate B. nu respecta intocmai festonul gingival E. durerea postoperatorie este mica C. Dupa gingivectomie : A. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia (pag. ia obligatoriu o forma festonata B. sesiunea 2004 www.

188) S2237182. incizia orizontala se practica " in dublu echer invers " la 1mm de marginea libera gingivala B. largirea zonei de mucoasa nekeratinizata C. 188) S2237183. disectia lamboului de mucoasa se face cu lama bisturiului D. 188) S2237181. se pot efectua cu rezultate bune si in cazul in care pacientul nu vrea sa-si intretina o stare de igiena corespunzatoare (pag. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mica D.ro . 186) S2237180. Lambourile parodontale au permis : A. 186) S2237179.807 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .rezidentiat2004. nu abordeaza niciodata radacinile palatinale E. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala au avantajul ca : A. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical B. se poate aplica numai pe un numar limitat de dinti D. plastia de inlocuire a tesuturilor indepartate (pag. incizia verticala se practica " in dublu echer invers ". lama bisturiului se insinueaza imediat submucos . disectia lamboului de mucoasa se face cu decolatorul C. abordeaza mai rar radacinile vestibulare E. In tehnica operatiei cu lambou despicat : A. abordeaza radacinile vestibulare si palatinale D. poate fi aplicata pe intreaga arcada C. marirea zonei de gingie fixa D.PARTEA a IV a S2237178. ingustarea zonei de gingie fixa E. in unghi de 10° fata de axul radacinilor (pag. abordeaza mai rar radacinile linguale (pag. corectarea defectelor de tesut moale B.INTREBARI . sesiunea 2004 www. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare (pag. Tehnica operatiei cu lambou despicat : A. Tehnica operatiei cu " lambou plic " este indicata in urmatoarele cazuri : A. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mare B. efectul fizionomic este ceva mai bun C. largirea zonei de mucoasa keratinizata C. largeste zona de mucoasa keratinizata B. eliminarea pungilor si repozitionarea gingiei fixe C. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara B. la 1 mm de marginea libera a festonului gingival B. 189) S2237184. se pot efectua si intr-o sedinta pe o arcada intreaga E. pana in fundul pungii parodontale E. incizia orizontala se practica " in echer invers " cu bizoul orientat extern 807 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. abordeaza numai radacinile vestibulare (pag. Tehnica operatiei cu lambou despicat : A. In tehnica operatiei cu "lambou plic" : A. cand se doreste o repozitionare in sens apical a lambourilor E. sectionarea mucoasei se face oblic. la un numar restrans de dinti (1-3) D.

are toate sansele sa se integreze perfect D. Transplantele osoase autoloage utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din : A. implante de ceramohidroxilapatita D.PARTEA a IV a C. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali C. creasta iliaca postero-inferioara E.iar in portiunile in care pungile depasesc 3-4 mm se pot face operatii cu lambou B. 189) S2237187. se face o incizie " in L " D.INTREBARI . groasa. se obtine un lambou triunghiular (pag. tibie 808 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa dezinsere si muschii mimicii E. 190) S2237188. peretele postero-extern al tuberozitatii maxilare D.ro . Tehnica operatiei limitate cu lambou total : A. gingivectomie pe versantul vestibular si operatii cu lambou pe versantul palatinal (pag. incizia orizontala se practica "in echer invers " cu bizoul orientat intern D. incizia intereseaza peretele pungii gingivale pana la baza acesteia (pag. 191) S2237189. In gingivoplastia cu lambouri gingivomucoase : A. 189) S2237186. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa nu dezinsere si muschii mimicii (pag. este indicata ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare C. Gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera : A. gingivectomia la dintii frontali si operatii cu lambou la dintii laterali D. grefa se protejeaza 7-8 zile cu ciment parodontal (pag. se realizeaza incizii de degajare B. Transplantele heterogene utilizate in tratamentul parodontopatiilor sunt : A. este indicata in pungile osoase localizate la 1-2 dinti C. In tratamentul parodontopatiilor marginale se pot asocia diferite interventii astfel: A. 189) S2237185. se face o incizie orizontala "in echer invers" E. cu un derm bine reprezentat. in pungile care nu depasesc 3 mm se face chiuretaj in camp deschis . este indicata in ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei B. 192) S2237190. se sectioneaza cu bisturiul longitudinal peretele pungii gingivale E. creasta iliaca antero-superioara (pag.808 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . se urmareste mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical C. sesiunea 2004 www. se urmareste mobilizarea mucoase keratinizate in sens coronar D. calvaria C. os spongios recoltat din alveolele postextractionale recente (5-6 saptamani) B. o grefa libera. "os mineral" C. grefa se protejeaza 7-8 zile cu o placuta conformatoare din acrilat E. os spongios din creasta iliaca antero-superioara E. gingivectomie pe versantul palatinal si operatii cu lambou pe versantul vestibular E. alveole postextractionale proaspete (5-6 luni) B.rezidentiat2004. largeste zona de mucoasa keratinizata B.

sunt indicate. 190) S2237193.809 Rezidentiat 2004 (pag. nu elimina factorii etiologici. 185) S2237197. Cand chiuretajul gingival este folosit ca metoda paleativa : A. obturarea provizorie a canalelor radiculare D. transplante autoloage conservate de tip "os mineral" C.INTREBARI . la 1-2 dinti. 181-182) S2237196. este contraindicata in parodontopatiile marginale generalizate B.PARTEA a IV a S2237191. nu sunt urmate decat rareori de recidiva (pag. cu bizoul indreptat in sens apical D. elimina factorii etiologici D. inserarea gingiei se face in sens apical fata de nivelul anterior (pag. se produce o micsorare a adancimi pungii prin diminuarea partiala a tesuturilor moi B. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste : A. Gingivectomia cu electrocauterul : A. se produce o cicatrice fibroasa E. restaurari protetice provizorii corecte C. cu bizoul indreptat in sens coronar C. se reface insertia epiteliala C. incizia va fi neta. inlaturarea tulburarilor functionale si restabilirea raporturilor normale de ocluzie presupune : A. primele doua variante sunt corecte (pag. transplante osoase homoloage. 192) PROFIL STOMATOLOGIE . indepartarea tesuturilor patologice B. biovitroceramica E. in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre 4 si 8 mm 809 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. rezolvarea retractiei gingivale marcate.rezidentiat2004. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza raporturile de ocluzie B. corectarea malpozitiilor dentare (pag. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical B. in zona frontala (pag. Operatiile cu lambou : A. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal C. este indicata in hipertrofii izolate (pag. conservate si liofilizate B. In cadrul pregatirii preoperatorii in chirurgia parodontala . este recomandat pentru reconstructia lizelor osoase C. 177) S2237195. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc : A. in scop paleativ. incizia va fi neta. 192) S2237192. detartrajul minutios E. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice : A. obtinerea unei latimi adecvate de gingie fixa D. ceramohidroxilapatita D. 175) S2237194. este indicata in parodontopatii marginale localizate la 1-2-3 dinti E. nu se reface insertia epiteliala D. astfel incat recidivele sunt foarte frecvente E. indepartarea tartrului subgingival E. sesiunea 2004 www.ro .

se folosesc si produse pe baza de pectine (Peripac. dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii. 194) S2237200. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 5-10 minute in mediul bucal D. la interval de 2-3 saptamani (pag. se executa pe grupe de 4-6 dinti succesiv. consta in : A. postoperator se recomanda o alimentatie moale sau lichida timp de 1-2 luni (pag. pentru a se adapta perfect la colet E. Tratamentul de intretinere. se folosesc si produse pe baza de butilcianoacrilati in solutie etilica. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor (pag. protectia plagii operatorii cu diferite formule de cimenturi parodontale B. se sutureaza in jurul dintelui cu fire resorbabile D. nu se inlatura excesul de mucoasa cand pungile gingivale sunt umplute cu material de aditie D. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de minimum 1-2 mm B. E. nu este necesar B.3 mm (pag. ph-ul salivar 810 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale (pag. tartrul supra si subgingival B. se croiesc intraoperator. 176) S2237202. PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. 186) S2237198. sub forma de spray (Akutol) (pag. Membranele utilizate in osteoplastie : A.ro . obturaţiile interproximale şi de colet neadaptate corect C. asociaza tratamentul general (al deficientelor organice) cu tratamentul chirurgical si cu cel local E. C. 195) S2337203. la interval de 2-3 saptamani clasic. fara pungi gingivale clasic.1-0. vor fi adaptate intim pe smalt si nici intr-un caz pe cement B. au o grosime de 6-8 mm si o latime de 0. controale periodice la fiecare 4-6 saptamani D.PARTEA a IV a sunt indicate in retractii parodontale mixte. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de maximum 1-2 mm C. 195) S2237201. vor fi adaptate intim pe cement si nici intr-un caz pe smalt C. se executa intr-o sedinta. D. presupune : A.INTREBARI . stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe sau mobile B. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 10-15 minute in mediul bucal C. impune doar imobilizarea dintilor C. 188) S2237199. Tratamentul complex al parodontopatiilor : A. igiena bucodentara riguroasa E. necesita si inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali D. dupa diferite interventii chirurgicale pentru parodontopatii. cu foarfece. Septopac) E. stimularea troficitatii locale C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice D.rezidentiat2004. Factorii care favorizează formarea si retenţia plăcii dentare la nivelul parodonţiului sunt: A. pe o arcada intreaga clasic. controlul plagii se va face la 72 de ore postoperator E.810 Rezidentiat 2004 B. Tratamentul postoperator. se executa pe grupe de 2-4 dinti succesiv. In tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman : A.

protezele si aparatele ortodontice neadaptate şi/sau prost întreţinute din punct de vedere al igienei orale (pag. Gingivectomia este indicată în: A. parodontopatii marginale cronice superficiale C.ro . gradul rezorbţiei osoase D. accelerează procesul de vindecare (pag. ameliorarea fenomenelor inflamatorii acute gingivo-parodontale B. retracţii parodontale mixte C. parodontopatii cronice superficiale D. sesiunea 2004 www. detartraj minuţios B. 185) S2337209. igiena orală E. parodontopatii marginale cu neregularităţi osoase în exces sau în minus (pag. clătiri orale D. atrofii verticale accentuate B.INTREBARI . atrofia osoasa orizontală C. Înlăturarea factorilor iritativi şi infecţiosi locali se face prin: A.811 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . în scop protetic (pag. obturarea provizorie a canalelor radiculare în gangrenele pulpare (pag. Intervenţiile chirurgicale se vor efectua după: A. durerea postoperatorie este de intensitate redusă E. evită riscul de necroză C. 178) S2337206. gingivite tartrice E. extruzii dentare împreuna cu procesul alveolar E. parodontopatii hiperplazice ereditare B. Operaţiile cu lambou sunt indicate în: A. 182) S2337208. hemostaza bună intraoperatorie B. detartraj D. periaj (pag. În prognosticul bolii parodontale factorii cei mai importanţi sunt: A. Tehnica operaţiei cu lambou despicat este indicată cînd se doreşte: 811 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. favorizează cicatrizarea fibroasă strînsă D. obturarea corectă a cariilor E.PARTEA a IV a E. localizarea bazei pungii parodontale B. remisia completă a fenomenelor acute C. 176) S2337204. terminarea tuturor pregătirilor preoperatorii în modul cel mai corect E. 177) S2337205. 179) S2337207. sistemul de imobilizare aplicat (pag. gingivite tartrice D.rezidentiat2004. Avantajele utilizării electrocauterului în gingivectomii sunt: A. îndepărtarea lucrărilor protetice defectuoase C. 186) S2337210.

Pungile gingivale pot fi: A. îndeosebi la nivelul frontalilor superiori (pag. 190) S2337213. Indicaţiile gingivoplastiei cu lambou pediculat în sens lateral sunt: A. 179) S2337216. D. în hipertrofii gingivale E. la nivelul molarilor inferiori D. sesiunea 2004 www. E. subperiostice 812 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.rezidentiat2004. în denudarea exagerată a rădăcinii unuia sau doi dinţi frontali B.PARTEA a IV a S2337211. Gingivoplastia cu grefă de mucoasă liberă este indicată în: A. alveolele postextracţionale recente B. menton C. B. în hiperplazii gingivale D. peretele postero-extern al tuberozităţii maxilarelor E. 192) S2337215.812 Rezidentiat 2004 A. creasta iliacă antero-superioară (pag. Pungile osoase parodontale pot fi plombate cu os spongios recoltat din: A. îngustarea zonei de mucoasă keratinizată fixă B. operaţiile cu lambou C. în gingivite cronice (pag. în parodontopatii ’uscate’ localizate la unii incisivi inferiori cu pierderea gingiei vestibulare (pag. ca intervenţie profilactică în cazul inserţiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare C. în denudarea exagerată a rădăcinilor molarilor D. supraosoase B. la nivelul premolarilor superiori E. în parodontopatii marginale cronice superficiale C. detartrajul D.ro . Tehnica operaţiei limitate cu lambou total este indicată în: A. supracrestale C. 188) PROFIL STOMATOLOGIE . în gingivite cronice E. gingivectomia E. o lărgire a zonei de mucoasa keratinizată deplasarea mezială a lamboului deplasarea distală a lamboului repoziţionarea în sens apical a lambourilor abordul rădăcinii palatinale (pag. îndeosebi la nivelul molarilor superiori C. C.INTREBARI . gingivoplastia (pag. 189) S2337212. ram ascendent al mandibulei D. 191) S2337214. Metodele chirurgicale care se folosesc în tratamentul parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. pungi osoase localizate la 1-2 dinţi B. chiuretajul B.

antialgic E.ro . protezele si aparatele ortodontice neadaptate şi/sau prost întreţinute din punct de vedere al igienei orale (pag. parodontopatii marginale cronice profunde E. 182) S2637220. un cheag mic. 134) S2637222. dinte D. antisepsie C. hiperplazii gingivale C. tartrul supra si subgingival B. Gingivectomia este indicată în: A. infiltrarea corticalei endoalveolare cu vasodilataţie (pag. foarte sângerând E. parodontopatii marginale cronice superficiale (pag. aplicaţii locale de analgezice şI antiinflamatoare D. intrasoase (pag. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice D. C. respectarea condiţiilor de asepsie. 178) PROFIL STOMATOLOGIE . toaletă. Cauzele locale care favorizează apariţia alveolitelor postextracţionale sunt: A. 133) 813 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. scop protetic.PARTEA a IV a S2337217. brun-cenuşiu C. extracţii laborioase. retracţii parodontale mixtecu sau fără prezenţa de pungi gingivale. sutura alveolară şi meşele iodoformate aplicate supraalveolar E. inflamaţia alveolei în totalitate B. sechestre mici osoase. gingivite B. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice D.INTREBARI .813 Rezidentiat 2004 D. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale B. tratament general şI local de stimulare a cicatrizării (pag. îndepărtarea din alveolă a cheagului infectat. 178) S2337218. (pag. ţesut de granulaţie burjonat. În alveolita umedă se produce: A. infraosoase E. Pungile supraosoase sunt întîlnite în: A. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adâncime până la 3-4 mm.rezidentiat2004. 176) S2537219. persistenţa în alveolă a unor fragmente detaşate de os. obturaţiile interproximale şi de colet neadaptate corect C. hemostatice (pag. în cazurile de dinţi cu coroane scurte prin abraziune sau infradenţie E. tratament general antiinfecţios. hipertrofii gingivale D. a corpilor străini şI a osului necrozat C. Factorii care favorizează formarea si retenţia plăcii dentare la nivelul parodonţiului sunt: A. lameliforme care se detaşează foarte uşor D. 135) S2637221. sesiunea 2004 www. ph-ul salivar E. aplicarea intraalveolară de substanţe antiseptice. prelungite B. Tratamentul curativ al alveolitei postextracţionale constă în: A. sutură alveolară B.

ro . alveolita postextracţională (pag. 121) S2637228. apropierea cât mai strânsă a părţilor moi peste alveolă B. smulgerea sau lezarea mugurilor dinţilor permanenţi D. eliminarea pungilor parodontale B.PARTEA a IV a S2637223. împingerea rădăcinilor în sinus D. sânge C. luxaţii ale dinţilor vecini C. împingerea resturilor dentare în spaţiile perimaxilare B. smulgerea sau lezarea mugurilor dinţilor permanenţi B. 121-123-125) S2837229. luxaţia mandibulaei E. felul vasului lezat E. 129) S2637224. Printre complicaţiile extracţiei dentare sunt: A.rezidentiat2004. administrare generală de Etamsilat. K D. alveolitele postextracţionale (pag. infecţiile periosoase E. inghiţirea unor corpi străini E. hemoragie postextracţională C. cu tamponament compresiv supraalveolar (pag. sutura marginilor alveolare. cauze care le-au generat B. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitară a cleştelui se pot produce: A. Vit. regularizarea ciocurilor osoase E. Hemoragiile postextracţionale sunt clasificate după: A. Hemostaza locală în hemoragiile postextracţionale tardive presupune: A.INTREBARI . tipul extracţiei C.814 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 128) S2637227. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale 814 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 130) S2637225. exostozele B. Între accidentele dentare care se pot produce în cursul extracţiilor sunt: A. 131) S2637226. Printe accidentele extracţiei dentare se numără: A. fractura dinţilor vecini sau antagonişti E. Adrenostazin. hemoragia postextracţională D. cantitatea de sânge pierdut (pag. ţesuturi patologice. fractura tuberozităţii maxilare C. aspirarea unor fragmente dentare sau osoase B. momentul producerii D. plăgi gingivale liniare (pag. bridele cicatriciale periosoase D. împingerea unor fragmente dentare sau osoase în spaţiile perimaxilare C. Obiectivele tratamentului chirurgical in parodontopatiile marginale cronice sunt: A. curăţarea plăgii de cheaguri. fractura coroanei sau rădăcinii dintelui de extras (pag. crearea sau mentinerea unei zone de gingie fixa keratinizata cat mai lata C. soluţii macromoleculare. sesiunea 2004 www. administrare de plasmă.

In tratamentul pungilor gingivale supraosoase B. Operatia cu lambou D. 177) S2837232. In recidive postoperatorii (pag. Obturarea provizorie a canalelor radiculare E. Inlaturarea tesutului patologic de pe os E. Extractia dintilor mobili (pag. Excizia peretilor gingivali ai pungii parodontale B. Supraosoase B. Osteoplastia (pag. Sine vestibulare E. Indicatiile chiuretajului gingival sunt: A. Ligaturi de sarma” in 8” C. 178) S2837233. refacerea osului alveolar pierdut E. Infraosoase E. Conturarea tesutului gingival D. Gingivectomia C. Inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali se realizeaza prin: A. 175) PROFIL STOMATOLOGIE .INTREBARI . In scop protetic la dintii cu coroane scurte E. sesiunea 2004 www. In scop paliativ in forme avansate D. Ligatura cojocareasca D. Gingivectomia consta in: A. Detartraj minutios supra si subgingival B. 180) S2837235.PARTEA a IV a S2837230. Indepartarea elementelor patologice din pungi C. In tratamentul parodontopatiilor marginale cele mai frecvente metode chirurgicale utilizate sunt: A. In parodontopatiile marginale cronice pungile gingivale pot fi: A. Indepartarea lucrarilor protetice defectuoase C. Chiuretajul periapical B.ro . Interdentare D. Gingivoplastia E. Gutiera ocluzala B.rezidentiat2004. Intermediare (pag.815 Rezidentiat 2004 D. suprimarea factorilor de iritatie locala (pag. 177) S2837231. 182) 815 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Supracrestale C. Coroane tip Belkin (pag. Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei gingivale C. 179) S2837234. Obturarea corecta a cariilor de colet si proximale D. Indepartarea elementelor patologice de pe radacinile dentare (pag. Ca mijloc de imobilizare temporara se pot utiliza: A.

816 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . detartraj minutios cu ultrasunete si cu instrumente manuale. in scop protetic la dintii cu coroane scurte C. B. C. obtinerea corecta a cariilor de colet. sesiunea 2004 www. Dureri postoperatorii de intensitate mare (pag. 185) S2837237. Indicatiile operatiei cu lambou Neuman-Widman sunt urmatoarele: A. 178) S2937240. chiuretaj gingival. Existenta riscului de combustie si necroza osoasa C. Riscul de atingere a dintilor cu producerea unei mortificari pulpare D. Produce o cicatrizare fibroasa stransa E. presupune aducerea insertiei muschilor mimicii spre marginea gingivala. D.INTREBARI . (pag.rezidentiat2004. (pag. E. gingivite tartrice ( schmutz pioree ) (pag. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat in sens lateral. B. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. 190 . consta in osteotomie limitata. retractii parodontale mixte cu sau fara pungi gingivale E.ro . Dozarea dificila a intensitatii curentului favorizand necroza B.176) S2937239. B. C. presupune o incizie orizontala de-a lungul festonului gingival. atrofii verticale accentuate cu pungi osoase adanci D. reechilibrarea ocluziei. (pag. (pag. D. Gingivoplastia: A. D. 190) 816 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. E. B. D. 175 . stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice B. Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase: A. urmareste refacerea unei latimi si a unui contur gingival aproximativ normal. creearea unor margini gingivale groase. clatiri bucale cu solutii antiseptice. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc: A.PARTEA a IV a S2837236. C. se poate efectua si prin gingivectomie. restaurarea tesutului parodontal pierdut. se poate efectua cu grefa de mucoasa libera. se realizeaza si prin operatii cu deplasare apicala a lamboului. Pregatirile preoperatoreii in chirurgia parodontala constau in: A. E. C. se realizeaza prin incizii de degajare. 186) S2937238.191) S2937241. E. se efectueaza sub anestezie loco-regionala. eliminarea pungilor parodontale. creearea unei zone de gingie fixa keratinizata ingusta.

213) S1238006. sectionarea transversala a frenului C. in cazul bridelor subtiri se indica: A. Pe apofizele genii inferioare se insera: A. in mucoasa labiojugala. 1999.rezidentiat2004. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1238001. decaptusirea mucoasei pana la periost si sutura longitudinala C.medicală. vertical pe creasta spre fundul de sant (pag. decolarea inserţiei musculare spre fundul sanţului vestibular E. 201) S1238002.ro . orizontal.Chirurgie orală şi maxilo-facială. simpla sectiune perpendiculara pe brida cu sau fara sutura longitudinala D.PARTEA a IV a 2. excizia in"V" (pag. excizia frenului E.INTREBARI . Pentru indepartarea crestei balante se face: A. Ed. excizia plastica B. lambou trapezoidal 817 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 38 Chirurgia protetica BIBLIOGRAFIE: PROFIL STOMATOLOGIE . in mucoasa fixa. muschiul constrictor superior al faringelui B. muschiul milohioidian (pag. sectionarea frenului urmata de sutura B. incizia se face: A. 205) S1238005. 205) S1238004. muschi geniohioidieni D. la 1. muschiul buccinator C. la 1 cm de joncţiunea mucoasei pasiv mobile E.5 cm de mucoasa pasiv mobila B. de-a lungul crestei alveolare (pag. la 0. la 1. incizia se face: A. in mucoasa labiojugala. pe mijlocul crestei C. Bucureşti. in vestibuloplastia prin metoda Clark. 204) S1238003. sesiunea 2004 www. C. muschi genioglosi E. la limita mucoasei pasiv-mobile D. sectionarea si plastia frenului D.817 Rezidentiat 2004 Tema nr. Frenotomia consta in: A.5 cm de inserţia mucoasei fixe E. in vestibuloplastia prin metoda Kazanjian. Burlibaşa . la 1. la limita mucoasei pasiv-mobile B.5 cm de insertia mucoasei fixe C.0 cm de insertia mucoasei fixe D. aplicarea de fire in"U" (pag. in mucoasa labiojugala.

Scurte si subtiri B. ingrosate D.PARTEA a IV a S1338007. Vestibulare C. D. Paralele (pag. D. Incizie in V (pag. In frenoplastia in Z se practica A. Longitudinale E. si doua incizii orizontale B. Elastice E.5 cm. C. C. Hipertrofice. 1. de la 3-7 pina la 18. 205) S1338012. de la 2-3 pina la 18-20 mm B.ro . 1.20 mm C. sesiunea 2004 www.rezidentiat2004. Deosebit de scurte C. luxatiei denate distale a molrilor de minte superiori C.8 cm (pag. 199) PROFIL STOMATOLOGIE . 210) S1338009. In metoda Kazanjian. 201) S1338008. Torusurile mandibulare apar de obicei dupa a treia decada a vietii si pot avea dimensiuni variabile A. Doua incizii angulare D. Incizie trapezoidala C.5 cm. E. In fibromatozele tuberozitare descendente se fac 2 incizii: A. 199) S1338010. de la 2-3 mm pina la 16-20 mm D. 203) S1338011. Incizie transversala E. lambou in"L" incizie orizontala vestibulara si orala incizie Pichler plastie in"Z" (pag. Vestibular si palatinal care se unesc in V la nivelul crestei osoase B.INTREBARI . 2. extractiilor alveoloplastice D.incizia in mucoasa mobila labiojugala se face la: A. E.5 cm. 0. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte superiori B. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. Incizie mediana de-a lungul frenului. Perituberozitare D. Hiperostozele tuberozitatilor sunt datorate: A. Inserate pe creasta (pag. nici una dintre acestea 818 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 2 cm B. neefectuarea regularizarii planului osos E.818 Rezidentiat 2004 B. parodontopatiilor marginale cronice profunde (pag.

E. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegesser). B. Frenectomia este indicata intr-una din urmatoarele situatii: A. incizie-excizie in marja de siguranta oncologica. C. D. genioglosilor si geniohioidienilor sa fie situate la distanta medie de coama crestei alveolare.PARTEA a IV a S1538013. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase. Conditiile necesare unui camp protetic edentat partial presupun: A. 213) S1538014. perioada neprotezata sa nu fie mai mare de 6-12 luni. B. fibromatoza tuberozitara. excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch. sesiunea 2004 www. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici comune: A. zona este extrem de dureroasa . C. C. torusurile palatine. frenuri linguale sau labiale deosebit de scurte . B. frenuri labiale hipertrofice ingrosate. apofizele genii sa fie de dimensiuni cat mai mici. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelio-conjunctive consta in: A. E. milohioidienilor. 200) 819 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. C. E. (pag. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil. crestele milohioidiene ascutite. D. anchiloglosie. plastia santurilor perituberozitare (metoda Celesnik). plastia de aditie cu cartilaj costal (tehnica V. (pag. B. de la 5 la 10 mm (pag. incizie in"felie de portocala". B. 211) S1538016.Popescu).819 Rezidentiat 2004 E. torusurile mandibulare. D. D. insertiile musculare ale buccinatorilor. E. frenuri labiale sau linguale scurte. B. frenuri labiale sau linguale subtiri.INTREBARI . nu permit extensia protezei pe versantul lingual. (pag. creasta alveolara edentata sa fie bine conformata fara neregularitati sau zone retentive. (pag. E. inaltarea crestei alveolare prin transplant"sandwich". C. rezecţia torusurilor mandibulare. D. 219) S1538015. 208) S1538018. Dupa a III-a decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice: A. Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch este necesara in urmatoarele interventii: A. hiperostoza tuberozitatilor. (pag. spina nazala anterioara sa fie suficient de proeminenta. incizie in"V"urmata de sutura in"Y". (pag. E. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios. 202) S1538017.rezidentiat2004. D. excizie in"bloc"cu mucoasa adiacenta formatiunii . C. 211) PROFIL STOMATOLOGIE .ro .

PARTEA a IV a S1638019. Incizia transversală şi sutura perpendiculară E. 214) S2138021. Mucoasă B. plastia santurilor periosoase (met. 209) S1638020.ro . plastii de aditie sI osteotomii cu osteoplastii diverse (pag. Frenoplastia B. Deformarile osoase prin proeminente in exces. sesiunea 2004 www. Plastia şanţurilor perituberozitare E. Dezinserţia m. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidea (met. creasta alveolara neregulata B. Excizia chirurgicală D.820 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 212) S2138025. 4 săptămâni (pag. sunt: A. 4-5 zile C. 2-3 zile B. milohioidian (pag. frenuri labiale ingrosate C. La 6 luni postoperator E. La 12 luni postoperator (pag. Pentru frenuri groase se indică în scop protetic: A. Firele circumferenţiale în plastia şanţurilor periosoase se menţin: A. Plastia şanţurilor periosoase C. Aplicarea de fire “în U” (pag. hiperplazii epitelio-conjunctive (pag. frenuri linguale proeminente D. inaltarea crestelor alveolare mandibulare sI maxilare se realizeaza prin: A. La o lună postoperator D. 2 săptămâni E. Kazanjian) B. 205) S2138022. Plastia submucoasă a şanţurilor vestibulare D. Intervenţia chirurgicală protetică de tip Kazanjian constă în: A. Transplantele Ollier-Tiersch sunt alcătuite din: A. 8-10 zile D.INTREBARI . creasta alveolara atrofiata pana la nivelul osului bazal E. 203) S2138024. Trauner) D. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser) C. Protezarea după plastiile cu adiţie de cartilaj a crestelor osoase se poate face: A. Plastia “în Z” C. care necesita interventii chirurgicale proprotetice. 204) S2138023. Epiderm 820 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. plastia santurilor perituberozitare (operatia Celesnik) E. Plastia şanţurilor paralinguale B.rezidentiat2004. Imediat postoperator B. La 10 zile postoperator C.

imediat postoperator B. 206) S2238031. 2-3 saptamani (pag. hipertrofice.ro . transversala . practicand doua incizii care inconjura tuberozitatea (pag. practicand o singura incizie verticala mediana E. ingrosate B.5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. epiderm E. la 8-9 zile postoperator C. Os medular (pag. Os cortical E. decolarea insertiei musculare spre fundul santului vestibular E.INTREBARI . fibre musculare C. In cazul bridelor subtiri se indica: A. Fibre musculare D. 206) S2238029. scurte si subtiri C. se poate face : A.a bridei.821 Rezidentiat 2004 C. 208) PROFIL STOMATOLOGIE . la 6 luni postoperator E. 204) 821 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. excizia plastica B.rezidentiat2004. 1-2 saptamani B. aplicarea de fire in "U" D. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. mucoasa B. Protezarea. os mineral (pag. In cazul plastiei santurilor periosoase cu transplante epidermice. 205) S2238028. dupa plastiile de aditie a crestelor osoase utilizand cartilaj costal. acestea se integreaza in : A. sesiunea 2004 www. 201) S2238027. 8-10 zile E. practicand o incizie orizontala la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila C. cu sutura longitudinala C. practicand o incizie orizontala in mucoasa mobila la 0. sectionarea simpla . lungi E. dupa 10 zile postoperator (pag. scurte si groase D. plastia in "Z" (pag. practicand doua incizii verticale de 1-1. 5-7 zile C. lungi si subtiri (pag. Clark modifica tehnica Kazanjian : A.PARTEA a IV a S2238026. 10-12 zile D. la o luna postoperator D. Transplantele Ollier-Tiersch sunt alcatuite din : A. 214) S2238030.5 cm in regiunea canini-premolari D. os cortical D.

ro . este necesara daca santul lingual este prea adanc E. la bolnavi corticodependenti C. largirea zonei de mucoasa mobila este : A.INTREBARI . obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste B. 20-30 zile (pag. Metoda Kazanjian presupune: A. se face daca santul vestibular este prea ingust C. sesiunea 2004 www. 198) S2238036. la bolnavi cu algii faciale atipice (pag. la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. in cazul lupusului eritematos diseminat D. muschiul milohioidian B. In cadrul chirurgiei proprotetice. muschiul stiloglos (pag. la 1. Interventiile de chirurgie proprotetica nu sunt contraindicate : A. extractiilor alveoloplastice B.PARTEA a IV a S2238032. muschi genioglosi D. plastia santurilor periosoase B. plastia santurilor paralinguale 822 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.5 cm de mucoasa pasiv mobila B. 210) S2238035. 213) S2238034. vertical pe creasta spre fundul de sant D. la 1 cm de jonctiunea mucoasei pasiv -mobile (pag. Pe apofizele genii inferioare se insera : A. 2-3 zile C. 2 saptamani E. muschi geniohioidieni C. la bolnavi cu transplante de organ E. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte inferiori E. incizia se face : A. 5-6 zile B. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase (pag. 204) S2238037.rezidentiat2004. 8-10 zile D. in cazul deficientelor campului protetic B. 205) S2238033. Firele circumferentiale in plastia santurilor periosoase se mentin : A. pe mijlocul crestei C. nu se face niciodata D. Hiperostozele tuberozitatilor sunt datorate : A. muschiul buccinator E. luxatiei distale a molarilor de minte superiori D.822 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 205) S2238038. In vestibuloplastia prin metoda Clark. neefectuarea regularizarii planului osos C. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte superiori (pag.

grefe osoase "inlay" E. de la 3-4 pana la 18-20 mm C. osteotomia transversala a ramului orizontal al mandibulei D. care nu permite totusi o protezare corespunzatoare . extractiilor traumatizante C.823 Rezidentiat 2004 C. In tehnicile de osteoplastie. sesiunea 2004 www. 204) PROFIL STOMATOLOGIE . dar cu un os suficient de lat . incizie trapezoidala B. plastia santurilor perituberozitare E. pierderii precoce a dintilor (pag. Inaltarea crestelor alveolare mandibulare si maxilare se realizeaza prin : A. Torusurile mandibulare pot avea dimensiuni variabile : A. 6-8 luni (pag. plastia santurilor perituberozitare D.INTREBARI . iritatii cronice exercitate de marginile neregulate ale unor proteze vechi D. asa zisul "transplant sandwich" B. incizie transversala D. metoda Kazanjian B. plastia submucoasa a santurilor vestibulare D. rezorbtiei crestei alveolare B. incizie in "V" E. incizie mediana de-a lungul frenului si doua incizii orizontale (pag. de la 2-3 pana la 18-20 mm D.transplantele osoase din creasta iliaca se integreaza in aproximativ : A. 216) S2238043. de la 2-3 pana la 16-20 mm B. la mandibula . osteotomia sagitala a ramului orizontal al mandibulei (pag. plastia submucoasa a santurilor vestibulare 823 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 2-3 luni C. 217) S2238044. In general. 3-4 luni B. de la 3-7 pana la 16-20 mm E. metoda Traunner C.ro . nici una dintre acestea (pag. 5-6 luni E. dezinsertia muschiului milohioidian (pag.PARTEA a IV a S2238039.rezidentiat2004. 4-5 luni D. osteotomii orizontale C. In frenoplastia in "Z" se practica : A. 203) S2238041. 211) S2238040. doua incizii angulare C. In atrofiile mandibulare moderate. mucoasa subtire este datorata: A. 198) S2238042. cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata E.se indica : A.

fibromatoza tuberozitara E.824 Rezidentiat 2004 E.INTREBARI . sectionarea sagitala a frenului urmata de sutura B. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. hiperostoza tuberozitatilor B. incizie in "bloc " cu mucoasa adiacenta formatiunii C. sectionarea transversala a frenului D. 3-4 luni E. incizie in "V" urmata de sutura in "Y" D. consta in: A. torusurile mandibulare C. deosebit de scurte si subtiri (pag. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase B. Frenotomia consta in : A. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelioconjunctive unice. 8-10 zile (pag. 1 luna B. permitand protezarea dupa : A. excizia frenului E. nu permit extensia protezei pe versantul lingual C. 201) S2238049. 2-3 saptamani D. granulele de ceramohidroxilapatita se fixeaza de suportul osos. 201) 824 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. In plastiile de aditie. excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch E. scurte si groase B.PARTEA a IV a S2238045. 2-3 luni C. 211) S2238048. sectionarea longitudinala a frenului C. zona este extrem de dureroasa D. crestele milohioidiene ascutite (pag. lungi si groase E.ro . 213) S2238046. 200) S2238047. scurte si subtiri D. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios (pag. sesiunea 2004 www. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil E. putin intinse. Dupa a treia decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice : A. 215) S2338050. incizie in " felie de portocala " (pag. 214) PROFIL STOMATOLOGIE . incizie-excizie in limite de siguranta oncologica B. plastii de aditie (pag. lungi si subtiri C.rezidentiat2004. excizia in "V" (pag. torusurile palatine D. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici comune : A.

rezidentiat2004. muschiul milohioidian se insera foarte aproape de coama crestei (pag.a carei reprezentare clinica o reprezinta o creasta alveolara subtire.5 cm (pag. 1 cm C. frenectomia şi frenoplastia sunt ineficiente E. îngroşate D. Alveoloprotruzia frontala. frenurile labiale sunt hipertrofice. apare in urmatoarele situatii: A.5 cm B. frenurile labiale sau linguale sunt scurte şi subţiri. excizia plastica D. 7 zile D. insertia mucoasei mobile se face aproape de coama crestei alveolare B. 205) S2338053. 14 zile E. frenectomia nu realizează o eliberare suficientă a buzei sau limbii C.ro . 207) S2338054. sectionarea simpla. plastia in “Z” E. incizia in “V” (pag.iar mucoasa gingivala este de proasta calitate E. edentatii intercalate C. Tehnica chirurgivala indicata in cazul bridelor subtiri si scurte cand tesuturile subiacente si cele vecine sunt suple este: A. sectionarea mucoasei cu descoperirea fascicolului muscular C. transversala a bridei B. Pericoronarita congestiva a dintilor temporarise caracterizeaza prin: 825 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. edentatii terminale neprotezate B. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara C. edentatii frontale neprotezate E. 1. 209) S2538056. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian cu fire trecute circummandibular. 205) S2338055. edentatii totale (pag. 204) S2338052.5 cm E. 7-10 zile B. vestibulul este ocupat de procese cicatriceale scleroase D. santurile vestibulare si paralinguale sunt sterse.PARTEA a IV a S2338051.INTREBARI . Metoda Trauner este indicata cand: A. (pag. sesiunea 2004 www. 2. 2cm D. 0. 201) S2638057.825 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian incizia in mucoasa mobila se face la: A. 7-14 zile (pag. edentatii unidentare D.acestea se mentin: A. frenurile labiale sau linguale sunt deosebit de scurte B. 8-10 zile C. Frenotomia este indicată când: A.

stimuleaza eruptia dintelui (pag. C. trismusul este accentuat E. durerile sunt foarte accentuate E. durerea iradiaza retromolar C. foarte rar se vindeca spontan (pag. e extins la o arcada (pag. Pericoronarita molarilor 3 superiori: A. 240) S2638061. e moale la palpare C. e foarte dureros E.PARTEA a IV a S2638058. 246) S2638062. Gingivostomatita eritematoasa pura a dintilor temporari A. apare când molarul 3 are o pozitie relativ favorabila eruptiei dar mocoasa supraiacenta este foarte groasa B. este foarte fracventa B. adenopatia submandibulara este dureroasa D. tratamentul comporta dificultati deosebite E. Pericoranarita cronica a dintilor permenenti: A. sesiunea 2004 www.rezidentiat2004. determina alterarea starii generale D. trismusul este mai puternic decât la molarii inferiori D. 241) S2638060. Chistul de eruptie A. Plastia santurilor perituberozitare 826 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 238) PROFIL STOMATOLOGIE . creste rapid D. 256) S2838063. Plastia santurilor periosoase B.INTREBARI . D. durerile sunt foarte accentuate (pag. 241) S2638059. gingie rosie. E. Plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. e fluctuent la palpare C. Hematomul de eruptie A. B. apare în momentul eruptiei simultane a molarilor doi tamporari C. Operatia Obwegeser se refera la: A.ro . starea generala a paacientului este alterata C. de etiologie neprecizata D. Plastia santurilor paralinguale D. e o tumefiere gingivala de culoare albastru-violacee B. edematiata. examenul endobucal este mai usor de efectuat (pag. este o tumefiere gingivala de culoare rosie B.826 Rezidentiat 2004 A. e dureros E. e mai frecventa decât a molarilor inferiori B. dureroasa hiposalivatie lipsa adenopatiei submandibulare stare generala nemodificata suptul calmeaza durerea (pag.

dupa 30 zile (pag. plastie de aditie (pag. plastia santurilor perituberozitare E. plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. plastia torusului maxilar (pag. plastia santurilor paralinguale D. sectionarea transversala a frenului B. Osteotomie tip Le Fort III D. 204) PROFIL STOMATOLOGIE . In atrofiile accentuate ale maxilarului de tip centripet se practica: A. alungirea frenurilor scurte D. Osteotomie tip Le Fort II C.INTREBARI . 204) S2838065. 200) S2838067. plastia de piele libera 827 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Deficitul de mucoasa ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin: A. plastia submucoasa santurilor vestibulare C. 5-7 zile B. 199) S1238069. Osteotomie tip Obwegeser E. Frenoplastia consta in: A. 8-10 zile C. mobilizarea fibromucoasei din apropiere B.PARTEA a IV a S2838064. plastia santurilor periosoase B. tunelizare E. Osteotomie tip Le Fort I B. plastia santurilor perituberozitare E.rezidentiat2004. adancire de sant D. secţionarea transversala urmata de sutura perpendiculara a marginilor frenului E. transplant de piele libera C. Hiperplaziile epitelio-conjunctive beneficiaza de: A.827 Rezidentiat 2004 E. Operatia Celesnik se refera la: A. plastia santurilor periosoase B. Osteotomie tip Caldwell-Letterman (pag. excizia frenului C. Grefele Ollier-Tiersch utilizate in plastia santurilor periosoase se integreaza in: A. Plastia torusului maxilar (pag. 217) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1238068. extirprea in "felie de portocala” si sutura cu fire nerezorbabile (pag. plastia santurilor paralinguale D.ro . 12-14 zile D. 206) S2838066. 15-20 zile E. sesiunea 2004 www.

198) S1338075. sutura lambourilor pe creasta (pag. Pentru rezolvarea chirurgicala a crestei alveolare neregulate se face: A. Leziuni cu potential de malignizare C. la marginea mucoasei labiale E.ro . adus in sanţul vestibular si suturat de periost cat mai apical E. in vestibuloplastia prin metoda Clark. 203) PROFIL STOMATOLOGIE . in vestibuloplastia prin metoda Kazanjian. Fonseca(1986) contraindica orice interventie proprotetica in urmatoarele situatii clinice: A. 198) S1338076. produse prin iritarea continua a marginilor protezei D. vestibuloplastie B. plastii de aditie 828 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Diabet B.PARTEA a IV a S1238070. Afectiuni renale cronice D. sesiunea 2004 www.rezidentiat2004. se fixeaza prin extremitatea libera la nivelul noului fund de sant vestibular (pag. 206) S1238072. Osteopetroze (pag. Osteopetroze E. Afectiunile locoregionale care contraindica interventiile proprotetice sunt: A. un ţesut reactiv cu potenţial de malignizare E. lamboul miomucos este: A. Inaltarea crestei alveolare la mandibula si la maxilar se poate realiza prin: A. lasat liber B. 199 . un tesut reactiv rezultat prin atrofia crestei alveolare (pag. la periostul detasat de pe os D. Displazii fibroase D. tumori benigne C. Rinofaringite (pag. Hiperplaziile epitelio-conjunctive sunt: A. peste periostul vestibular B. Nevralgia de trigemen B. Nevralgii de trigemen E. 205) S1238073.INTREBARI . deplasat in jos si lasat liber C. in fundul de sant nou-creat. la periostul pe care il acopera C. Trombocitopenie C. tumori maligne B. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai aproape de muchia crestei D. netezirea crestei alveolare E. decolarea unui lambou vestibular si altul oral D. in fundul de sant.828 Rezidentiat 2004 (pag.200) S1238071. lamboul mucos intern se sutureaza: A. incizie longitudinala pe creasta C. la marginea superioara a periostului pe creasta (pag. 209) S1338074.

plastia santurilor periosoase C. atrofia oaselor maxilare B. o fronda mentoniera B. Placi palatinale C. sesiunea 2004 www. 203) S1438082. plastia submucoasa a santurilor vestibulare B.INTREBARI .829 Rezidentiat 2004 B. Obturatoare E. C. doua incizii angulare cu excizia unei portiuni romboidale (pag. frenuri labiale hipertrofice D. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidian E. bride vestibulare 829 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Deficientele osoase ale campului protetic edentat total care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt: A. Placa palatina va fi imobilzata cu: A. Preoperator se confectioneaza dispozitive protetice ca: A. apofize genii superioare hipertrofiate E. 214) PROFIL STOMATOLOGIE . Gutiere B. 198) S1438079. 199-213) S1438081.rezidentiat2004. plastia"in Z" E. Frenotomia este indicata in: A. Frenoplastia se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. 204) S1438080. creste milohioidiene ascutite C. E. incizie transversala urmata de sutura perpendiculara C. ingustarea zonei de mucoasa fixa (pag. Proteze adjuncte (pag. tractiune intercraniomaxilara C. frenuri labiale sau linguale subtiri C. fire circumferentiale D. D. osteotomii cu osteoplastii toate acestea plastia sanţurilor tuberozitare plastia santurilor paralinguale (pag. plastia santurilor paratuberozitare (pag.PARTEA a IV a S1338077. incizie"in V"cu sutura in"Y" D. blocaj intermaxilar rigid E. hiperplazii epitelioconjunctive D. incizie la jumatatea frenului fara sutura B. proteze conformator D. 209) S1338078.ro . plastia de aditie cu materiale de substitutie osoasa D. ligaturi Ivy (pag. Cresterea zonei de mucoasa fixa se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. frenuri labiale sau linguale scurte B.

219) S1438084. atrofiei marcate a maxilarelor datorita pierderii dintilor prin parodontita marginala cronica D.PARTEA a IV a S1438083. biovitroceramica (pag. extruzii alveolodentare in bloc cu dezechilibru ocluzal B. hiperplazii gingivomucoase C. osteomielita. B. 198) 830 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. sutura cu fir neresorbabil (pag. incizie antero-posterioara de-a lungul tuberozitatii B. ceramohidroxilapatita B. dinti puternic abrazati cu reducerea inaltimii coronare E. leucozele. Interventia chirurgicala de corectare a hiperostozelor tuberozitare comporta urmatorii timpi operatori: A. in diastazisul ramas deasupra platoului palatoalveolar se aplica materiale de aditie biologic active E. Ingustarea zonei de mucoasa fixa se datoreaza: A. in diastazisul ramas deasupra platoului palatoalveolar se aplica grefe de spongie osoasa D. autotransplante cartilaginoase D. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice: A. hepatita cronica evolutiva. sesiunea 2004 www. 217) S1538088. extractiilor dentare laborioase B.cu portiunea coronara scurta D. 201-202) PROFIL STOMATOLOGIE .830 Rezidentiat 2004 E. incizie vestibulo-orala de-a lungul tuberozitatii C. Miastenia Gravis. autotransplante osoase C. infradentie sau oligodontie cu dinti complet erupti. heterotransplante conservate E.cu insertie joasa (pag. se practica in atrofiile accentuate maxilare B. Afectiunile generale care contraindica o interventie proprotetica sunt: A.rezidentiat2004. 214) S1438087. Urmatoarele afirmatii despre osteotomiile de tip Le Fort I cu coborarea si avansarea platoului palatoalveolar sunt adevarate: A. excizia mucoasei in exces E.INTREBARI . fragmentele osoase se fixeaza cu placi miniaturizat (pag. Gingivectomia proprotetica este indicata in: A. rezectia osoasa modelanta D. 204) S1438085. resturi radiculare situate la marginea gingiei cu substanta dentinara dura si radacina lunga (pag. sclerodermia E. pierderii precoce a dintilor C. frenuri deosebit de scurte.ro . (pag. insertiei aproape de creasta alveolara a muschilor E. 210-211) S1438086. C. D. arsuri chimice localizate la nivelul mucoasei (pag. se practica in atrofiile accentuate mandibulare C.

perioada neprotezata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei crestei alveolare. bolta palatina adanca. (pag. E. C. nevralgia de trigemen. 198) S1538091.ro . nevralgia de glosofaringian. (pag. creste alveolare suficient de inalte. hemofilie. B. B. substratul osos este afectat in sensul resorbtiei crestei alveolare. eminente piriforme bine reprezentate si ferme. plastia in"Z"la bridele subtiri si scurte. intre afectiunile loco-regionale care contraindica o interventie proprotetica se numara: A. (pag. 199) S1538090. D. 198) S1538093.831 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei orale. C. la acest nivel apare proliferare epitelio-conjunctiva. fara eroziuni. gauri mentoniere situate la distanta de coama crestei alveolare. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatozasau exostoza daca este necesar pentru inaltimea crestei. sectionarea transversala cu sau fara sutura longitudinala in situatia bridelor unice si subtiri. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica: A.cu vascularizaţie buna. B. excizia plastica a bridelor unice si subtiri . D. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta urmatoarelor conditii locale: A. deformeaza regiunea atat in plan transversal cat si vertical. in cursul tratamentului chirurgical al bridelor vestibulare si paralinguale se pot efectua urmatoarele interventii: A. intinsa. in vederea protezarii unui camp edentat total aveti nevoie de urmatoarele conditii: A. limba sa aiba un volum normal.acoperite de mucoasa cheratinizata.netede. D. 204) S1538092. C. E. creste milohioidiene insensibile la palpare si neproeminente. (pag. sectionarea simpla in cazul bridelor ingrosate. C. displaziile fibroase ale maxilarelor. Caracteristice pentru cresta gingivala balanta sunt urmatoarele aspecte: A. E. B. E. cu torus redus. D. imobila. E. D. captusita cu un strat dermic cu rezilienţa normala. este afectata predilect regiunea laterala a crestei alveolare. artrita reumatoida. milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta. larga. 198) S1538094. gingivistomatita. B. insertiile muschilor genioglosi.PARTEA a IV a S1538089. sesiunea 2004 www. E. valvulopatii. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata. (pag. D.rezidentiat2004. C. transplant de organe. (pag.INTREBARI . geniohioidieni. B. terapie cu anticoagulante. secţionarea bridei impreuna cu fibra musculara subiacenta atunci cand este determinata de inserţia pe creasta a acesteia. este o entitate clinica datorata actiunii iritative prelungite a protezelor cu stabilitate deficitara. C. 198) 831 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.

203) S2138098. Incizie pe mijlocul crestei alveolare B.832 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .PARTEA a IV a S1638095. cartilaj autolog D. La mandibulă – foarte rar lingual D. Cartilaj costal 832 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. utilizeaza ca autotransplantele: A. sutură în Y C. sutură longitudinală B. os autolog C. hiperostozele tuberozitatii (pag. Plastiile de adiţie ale crestelor edentate în scop protetic se pot face cu: A. Frenoplastia poate consta în: A. Gingivectomia proprotetică este indicată în următoarele situaţii: A. Oligodonţie D. milohioidian cu fire circummandibulare D. os conservat sI liofilizat B. Baghetă de biovitroceramică B. Aplicarea protezei prevăzute cu aripioare linguale din Stents (pag. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt: A. torusuri mandibulare mari C. creasta gingivala balanta B. ceramohidroxilapatita E. milohioidian C. Hiperplaziile epitelio-conjunctive prezintă următoarele localizări: A. Dezinserţia m. Plastie în Z D. 216) S2138100.211) S1638096. Plastie în V sau W (pag. 210. Aplicarea de grefe Ollier-Tiersch E.INTREBARI . La mandibulă – vestibular B. Infraalveolie maxilară frontală B. Plastia şanţurilor paralinguale (Traunner) implică: A. Incizie transversală. Incizie în V. 214) S2138097. Tracţiunea fibrelor m. 208) S2138101. Resturi radiculare situate la marginea gingivală E.ro . Dinţi puternic abrazaţi C. sesiunea 2004 www.rezidentiat2004. os heterolog (pag. torusuri palatine voluminoase D. La maxilar – vestibular E. 218) S2138099. inaltarea crestelor alveolare prin plastia de aditie. fibromatoza tuberozitara E. Parodontita marginală cronică superficială (pag. Excizie cu plastie E. La maxilar – palatinal C. Nici o variantă nu este corectă (pag.

ro . In chirurgia proprotetica. Nevralgia de trigemen D. Apar după a treia decadă de viaţă C. operatia Obwegeser consta in : A. o incizie orizontala la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. Sindrom Sjogren C. Transplant osos de radius E. 198) S2238106.833 Rezidentiat 2004 C. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara C. Sunt extrem de sensibile la presiune (pag. Plastia santurilor periosoase . dezinsertia muschiului milohioidian C. Transplant de spongioasă tip “sandwich” (pag. crearea unui sant perituberozitar E. algii faciale atipice (pag. Sunt numai bilaterale B. hepatite cronice evolutive E. 198) S2138103. decolarea submucoasa a partilor moi vestibulare perimaxilare de pe os B. cu excepţia: A. 214. 207) 833 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Transplant osos din creasta iliacă D. doua incizii verticale de 1-1. o incizie mediana D. insertia mucoasei mobile se face la distanta de creasta alveolara D. 207) S2238107. cardiopatie ischemica B. extinderea zonei de mucoasa fixa (pag. 217) PROFIL STOMATOLOGIE . Sunt localizate lingual la nivelul premolarilor şi molarilor D. 205) S2238105. doua incizii verticale de 1-1. obtinerea unei aderente directe a mucoasei la periost D. metoda Kazanjian . Următoarele afirmaţii privind torusurile mandibulare sunt adevărate. sindron Sjogren C. santurile vestibulare sunt sterse E. Creează dificultăţi în extracţia dinţilor adiacenţi E.INTREBARI . ulcer gastric D. Se contraindica interventiile chirurgicale proprotetice in urmatoarele situatii : A. Ulcer gastric (pag.5 cm in regiunea premolari-molari C. In plastia submucoasa a santurilor vestibulare ( tehnica Obwegeser ) se practica : A.5 cm in regiunea canini-premolari (pag.PARTEA a IV a S2138102. sesiunea 2004 www. Se contraindică intervenţiile chirurgicale protetice în următoarele situaţii: A. vestibulul este ocupat de procese cicatriciale scleroase posttraumatice B.5-2 cm in regiunea premolari-molari B. atrofia osoasa este foarte accentuata (pag. doua incizii verticale de 1. Cardiopatia ischemică E. este indicata in urmatoarele cazuri : A.rezidentiat2004. Lupus eritematos B. 208) S2238104.

205-206) S2238113. lamboul miomucos este : A. la periostul pe care il acopera C. adancire de sant (pag. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai apical B. pe creasta (pag.la periostul detasat de pe os D. In vestibuloplastia prin metoda Clark .rezidentiat2004. transplant de piele libera E. 205) S2238114. bagheta de ceramohidroxilapatita E. Hiperostozele tuberozitatilor : A. baghete de biovitroceramica B. impiedica realizarea unei proteze mobile corespunzatoare 834 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 214. tumori benigne B. tumori maligne C.INTREBARI . cu exceptia : A. In vestibuloplastia prin metoda Kazanjian . sunt proeminente. orientate transversal B. la marginea superioara a periostului. un tesut reactiv rezultat prin atrofia crestei alveolare D. tunelizare C. se fixeaza prin extremitatea libera la nivelul noului fund de sac vestibular E. sunt foarte sensibile la presiune D.217) S2238109. 199-200) S2238112. mobilizarea fibromucoasei din apropiere D. lamboul mucos intern se sutureaza : A. produse prin iritarea continua determinata de marginile protezei (pag. sunt unice sau multiple E. cartilaj costal C. voluminoase. un tesut reactiv cu potential de malignizare E. in fundul de sant . apar dupa a treia decada de viata B.834 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . deplasat in jos si lasat liber (pag. in fundul de sant nou creat . la marginea mucoasei labiale E. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai aproape de muchia crestei D.PARTEA a IV a S2238108. peste periostul vestibular B. plastie de aditie B. 211) S2238110. sunt numai bilaterale C. Urmatoarele raspunsuri privind torusurile mandibulare sunt adevarate. 199) S2238111. sesiunea 2004 www. Hiperplaziile epitelioconjunctive sunt: A. creaza dificultati in extractia dintilor adiacenti (pag. Plastiile de aditie ale crestelor edentate in scop protetic se pot face cu : A. Deficitul mucos ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin : A. lasat liber C. transplant de spongioasa tip " sandwich " (pag.ro . transplant osos de radius D.

210) PROFIL STOMATOLOGIE . poate fi congenitala E. dintilor stalpi B. deformeaza tuberozitatea in plan transversal B. se aplica frenurilor ingrosate si proeminente E. se situeaza cu precadere in zona tuberozitara E. deformeaza tuberozitatea in plan vertical C. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent E.rezidentiat2004. se aplica frenurilor scurte (pag. iar la maxilar pe fata linguala (pag. 199) S2238117. Hiperplaziile epitelioconjunctive: A. 197) 835 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. pot fi subtiri. sunt de obicei bilaterale (pag. Hiperplaziile epitelioconjunctive : A.835 Rezidentiat 2004 C. crestelor alveolare C. pe fata vestibulara si exceptional linguala (pag. necesita obligatoriu excizia frenurilor D. sunt situate la mandibula pe fata vestibulara . pot fi unice. plastia " in Z " B. 199-200) S2238118. obligatoriu necesita si frenoplastie C. pediculate D. 201) S2238116. devin mai aparente prin atrofia alveolara D.ro . numai incizia transversala la jumatatea frenului (pag. flotante. pot fi voluminoase. se situeaza cu precadere in zona tuberozitara B. Fibromatoza tuberozitara : A. este o hiperplazie a tesutului osos D. ingrosate.PARTEA a IV a S2238115. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare (pag. indurate. apar dupa a treia decada a vietii E.INTREBARI . poate consta in frenotomie B. Interventiile proprotetice corecteaza deficiente morfologice localizate la nivelul : A. sesiunea 2004 www. bifide sau multiple D. 203) S2238120. neregulate B. gingiei nekeratinizate D. in plan sagital (pag. 199-200) S2238119. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale : A. apar la mandibula. santurilor perimaxilare E. incizia in "V" si sutura in "Y" C. sunt cauzate de iritatia cronica determinata de proteze cu margini largi. cu o baza larga de implantare C. sunt adevarate pseudotumori C. relatiilor intermaxilare. Frenoplastiile utilizeaza : A. incizia transversala a frenului si sutura perpendiculara a marginilor plagii E. excizia frenului D.

Plastia santurilor periosoase include : A. In fibromatozele tuberozitare descendente tehnica operatorie presupune : A. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare E. doua incizii . 204.vestibular si palatinal . 198) S2238126. insertiile muschilor buccinatori . 198) S2238125. apare cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata D. nevralgia de trigemen C. in apropierea crestei alveolare B. creste alveolare edentate inalte.rezidentiat2004. acoperite de mucoasa keratinizata C. deformeaza tuberozitatea in plan transversal C.mezial si distal . osteotomia si osteoplastia oaselor maxilare E. spina nazala anterioara proeminenta. dezinsertia muschiului milohioidian (pag. genioglosi la nivelul crestei edentate E. cu torus redus B. frenurile labiale si linguale se fie lungi. Fibromatoza tuberozitara : A. eminentele piriforme sa fie bine reprezentate si ferme (pag. formeaza adevarate pseudotumori E. de dimensiuni moderate (pag. 204-206) S2238124. osteopetroze E. 199) S2238127.neregulate D. bolta palatina sa fie suficient de mare . doua incizii curbe . campul protetic edentat total trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte : A. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte . trombocitipenie B.205. displazii fibroase (pag. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale (pag. netede. creste alveolare edentate reduse ca inaltime .208) S2238123. foarte adanca . este recomandata in cazul prezentei unei mucoase mobile prea inguste B. Printre deficientele campului protetic edentat pot fi mentionate: A.PARTEA a IV a S2238121.care se unesc in "V" la nivelul crestei osoase 836 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. lupus eritematos D. Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica : A. Pentru a permite o protezare in conditii optime. normal situate . acoperite de mucoasa nekeratinizata E. fixate la distanta de creasta D.ro . utilizarea de conformatoare D. apofizele genii. spina nazala anterioara sa nu fie proeminenta C. 198) S2238122.care se unesc la extremitati si se excizeaza mucoasa B. poate interesa santurile perituberozitare D. suple . cand sunt exagerat de voluminoase impiedica inserarea unei proteze mobile corecte (pag. Fonseca contraindica orice interventie proprotetica in urmatoarele afectiuni loco-regionale : A. se face in cazul santurilor putin adanci C. deformeaza tuberozitatea in plan sagital B. aplicarea de grefe Ollier-Tiersch C. netede.INTREBARI . deplasarea insertiei mucosei mobile spre marginea bazilara a mandibulei B.836 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .milohioidieni . sesiunea 2004 www.

rezidentiat2004. Gingivectomia proprotetica este indicata in : A.palatinal C. plastia santurilor paralinguale (operatia Celesnik) D. oligodontie E.exceptional lingual E. hiperostoza tuberozitara C. parodontita marginala cronica superficiala (pag. la mandibula . infradentie C. cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei C. extirparea portiunii fibromatoase tuberozitare in exces D. marginile plagii sunt apropiate si suturate (pag. creasta gingivala balanta B. la mandibula . plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser) (pag. 219) S2238131. torusurile palatine D. 199) S2238132. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt : A.837 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . infraalveolie maxilara frontala B. la maxilar . sesiunea 2004 www.vestibular D. la maxilar . Frenoplastia este indicata la : A. 199) S2238128.frecvent lingual (pag. Hiperplaziile epitelioconjunctive prezinta urmatoarele localizari : A. plastia santurilor perituberozitare (metoda Traunner) C. la mandibula . 202) S2238130.PARTEA a IV a C. Pentru frenuri groase se indica in scop protetic : A.ro . frenuri labiale lungi si subtiri E. frenurile labiale deosebit de scurte B. plastia in "Z" 837 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. dinti puternic abrazati D.vestibular B. frenuri labiale hipertrofice ingrosate D. plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) B. 199) S2238129. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (metoda Clark) E. frenectomia D. hipertrofia fibromucoasei palatine E. frenurile linguale deosebit de scurte (pag. in toate cazurile se face si rezectia modelanta a osului E. 204) S2238133. hiperplaziile epitelioconjunctive (pag. frenotomia C.INTREBARI . excizia chirurgicala E. Interventiile chirurgicale proprotetice care se practica in cazul ingustarii zonei de mucoasa fixa sunt : A. frenoplastia B.

Inaltarea crestei alveolare la mandibula si la maxilar se poate realiza prin : A. sesiunea 2004 www. incizia intereseaza mucoasa si tesutul submucos C. pot capata aspecte tumorale D. plastii de aditie B.3-0. 211) S2238137. plastia santurilor paralinguale E. afectiunile renale cronice D. 203) PROFIL STOMATOLOGIE . pierderii precoce a dintilor C. tesutul submucos.rezidentiat2004. se aplica grefe Olier-Tiersch (pag. La plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) : A.5 cm de limita mucoasei mobile C.se poate aplica o fronda mentoniera (pag. utilizeaza ca autotransplante : A. arsuri chimice localizate la nivelul mucoasei E.cu diametrul de 0. incizia respecta periostul E. Torusurile palatine : A. atrofiei marcate a maxilarelor datorita pierderii dintilor prin parodontopatii marginale cronice D. incizia se face in mucoasa mobila labiojugala la 0. plastia santurilor tuberozitare D. 198) S2238140. devin mai aparente prin atrofia alveolara B. gripa C. la maxilar pentru o mai buna fixare a protezelor conformator . deficientele psihice E. 205) S2238135. osteotomii cu osteoplastii C.4 mm E. insertiei musculare aproape de creasta alveolara (pag.care se aplica pentru fixarea protezelor conformator . incizia se face in mucoasa fixa la 1.838 Rezidentiat 2004 (pag. apar dupa a treia decada a vietii C. Ingustarea zonei de mucoasa fixa se datoreaza : A. incizia intereseaza si periostul D.PARTEA a IV a S2238134. La plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) : A. firele circumferentiale . sclerodermia (pag. incizia se practica in mucoasa mobila labiojugala . Inaltarea crestelor alveolare prin plastia de aditie . sunt de sarma moale inoxidabila . toate acestea (pag.5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. miastenia gravis B. Afectiunile generale care contraindica o interventie proprotetica sunt : A. os conservat si liofilizat 838 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. incizia intereseaza mucoasa .INTREBARI . extractiilor dentare laborioase B.5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. 205) S2238136. nu sunt dureroase spontan sau la presiune (pag. 204) S2238139. la 1.ro . sunt foarte dureroase la presiune E. 214) S2238138. periostul D.

Crestele milohioidiene ascutite : A. in sensul rezorbtiei crestei alveolare C. E.5 cm in mucoasa velara D. pot ramane dupa milohioidotomie D. torusuri palatine voluminoase D. Metoda Traunner : A. fibromatoza tuberozitara C. crestele milohioidiene ascutite (pag. au aspectul unor formatiuni dure. D.INTREBARI . 213) S2238146.839 Rezidentiat 2004 B. pe ele se insera muschii geniohioidieni (pag. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt : A. realizeaza plastia santurilor perituberozitare C.rezidentiat2004. sunt afectate predilect zonele laterale D. sesiunea 2004 www.ro . 210-211) S2238143. 214) PROFIL STOMATOLOGIE . la acest nivel apare o proliferare epitelioconjunctiva E. 207) S2238144. realizeaza plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. lungimea lor variaza intre 2-3 si 18-20 mm 839 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. se intalnesc la bolnavii cu edentatii frontale mandibulare recente B. urmareste extinderea versantului lingual prin plasarea planseului bucal spre marginea bazilara a mandibulei (pag. consta in crearea unui sant perituberozitar . este indicata in edentatii totale maxilare cu atrofie accentuata a tuberozitatilor E.2-3. Apofizele genii superioare hipertrofiate : A. creasta gingivala balanta B. 208) S2238145. Metoda Celesnik : A. au aspectul unor formatiuni dure. se fac doua incizii care inconjura tuberozitatea prelungindu-se cu 1.care sa ofere retentivitate distala protezei (pag. Caracteristice pentru creasta gingivala balanta sunt urmatoarele aspecte : A. produc mobilizarea seii protetice D. 199) S2238142. sunt extrem de sensibile la presiune C.5 cm in regiunea canin-premolari E. este datorata actiunii iritative a protezelor cu stabilitate deficitara B. hiperostozele tuberozitare E. substratul osos este afectat.de 2-5 mm C. triunghiulare . se intalnesc in continuarea liniei oblice externe B.PARTEA a IV a S2238141. sunt mai accentuate in regiunea frontala (pag. C.de 2-5 mm E. se face o incizie imediat inauntrul crestei alveolare D. ovalare. este indicata cand muschiul milohioidian se insera foarte aproape de coama crestei B. realizeaza plastia santurilor paralinguale B. se fac doua incizii verticale de 1-1. os autolog os heterolog cartilaj autolog biovitroceramica (pag.

suprafata osoasa se netezeste cu o freza sferica la turatie mica (pag. se extirpa B. resturi radiculare situate la marginea gingivala cu substanta dentinara dura si radacina lunga D. care se unesc spre os in forma de "V" C. 198) S2238150. Afectiunile loco-regionale in care sunt contraindicate interventiile proprotetice sunt : A. hiperplazii gingivomucoase E. algii faciale atipice E. se practica o incizie "in felie de portocala " in jurul bazei pediculului D. sufera procese de resorbtie C. apare cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata C. se face excizie in bloc (pag. Gingivectomia proprotetica este indicata in : A. nu poate fi insotita de o ingrosare osoasa (pag. nu-si modifica structura D.840 Rezidentiat 2004 E. aplicarea imediata a unei proteze corectate prin rebazare D. sclerodermia B. are avantajul ca acestea isi pastreaza vitalitatea B. dinti usor abrazati (pag. 200-201) S2238153. situate pe versantul vestibular : A.PARTEA a IV a S2238147. osteopetroze (pag. cu dezechilibru ocluzal B. Fibromatoza tuberozitara : A. doua incizii. oligodontie C. 199) S2238151. se practica doua incizii.INTREBARI . doua incizii curbe mezial si distal de creasta moale B. Hiperplaziile gingivomucoase putin intinse. 213) PROFIL STOMATOLOGIE . de-a lungul crestei mobile. 219) S2238149. leziuni ale mucoasei bucale cu potential de malignizare D. sesiunea 2004 www. suprafata osoasa se netezeste cu o pensa ciupitoare E. daca sunt franjuri multiple . hepatite cronice C. extruzii alveolodentare in bloc . 214) S2238148. care se unesc spre os in forma de "V" E. unice. se poate face cu baghete de ceramohidroxilapatita (pag. este posibila deplasarea acestora de pe creasta E.unite intre ele . afecteaza inchiderea marginala a protezelor mobile D. vestibular si oral. nu se extirpa C. poate fi congenitala E. Dupa interventiile facute pentru hiperplazii gingivomucoase vestibulare : 840 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. deformeaza tuberozitatea in sens sagital B. lungimea lor variaza intre 3 si 12 mm (pag.ro . 199) S2238152.rezidentiat2004. Reconstituirea prin aditie a crestei alveolare cu autotransplante : A. Interventia proprotetica in cazul crestei gingivale balante presupune : A. vestibular si oral.

este realizata cu scopul de marire a coroanei clinice a unui dinte B. ligaturi Ivy 841 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 219) S2238159. 201) S2238155. 217) S2238158.de regula . arsurilor chimice ale mucoasei E. 201) S2238154. Bridele vestibulare si paralinguale sunt datorate : A. D. impune rezectia modelanta a crestei alveolare in protruzie (pag. poate suferi transformari maligne D. PROFIL STOMATOLOGIE . grefe osoase "inlay" C. se efectueaza de obicei pe dinti fara procese hiperplazice ale parodontiului marginal C. 209) S2238157. protezarea in aceste conditii necesita tehnici speciale E. osteotomii de tip Le Fort I E.in edentatii terminale neprotezate C. pot fi congenitale (pag. apare .841 Rezidentiat 2004 A. osteotomii sagitale B. se extirpa printr-o incizie "in felie de portocala" E. adeseori evolueaza oligosimptomatic (pag. de regula . se efectueaza pe dinti cu procese hiperplazice ale parodontiului D. asa zisul "transplant sandwich" (pag. apare .se practica: A. C. se indica la dinti usor abrazati E. In atrofiile accentuate maxilare de tip centripet . Gingivectomia proprotetica se deosebeste de gingivectomia din tratamentul parodontopatiilor . E. actiunii iritative a unor proteze incorecte D. Alveoloprotruzia frontala : A.INTREBARI .in edentatii terminale protezate B. dintii frontali se deplaseaza vestibular .PARTEA a IV a in mod obligatoriu se va aplica proteza aplicarea protezei nu este obligatorie proteza are marginile captusite in hipocorectie cu stents examenul histologic se impune de fiecare data examenul histologic nu este obligatoriu (pag.ro . extirparilor de tumori B. poate fi confundata cu candidoza de proteza C. B.deoarece interventia : A. 204) S2238156. se indica in supradentie (pag.in care maxilarul ramane disproportionat de mic fata de mandibula . Placa palatina va fi imobilizata cu : A. cu coborarea si avansarea acestuia D. debuteaza ca zona ulcerativ-infiltrativa limitata B. osteotomii ale platoului palatoalveolar.rezidentiat2004. impreuna cu procesul alveolar D. Hiperplazia mucoasei palatine : A. o fronda mentoniera B. sesiunea 2004 www. chiuretajelor osoase C.

captusita cu un strat dermic cu rezilienta normala (pag. geniohioidieni. cu vascularizatie buna. autotransplante osoase D. perioada neproteazata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei crestei alveolare C. insertiile muschilor genioglosi. valvulopatii D. daca este necesar pentru inaltarea crestei D. care necesita interventii chirurgicale proprotetice . Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta urmatoarelor conditii locale: A. 214) S2238161. metoda Celesnik (pag. 208) S2238163. 209) PROFIL STOMATOLOGIE . operatia Obwegesser B. imobila. hiperplazii epitelioconjunctive D. terapie cu anticoagulante E.rezidentiat2004. creasta gingivala balanta B.INTREBARI . plastia santurilor perituberozitare E. limba sa aiba un volum normal B. fire circumferentiale D. artrita reumatoida (pag. tractiune intercraniomaxilara (pag.PARTEA a IV a S2238160. 209) S2238164. sunt : A. sectionarea simpla in cazul bridelor ingrosate 842 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. blocaj intermaxilar rigid E. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica : A. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatoza sau exostoza. rezectia torusurilor mandibulare D. Deformarile osoase prin proeminente in exces. transplant de organe B. heterotransplante conservate C. creasta alveolara subtire (pag. sesiunea 2004 www. plastia de aditie cu cartilaj costal C.842 Rezidentiat 2004 C. autotransplante cartilaginoase (pag. fibromatoza tuberozitara E. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice: A. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata. 198) S2238165. 198) S2238162. milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta E.ro . In cursul tratamentului chirurgical al bridelor vestibulare si paralinguale se pot efectua urmatoarele interventii : A. biovitroceramica E. ceramohidroxilapatita B. intinsa. hemofilie C. creasta alveolara neregulata C. Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch este necesara in urmatoarele interventii : A.

obturatoare D. In cazul frenoplastiei se practica urmatoarele tipuri de incizii: A. 214) S2238167. este corecta doar varianta B (pag. D. granule B. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii loco-regionale ale interventiilor proprotetice: A. are forma de bagheta lunga de 9-10 cm si lata de 2 cm C. PROFIL STOMATOLOGIE . se recolteaza din blocul cartilaginos costal B. eliptica de o parte si de alta a frenului B. 198) S2338171. displazii fibroase D.INTREBARI . bagheta D. plaga toracica se sutureaza in trei planuri (pag.rezidentiat2004. In cazul plastiilor de aditie cu autotransplant cartilaginos acesta : A.PARTEA a IV a plastia in "Z" la bridele subtiri si scurte sectionarea transversala cu sau fara sutura longitudinala in situatia bridelor unice si subtiri excizia plastica a bridelor subtiri si unice incizia in "V" si sutura in "Y" a bridelor multiple si subtiri (pag. prin procesele de plastie a santurilor periosoase nu se poate obtine un relief suficient pentru sprijinul protezei D. gutiere B. placi palatinale C. proteze conformator E. nevralgia de trigemen B. osteopetroze E. se confectioneaza dispozitive ca : A. 214) S2238169. baza osoasa este putin redusa in urma extractiilor B. E. 214) S2338170. nu se utilizeaza ceramohidroxilapatita E. Plastiile de aditie sunt indicate cand : A. sindrom Sjogren C. algii faciale tipice (pag. Preoperator.ro . pulbere C. nici o varianta nu este corecta E. in interventiile proprotetice. 198) S2238168. C. sesiunea 2004 www. proteze adjuncte (pag. simpla incizie transversala a frenului C. are forma de bagheta lunga de 7-8 cm si lata de 2 cm E. Inaltarea crestelor alveolare prin plastie de aditie utilizeaza ceramohidroxilapatita sub forma de : A.843 Rezidentiat 2004 B. baza osoasa este foarte mult redusa in urma atrofiei postextractionale C. incizia transversala a frenului pus in tensiune urmata de sutura perpendiculara a marginilor plagii 843 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 204) S2238166. are forma de bagheta lunga de 7-8 cm si lata de 3 cm D. comprimate (pag.

cand suprafata ocluzala a dintilor atinge mucoasa gingivala a crestei alveolare mandibulare ce trebuie protezata (pag. plaga mucoasa se sutureaza in doua planuri D.rezidentiat2004. examene radiografice C. irigatia mai bogata (pag. dimensiunea redusa in sens vestibulo-oral E. 214) S2338173. abrazii dentare accentuate C. existenta unui surplus de mucoasa B. hetero transplante conservate B. examenul clinic loco-regional riguros B. Care sunt pregatirile preoperatorii din interventiile chirurgicale proprotetice: A. interventia se face sub anestezie loco-regionala. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la plastiile de aditie sunt adevarate: A. plastia in “Z” (pag. 217) S2338176. ceramica (pag. In ce situatii sunt indicate osteotomiile segmentare la maxilar: A. 216) S2338175. plaga toracica se sutureaza in trei planuri (pag. infraalveolie maxilara frontala B. examene detaliate neurologice E. resorbtia de tip centripet a maxilarului D. procesele supurative secundare B. fracturi de maxilar tip Le Fort I D.ro .PARTEA a IV a D.INTREBARI . cartilaj fragmentat in bucati mici de 1 mm D. implante din ceramo-hidroxilapatita E. incizia in “V” cu varful la nivelul insertiei pe creasta a frenului E. decubitusurile interne ale mucoasei D. Care sunt cauzele cele mai frecvente care conduc la eliminarea autotransplantului introdus juxtaosos subgingival: A. adancirea santurilor vestibulare pe cale endobucala (pag. afectiuni sistemice E. 202) S2338172. 219) S2338177. teste psihologice 844 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. incongruente dento-alveolare E. in patru timpi B.844 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . examen general complet D. autotransplantul se recolteaza din blocul cartilaginos costal C. cartilajul se despica in doua jumatati E. structura mai spongioasa a maxilarului C. forma autotransplantului C. sesiunea 2004 www. Pentru reconstructia reliefului crestei alveolare se pot folosi: A. autotransplante osoase C. Care sunt motivele pentru care s-a propus inaltarea crestei alveolare de la o tuberozitate la alta prin grefele osoase “inlay”: A. 214) S2338174.

845

Rezidentiat 2004
(pag. 198)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2338178. Care sunt caracteristicile mucoasei ce rezulta dupa extractiile traumatizante,cu denudari extinse ale osului: A. subtire B. intinsa C. aderenta de os D. necaptusita cu un strat sufficient de tesut dermic de amortizare E. bine vascularizata
(pag. 198)

S2338179. Ce aspecte fac ca o fibromatoza gingivala sa aiba aspectul de “creasta balanta”: A. hiperplazia gingivala B. resorbtia accentuata a osului alveolar, in special in zona frontala C. extractiile dentare la intervale mari D. traumatismele dento-parodontale E. interventiile anterioare la nivelul fibromucoasei gingivale
(pag. 198)

S2338180. Care este etiologia fibromatozei tuberozitare: A. protezarile indelungate B. cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata C. iritatii mecanice D. iritatii chimice E. congenital
(pag. 199)

S2338181. Care din urmatoarele semen si simptome deosebesc torusurile palatine de formatiunile de tip tumoral: A. situarea lor mediana B. nedureroase spontan sau la presiune C. evolutie relativ scurta D. mucoasa acoperitoare de aspect normal E. tulburari de deglutitie
(pag. 211)

S2338182. Care dintre urmatoarele afirmatii corespund torusurilor mandibulare: A. sunt formatiuni osoase unice sau multiple B. apar pe fata linguala a apofizei alveolare C. favorizeaza mentinerea protezelor mobile D. sunt de obicei unilaterale E. apar la nivelul premolarilor si molarilor
(pag. 211)

S2338183. Timpul II al rezectiei apofizelor genii hipertrofiate evidentiaza: A. tendoanele muschilor geniohiodieni B. marginea bazilara a mandibulei C. tendoanele muschilor genioglosi D. linia oblica interna E. gaura mentoniera
(pag. 213)

845

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

846

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2538184. Afecţiunile locoregionale în care sunt contraindicate intervenţiile proprotetice sunt: A. a. algii faciale tipice B. b. nevralgia de trigemen C. c. nevralgia de glosofaringian D. d. displazii fibroase E. e. osteopetroze.
(pag. 198)

S2638185. În patologia eruptiei dentare sunt incriminate urmatoarele boli: A. rahitismul B. febrele eruptive C. hepatitele D. avitaminozele E. sifilisul
(pag. 237)

S2638186. Gingivostomatita ulcero-necrotica-manifestari locale: A. depozite necrotice, fetide B. halena accentuata C. mobilitate dentara D. hipersalivatie E. lipsa sângerarilor gingivale
(pag. 240)

S2638187. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu: A. herpangina, B. leucoplazia C. varicela D. impetigo E. lichenul plan
(pag. 240)

S2638188. Foliculita expulsiva (Capdepont) A. este o infectie a nou-nascutului B. este o infectie a adolescentilor C. apare la nivelul gingiei mugurilor dentari temporali D. se datoreaza infectarii endogene a mugurilor dentari temporari E. se datoreaza infectarii exogene a mugurilor dentari
(pag. 240)

S2638189. Indicatiile decapisonarii molarului3 sunt: A. sa existe spatiu suficient de eruptie B. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie în forma de fata de masa C. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie în forma de cortina D. dintele sa fie erupt pâna la ecuatorul coronar E. dintele sa fie inclus
(pag. 247)

S2638190. Complicatiile pericoronaritei dintilor permanenti apar în urmatoarele cazuri: A. lipsa unui tratament B. instituirea unui tratament inadecvat C. tratament necorespunzator

846

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

847

Rezidentiat 2004
D. dupa incizie si drenaj E. reactivitate buna a organismului
(pag. 249-250)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2638191. Accidentale mecanice ale eruptiei molarilor inferiori sunt: A. ulceratii jugale sau linguale B. carii ale molarilor 2 C. resorbtii radiculare ale molarilor 2 D. deplasari dentare E. tulburari vegetative reflexe secretorii
(pag. 253)

S2638192. Tulburari nervoase –motorii ale eruptiei molarilor 3 sunt: A. contracturi ale musculaturii faciale-ticuri B. trismus C. paralizii faciale tranzitorii D. tulburari de ocluzie E. nevralgii dentare
(pag. 253)

S2638193. Coplicatiile septice ale eruptiei molarilor superiori sunt. A. abces de loja infratemporala B. sinuzita maxilara C. celulitele si abcesul de val palatin D. abcesul submandibular E. abcesul laterofaringian
(pag. 256)

S2838194. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice: A. Mucoasa subtire B. Creasta gingivala balanta C. Fibromatoza tuberozitara D. Creasta alveolara neregulata E. Hiperplaziile epitelioconjunctive
(pag. 198)

S2838195. In hiperplaziile volumunoase cu aspect tumoral se practica: A. Decaptusirea mucoasei B. Decapisonarea mucoasei C. Decolarea mucoasei D. Mobilizarea mucoasei E. Excizia mucoasei
(pag. 201)

S2838196. In cadrul plastiei santurilor peiosoase fixarea protezelor-conformator la maxilar se realizeaza prin: A. Fronda mentoniera B. Cu fir care trece prin fosa nazala si se sutureaza anterior C. Cu fire trecute circummandibular si innodate pe burdonet D. Cu stentz sau acrilat autopolimerizabil E. Cu gutiere de acrilat
(pag. 205)

847

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

848

Rezidentiat 2004
S2838197. Frenoplastia se poate realiza prin: A. Doua incizii angulare B. Incizie in "V” C. Incizie in "Y” D. Plastie in "Z” E. Incizie in”W”
(pag. 203)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2838198. Indicatia operatorie de regularizare a crestei alveolare va fi pusa obligatoriu pe baza: A. Examenului clinic B. Examenului radiologic C. Examenului histopatologic D. Examenului tomografic E. Examenului RMN
(pag. 209)

S2938199. Pentru a permite o protezare in conditii optime, campul protetic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperita de mucoasa keratinizata, fara eroziuni; B. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata, cu eroziuni; C. bolta palatina sa fie suficient de mare, moderat de adanca cu torus redus; D. limba sa aiba un volum normal; E. gaurile mentoniere sa fie situate la distanta de coama crestei alveolare.
(pag. 198)

S2938200. Frenoplastia: A. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte; B. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt lungi; C. se efectueaza sub anestezie loco-regionala prin infiltratie; D. este contraindicata anestezia tronculara; E. este indicata cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei sau a limbii si nici adancirea santurilor periosoase reespective.
(pag. 202)

S2938201. Plastia santurilor periosoase: A. se mai numeste metoda Kazanjian; B. se mai numeste metoda Traunner; C. se mai numeste metoda Obwegeser; D. este indicata in cazurile in care insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara, iar santurile vestibulare sunt sterse; E. este indicata anestezia tronculara periferica
(pag. 205)

S2938202. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate: A. prezinta IV timpi operatori; B. prezinta III timpi operatori; C. timpul III reprezinta sutura; D. timpul III reprezinta rezectia ciocurilor osoase; E. anestezia tronculara periferica poate fi asociata cu o infiltratie submucoasa in scopul diminuarii sangerarii;
(pag. 206)

848

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

(pag. se face sub anestezie loco-regionala. D.849 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . poate prezenta devieri vestibulare. sesiunea 2004 www.INTREBARI . E. B. interventia consta in rezectia portiunii subtiate si deplasate vestibular. prezinta IV timpi operatori. prezinta III timpi operatori.rezidentiat2004. C. cunoscute sub denumirea de alveolo-protruzii. Tehnica operatorie a crestei alveolare subtiri: A. indeosebi frontale.PARTEA a IV a S2938203.ro . 209-210) 849 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.

290) S1239002. hipotiroidie B. anestezia doar a nervilor alveolari superiori si posteriori C.rezidentiat2004. in cazul leziunilor superficiale. C. la persoane peste 35 ani C. pentru dinti situati profund intraalveolar C. favorizeaza aparitia unui hematom in spatiul mort anterior (pag. hipopituitarism D. Burlibaşa . incizia se poate prelungi pe marginea gingivala pana la molarul unu si apoi coboara oblic in vestibul. Dezincluzia molarilor de minte inferiori este indicata: A. in cazul lipsei complete a spatiului pe arcada D. in leziuni profunde B.850 Rezidentiat 2004 Tema nr.INTREBARI . pentru dinti cu axul de implantare oblic spre distal sau orizontal D. Bucureşti. doar anestezia la tuberozitate B. hipertiroidie C. Pentru odontectomia molarului trei superior este necesara: A. dizostoza cleidocraniana E.ro .Chirurgie orală şi maxilo-facială. pentru dinti cu radacini bine conformate B. 279) S1239006. pentru cazul cand parţile moi ale obrazului se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare in zona dintelui inclus E. traumatismul este exagerat D. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1239001. 265) S1239003. anestezia la tuberozitate completata cu anestezia la gaura palatina mare E. nu ofera o vizibilitate suficienta B.medicală. sesiunea 2004 www. acest tip de incizie avand urmatoarele dezavantaje: A. 39 Incluzia dentară BIBLIOGRAFIE: PROFIL STOMATOLOGIE . 267) S1239004. 260) S1239005. se lucreaza greu C. anestezie plexala D. la edentaţi E.PARTEA a IV a 2. in odontectomia molarului trei inferior. pierderea precoce a dintelui temporar corespunzator (pag. cu spatiu suficient pe arcada (pag. doar anestezia nervului palatin anterior (pag. Ed. pentru dinti cu radacini curbe si divergente (pag. rezulta un lambou triunghiular. Dezincluzia caninilor superiori inclusi se poate utiliza: A. favorizeaza fractura de unghi mandibular E. Incluziile unice sunt determinate frecvent de: A. Reincluzia se intalneste cel mai frecvent la: 850 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1999.

Dupa Pell si Grey realizeaza o clasificare a milarului de minte inferior an care clasa a II cuprinde: A. hipovitaminoza C E. incisivii laterali superiori (pag. in urma examenului scintigrafic (pag. factorul genetic B. molar de minte inferioracoperit complet de ramul ascendent mandiobular C. caninii superiori incisivii laterali superiori premolarii unu inferiori molarii doi temporari inferiori incisivii mandibulari (pag. caninii superiori B.rezidentiat2004. caninii superiori E.PARTEA a IV a S1339007. molar de minte inferior unde jumatatea distala a coroanei este acoperita de margine anterioara a ramului ascendemnt mandiobular D. E. molar de minte inferior usor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani E. sesiunea 2004 www. 851 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. molarii de minte inferiori B.INTREBARI . 259) S1439011. molarii de minte superiori C. sifilisul D. in urma examenului clinic C. 269) S1339010. incluzia se constata cel mai frecvent la A. molar de minte inferior cu miametru mezio-distal al coroanei comple liber B.851 Rezidentiat 2004 A. profunzimea incluziei osoase sa fie mica sau medie. rahitismul C. 259) S1539012. canini inferiori D. Conditiile necesare pentru a institui redresarea chirurgical-ortodontica a unui canin inclus sunt: A. nici una dintre acestea D. La dintii permanenti. molar de minte inferior cu fata ocluzala sub linia cervicala a molarului de 12 ani (pag. 259) S1339008. premolari inferiori (pag. molari de minte inferiori C. Diagnosticul de precizie in incluzia dentara se pune: A. 261) S1339009. C. incluzia dentara se constata cel mai frecvent la: A. in urma examenului radiografic B. B. D.ro . Cea mai frecventa cauza generala a incluziei dentere este: A. molari de minte superiori E. La dintii permanenti. 260) PROFIL STOMATOLOGIE . insuficienta tiroidiana (pag. in urma examenului ecografic E. caninii inferiori D.

ro . creaza posibilitatea folosirii coroanei intr-o lucrare protetica. (pag. 279) S1539015. fractura procesului alveolar. 276) S1539017. B. spatiul parafarigian. (pag. D. B. E. 281) S1539014. C. Inciziile practicate pentru descoperirea molarului 3 superior inclus pot fi: A. este indicata atunci cand partile moi nu se insera in vecinatatea crestei alveolare. E. dupa ce s-a tentat redresarea chirurgical-ortodontica. repozitionarea dintelui B. E. B. eliberarea coroanei dintelui excizand fibromucoasa C. incizie trapezoidala. dupa ce a fost efectuata in prealabil dezincluzia. in cursul odontectomiei molarului 3 superior pot surveni o serie de accidente: A. C. 289) S1539013. incizie in"L". creaza posibilitatea continuarii eruptiei. B.INTREBARI .852 Rezidentiat 2004 B. (pag. C. incizie orizontala. pe arcada exista sau se poate obtine spatiu in vederea alinierii normale a caninului. impingerea dintelui sau a unei radacini in obraz. Referitor la dezincluzia caninului superior putem spune ca: A. este posibila atunci cand coroana si radacinile sunt bine conformate. loja submandibulara. C. fractura dintilor antagonisti. 290) S1639018. sesiunea 2004 www. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice dintilor vecini. incizie in"baioneta". B. D. C. D. PROFIL STOMATOLOGIE . E.dintele poate fi impins catre: A. cand pe arcada persista caninul temporar. axul longitudinal al dintelui este vertical sau putin oblic. (pag.rezidentiat2004. este indicata cand caninul este inclus ectopic. planseul oral.in mod accidental. incizia capusonului fibromucos si drenajul secretiei D. E. loja maseterina. obraz. D. smulgerea tuberozitatii. Pe durata unei interventii chirurgicale de indepartare a molarului 3 inferior inclus (odontectomie). C. 283) S1539016. plaga sfasiata a mucoasei.PARTEA a IV a radacina sa fie dreapta sau usor curba pe directia de coborare. incizie curba cu concavitatea in sus. D. E. (pag. Decapusonarea inseamna: A. D. odontectomia molarului de minte 852 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. coroana dintelui este situata in vecinatatea incisivilor sau a premolarilor. (pag. Odontectomia caninului superior inclus este indicata in situatiile: A. axul vertical al dintelui poate fi oblic pana la un unghi de cel mult 30 grade.

Coroana molarului trei complet acoperită de ramul mandibular D. pulpita purulenta D. Densitatea osului înconjurător C. Folosirea elevatorului Lecluse C. Clasificarea formelor clinice ale incluziei molarului trei superior (după Archer) se face pe baza următoarelor criterii: A. Dimensiunea sacului folicular E. comunicare buco-sinusala (pag. Dintele care ramine in incluzie cel mai frecvent este: A. Molarul trei în incluzie transversală E. Caninii inferiori E. 275) S2139024. 264) PROFIL STOMATOLOGIE . 278) S2139023. 259) S1639020. Incluzia dentara se poate complica cu: A. caninii superiori (pag. Natura ţesutului acoperitor D. premolarii superiori E. Aplicarea elevatorului în spaţiul parodontal lingual B.INTREBARI .PARTEA a IV a S1639019. chist folicular E. Care dintre factorii legaţi de structurile de vecinătate sunt implicaţi în etiologia incluziei dentare: A. Poziţie transversală în os E. Morfologia rădăcinilor B.rezidentiat2004. Dinţi supranumerari D. Disostoza cleido-craniană B.853 Rezidentiat 2004 E. Odontoame satelite (pag. Caninii superiori C. sesiunea 2004 www. 261) S2139021. În ce situaţii se produce mai frecvent fractura tablei osoase interne în odontectomia molarului de minte inferior: A. Pe locul doi în ceea ce priveşte frecvenţa incluziei dinţilor permanenţi se află: A. molarii de minte inferiori D. Rădăcini curbate spre lingual (pag. granulom periapical B. Premolarii superiori D. 259-260) S2139022. Axul longitudinal de erupţie (pag. molarii de minte superiori C. Germen dentar situat profund C. gangrena pulpara C. Premolarii inferiori 853 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. transplantarea unui dinte inclus (pag.ro . caninii inferiori B. Molarii de minte superiori B.

Incluziile unice sunt determinate frecvent de: A. disostoza cleidocraniana C. 283) S2239027. care se opreste la marginea papilei. incizie marginala la nivelul festonului gingival. curba cu concavitatea in sus in mucoasa mobila.INTREBARI . 260) S2239030. La o lună postoperator E. prelungita la cele doua extremitati divergente in sus. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice ale dintilor vecini C. curba vestibulara de la incisivul lateral la primul molar cu concavitatea in jos E. 259) PROFIL STOMATOLOGIE . axul longitudinal al dintelui inclus este vertical sau putin oblic D. La 48-72 de ore postoperator C. apoi se prelungeste in bolta pe linia mediana D. curba vestibulara de la incisivul central la primul molar cu concavitatea in sus B. rahitism D. la nivelul festonului gingival .854 Rezidentiat 2004 (pag.ro . mergind de la primul premolar de partea incluziei pina la primul molar de partea opusa B. B. Prin incluzie partiala se intelege: A. pornind de la al doilea premolar de partea incluziei pina la spatiul interdentar intre caninul si lateralul de partea opusa. Odontectomia caninului superior nu este indicata in urmatoarele situatii: A. de a lungul festonului gingival. Dinte complet acoperit de os. mergind de la primul molar de partea incluziei pina la primul molar de partea opusa (pag. pina la nivelul fundului de sac vestibular D. sesiunea 2004 www. La 6 luni postoperator (pag. pornind din dreptul incisivului central pina deasupra premolarului2 (pag. avitaminoze E. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice ale dintilor vecini (pag. Dinte acoperit de un strat subtire de os si fibromucoasa C. 286) S2239029. la distanta de 2mm de marginea gingivala E. 284) S2239028. incluzie profunda. Imediat postoperator B. pornind din dreptul incisivului central pina deasupra premolarului 2 C. Dinte situat profund in interiorul osului 854 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. au aparut complicatii septice locale E. orizontala la nivelul coletului incisivului central si al incisivului lateral. incizie festonata sau curba uniforma la nivelul coletului dintilor hemiarcadei respective. Tracţiunea caninului superior inclus după descoperirea chirurgicală a acestuia se face: A. curba cu concavitatea in jos in mucoasa semimobila. asociind la extremitati doua contra incizii C. sifilis (pag. La 10-15 zile postoperator D.rezidentiat2004. 290) S2239026. iar coroana este situata in vecinatatea radacinilor incisivilor B. incizie marginala la nivelul festonului gingival.PARTEA a IV a S2139025. pierderea precoce a dintelui temporal corespunzator B. Dupa Mead incizia pentru odontectomia caninului superior se face astfel: A. in odontectomia pe cale vestibulara Archer recomanda urmatoarea incizie: A.

molarul de minte fiind situat vestibular E.PARTEA a IV a D. Dinte erupt partial fiind separat de cavitatea bucala prin sacul pericoronar si fibromucoasa (pag. redus. Un dinte este considerat inclus atunci cind: A. canin superior. Dintre cauzele generale ale incluziei dentare pe primul loc se afla: A. complicatiile date de molarul inclus (pag. 259) S2239035. Dinte ramas in incluzie la distanta de locul nornal de eruptie D. Dinte cu evolutia morfologica desavirsita si coroana acoperita in totalitate de os B. Spatiul existent intre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular B. directia axului longitudinal E. Molar de minte inferior. 263) 855 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.INTREBARI . tehnica chirurgicala care urmeaza a fi folosita D. In clasa II. egal sau mai mare decit diametrul meziodistal al molarului de minte B. molar de minte superior. Frecventa incluziei dentare are urmatoarea ordine: A. Molar de minte inferior. molar de minte superior D. Cind evolutia morfologica este desavirsita si sacul pericoronar este integru (pag. Dinte erupt ectopic C. molari de minte superiori B. Dinte care nu isi poate desavirsi eruptia datorita unui obstacol mecanic E. molari de minte superiori. Factori dismetabolici D. 259) S2239033. 262) S2239036. canin superior C. dupa Pell si Gregory. canin superior. Hipovitaminozele C si D (pag. mai mic decit diametrul meziodistal al molarului de minte C. Molar de minte inferior. premolar superior (pag. 259) S2239032. Winter clasifica incluziile molarului de minte in functie de: A. 259) S2239031. Cind coroana dintelui nu este acoperita in totalitate de os C. 259) S2239034. Dinte situat la distanta fata de locul normal de eruptie E. Factori genetici E. Prin anclavare dentara se intelege: A. redus. Se afla in intregime intra osos B. molarul de minte fiind situat lingual (pag. canin inferior E. canin inferior. Molar de minte inferior. molarul de minte se gaseste in ramul ascendent mandibular D.855 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .ro . Dinte erupt submucos cu sac pericoronar integru (pag.rezidentiat2004. sesiunea 2004 www. Rahitismul B. Cind evolutia morfologica a dintelui este desavirsita si mucoasa acoperitoare este integra E. Insuficienta tiroidiana C. Cind evolutia morfologica a dintelui este desavirsita si apexul inchis D. profunzimea la care se gaseste molarul de minte C. redus.spatiul dintre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent este: A. Molar de minte inferior.

insuficienta hipofizara D. 290) S2239038. In cursul odontectomiei molarului superior pot surveni urmatoarele accidente: A.rezidentiat2004. rahitismul B. lipsa spatiului de pe arcada E. In odontectomia molarului de minte inferior dintele inclus poate fi impins accidental spre: A. chistul folicular D. la edentati D.ro . pentru dinti situati profund intraosos C. loja submandibulara B. genian E. chistul rezidual C. pentru dinti cu radacini unite B. 276) S2239040. cu spatiu suficient pe arcada E. sesiunea 2004 www. insuficienta tiroidiana (pag. in urma examenului CT C. in cazul incluziilor superficiale cu lipsa spatiului pe arcada B. Dezincluzia caninilor superior inclusi se poate efectua: A. plaga mucoasei mobile (pag. in urma examenului RMN D. in urma examenului clinic B. chistul mucozal (pag. impingerea radacinii in fosa nazala B. fractura procesului alveolar D. fractura dintilor antagonisti E. Cauzele locale in incluzia molarilor de minte inferiori sunt: A. loja infratemporala C. in cazul incluziilor superficiale. chistul radicular B.INTREBARI .856 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . spatiul parafaringian (pag. in jurul varstei de 18 ani C. 260) S2239042. chistul nazopalatin E. in urma examenului radiografic E.PARTEA a IV a S2239037. smulgerea tuberozitati C. in urma examenului ecografic (pag. 261) S2239039. Dezincluzia molarilor de minte inferiori este indicata: A. Una din coplicatiile incluziei dentare este reprezentata de: A. 261) S2239041. loja maseterina D. in incluziile profunde (pag. hipovitaminoze C C. pentru dinti cu radacini dine conformate 856 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. In incluzia dentara diagnosticul de precizie se pune: A. 281) S2239043.

Cea mai frecventă cauză generală a incluziei dentare este A. sifilisul D. 259) S2239046.INTREBARI . factorul genetic C. cind pe arcada persista caninul temporar B. se crează simultan lamboul vestibular şi palatinal D. se împinge dintele cu elevatorul dinspre coroană E. incisivii temporari D. de fiecare data cind dezincluzia nu a dat rezultate C. molarilor de minte inferiori B. cind axul longitudinal este usor oblic D. premolari inferiori (pag. La dinţii permanenţi.ro . insuficienţa tiroidiană (pag. molarilor de minte superiori D. 260) S2339047. incluzia dentară se constată cel mai frecvent la A. caninilor inferiori E. Reincluzia se intilneste cel mai frecvent la: A. caninilor superiori C. Incluzia dentara este intilnita cel mai frecvent la nivelul: A. molarii de minte inferiori B. canini inferiori D. hipovitaminoza C E. In urmatoarele situatii este indicata odontectomia caninului superior: A. pentru dinti cu radacini butonate E. se descoperă de preferinţă mai întâi porţiunea palatinală B. molarii doi temporarii inferiori (pag.857 Rezidentiat 2004 D. cind coroana are dimensiuni normale (pag. cind caninul inclus produce tulburari trofice dintilor vecini E. incisivilor laterali (pag. sesiunea 2004 www. rahitismul B. molari de minte superiori E. premolarii unu inferiori C. caninii superiori C. molarii doi temporari superiori E.rezidentiat2004. se descoperă de preferinţă mai întâi porţiunea vestibulară C. 259) 857 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.PARTEA a IV a S2239044. 283) S2239045. se separă întotdeauna coroana de rădăcină (pag. 288) S2339048. cind dintele inclus se afla in vestibulopozitie (pag. 265) PROFIL STOMATOLOGIE . În odontectomia caninului superior pe cale mixtă(vestibulo-palatinală): A. premolarii doi superiori B. 259) S2339049.

dupa câteva ore D.858 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .INTREBARI . molar de minte inferior uşor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani D. nici una dintre acestea D. Diagnosticul de precizie în incluzia dentară se pune: A. dupa 10-12 zile de la accidenrt B. la câteva zile de la traumatism B. malformaţii radiculare: rădăcini curbate D. dupa 3 zile E. sesiunea 2004 www. Cauze care ţin de ţesuturile şi structurile din vecinătate în incluzia dentară sunt: A. Pell şi Gregory realizează o clasificare a formelor clinice de incluzie ale molarului de minte inferior în care clasa a II cuprinde: A. dupa o luna E. Escoriatia A. 524) S2639054. 260) S2639053.PARTEA a IV a S2339050. consta dintr-o leziune de continuitate interesând numai epidermul 858 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. în urma examenului scintigrafic (pag. molar de minte inferior cu faţa ocluzală sub linia cervicală a molarului de 12 ani E. la câteve minute C. (pag. molar de minte inferior cu faţa ocluzală deasupra liniei cervicale a molarului de 12 ani (pag. în decubit lateral cu capul în pozitie decliva C. radiaţii ionizante administrate în regiunea maxilarelor în scop terapeutic. în decubit lateral cu capul ridicat B. 522) S2639055. germen dentar situat prea profund în os C. Sutura secundara tardiva se realizeaza: A. molar de minte inferior unde jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului ascendent mandibular C. Hemoragia secundara în plagile OMF apare: A. 511) S2639056. dupa 3 luni (pag. 261) S2539052. dupa 20-30 zile C. n urma examenului clinic B. dupa o zi D. în urma examenului radiografic C. 262) S2339051. în urma examenului ecografic E. disostoza cleidocraniană B. dupa 2 saptamâni (pag. rădăcini deformate cu odontoame satelite E. Pentru restabilirea permeabilitatii la pacientii cu asfixie mecanica pozitia bolnavului va fi: A. situaţia în care spaţiul dintre faţa distală a molarului 2 şi marginea anterioară a ramului ascendent este mai mic decât diamtrul mezio-distal al molarului de minte B.ro . în pozitie semisezânda (pag. pe burta E.rezidentiat2004. pe spate D.

260) 859 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.859 Rezidentiat 2004 B. fractura radacinii molarului inclus (pag. C. PROFIL STOMATOLOGIE . 281 . E. Se fixeaza bine mandibula si se extrage dintele.282) S1239061. 259) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1239060. Accidentele odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. C. B. Se imobilizeaza fractura de mandibula si se renunta la extractie (pag. urmat de imobilizare C. situatia in care se afla un dinte dupa decapusonare. la batrâni D. deschiderea planseului fosei nazale C. sesiunea 2004 www. D. dar nu-si poate desavarsi eruptia datorita unui ostacol mecanic. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical. se afla sub fibromucoasa gingivala si al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala. incluzia partiala a unui dinte. In cazul fracturii mandibulei in timpul extractiei molarilor de minte inferiori se procedeaza astfel: A. incluzia superficiala a unui dinte. D. deschiderea sinusului maxilar B. malformatii radiculare D. avitaminozele E. între 20-40 ani B. Anclavarea dentara reprezinta: A. fractura tuberozitatii maxilare D. partial degajata de os. E. insuficienta tiroidiana C. impingerea dintelui in fosa infratemporala E. dermul si hipodermul este nedureroasa sângerarea este majora (pag. Se imobilizeaza mandibula cu ligaturi de sarma si se continua extractia E. genetice B. 501) S2639057. Se imobilizeaza mandibula cu atela si tractiune intermaxilara si se amana extractia D. Cauze locale in incluzia molarilor de minte inferiori sunt: A. 497) S2839058. la nivelul molarilor E.rezidentiat2004.INTREBARI . la copii C. Leziunile traumatice ale partilor moi OMFapar mai frecvent: A. lipsa spatiului pe arcada (pag. (pag. 276) S2939059. la femei (pag. Se extrage dintele si apoi se imobilizeaza mandibula B. se refera la un dinte a carui coroana.PARTEA a IV a consta dintr-o leziune de continuitate interesând epidermul si dermul consta dintr-o leziune de continuitate interesând epidermul.ro .

Cauzele locale in legatura cu germenul dentar sunt: A. superficiala D. cand fibromucoasa este sub forma de"fata de masa" (pag. malformatii radiculare D. resorbtiile radiculare B. deschiderea sinusului maxilar (pag. 260) S1339066. germen dentar deformat situat transversal fata de directia de eruptie C. deplasari ale dintilor vecini C.rezidentiat2004. 281 . sediul B. transplantarea devitala E. rezectia apicala (pag. totala B. cand sunt prezenţi molarul I si II E. completa C. cand spatiul din trigonul retromolar o permite C. Printre accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte maxilar se numara si: A. chisturi dentigere E. nici una dintre acestea (pag. germen dentar situat prea profund in os B. 265) S1239063. leziuni de decubit D.860 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Odontectomia molarului de minte inferior se indica: A. Posibilitatile terapeutice in incluzia de canin superior sunt: A. odontectomia C. patrunderea in canalul mandibular B. transplantarea vitala D. malformaţii coronare E. sesiunea 2004 www. in toate cazurile cand nu sunt sanse de eruptie normala pe arcada B. 259) S1339068. forma coroanei si radacinii 860 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Examenul radiografic in incluziile dentare trebuie sa precizeze: A.PARTEA a IV a S1239062. 283) S1239064. replantarea B. in incluziunile ectopice D. impingerea dintelui in spatiul infratemporal D. fractura tuberozitaţii maxilarului E. nici unul dintre acestea (pag. profunda E.282) S1339065. fracturarea radacinilor molarului inclus C. pericoronarita congestiva (pag.ro . 260) S1339067. Daca dintele inclus se afla in intregime intraosos incluzia este: A. Complicatiile mecanice ale incluziei dentare sunt: A.INTREBARI .

paralela cu marginea gingivala D. Odontectomia molarilor de minte inclusi se impune in: A. raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar E. axul de eruptie D. 272) S1339072. Radacinile molarului sunt situate adanc C. In incluziile de canin palatinale bilaterale se face o incizie: A. 278) PROFIL STOMATOLOGIE . Coroana molarului 2 mascheaza coroana dintelui inclus D. tehnica Witzel E. 283) S1339070. Nici una dintre acestea (pag. 284) S1339071. Triunghiulara D. Radacini conice fuzionate E. Orizontala C. nici una dintre acestea (pag. in L E. In incluziile profunde odontectomia este dificila intrucat: A. sesiunea 2004 www.PARTEA a IV a S1339069.ro . Coroana molarului inclus este in contact strans cu radacina distala a molarului 2 E. curba C. De alta natura D. nici una dintre acestea (pag. ampla B. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii: A. 267) S1339074. vestibulara C.861 Rezidentiat 2004 C. 279) S1339073. in baioneta B. Trapezoidala (pag. Complicatii septice grave B.INTREBARI . palatinala B.rezidentiat2004. Trismus 861 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Incizie curba cu concavitatea in jos B. Partch E. Curba cu concavitatea in sus C. Stratul de os este gros B. strict de partea incluziei E. in baioneta (pag. mediana (pag. In functie de datele examenului clinic si radiologic caninii superiori inclusi pot fi extrasi pe cale: A. vestibulo-palatinala D. Complicatii tumorale C. in T D. Inciziile mucoperiostului in odontectomia molarilor de minte inferiori sunt: A.

curba vestibulara cu concavitatea in sus C. in L E. extractia de necesitate a molarului doi este indicata in urmatoarele situatii A.INTREBARI . cand coroana molarului de minte inclus se afla sub radacinile molarului doi E. 286) S1439076. cand molarul doi prezinta un proces carios profund. 288-289) S1439080. trapezoidala B. In timpul manoperelor de trepanare a osului si de luxatie a caninului inclus pot surveni o serie de accidente. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior. Cauzele locale ale incluziei dentare. existand riscul compromiterii rezistentei mandibulei si al producerii unei fracturi C. luxatia dintilor vecini B. fracturarea radacinii molarului de minte inclus B. igiena orala deficitara E. deschiderea sinusului maxilar D. chiar daca acesta poate fi rezolvat conservator D. In cadrul complicatiilor incluziei dentare sunt cuprinse si A. care tin de tesuturile si structurile din vecinatate. prezenta unor formatiuni tumorale tumorale in calea dintelui ce urmeaza sa erupa D. 265) PROFIL STOMATOLOGIE . resorbtii ale dintilor cu care sunt in contact D. deschiderea foselor nazale C. luxatia molarului doi C. sesiunea 2004 www. deschiderea canalului mandibular 862 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator. 260) S1439077. sunt A. la mai putin de 1cm de radacina distala a molarului doi (pag. cand intraoperator a fost luxat molarul doi. cu mezializarea si distalizarea dintilor vecini B. prezenta unor dinti previa(dinti supranumerari in calea eruptiei dintilor permanenti) C. fracturarea apexului dintilor vecini E. cand coroana molarului de minte este situata profund.rezidentiat2004. caninii superiori inclusi pot produce deplasari sau rotari si chiar devitalizari ale incisivilor laterali sau premolari C. lezarea nervului palatin mare (pag. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente. 260-261) S1439078. facand imposibila imobilizarea ulterioara a dintelui B. 273) S1439079. cand sacrificiul osos pentru degajarea molarului de minte ar trebui sa fie deosebit de intins.ro .PARTEA a IV a S1339075. deplasari ale dintilor vecini B. lipsa de spatiu. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara sunt: A.862 Rezidentiat 2004 (pag. osteopetroza E. transformarea chistica a sacului folicular (pag. Pichler D. printre care se numara si A. iar septul osos intyerdentar este foarte subtire sau lipseste. traumatismele accidentale (pag. toate acestea (pag. precum A.

fracturarea mandibulei (pag. directia coroanei este aproape orizontala E. deschiderea sinusului maxilar D.rezidentiat2004. in cazul molarului de minte inferior inclus. insuficienta tiroidiana. rahitismul. fracturarea tuberozitatii maxilare B. dupa perioada de rizaliza fiziologica a radacinii D. spatiul ramas putand fi insuficient B. profunzimea incluziei C. 265) S1439084. existenta complicatiilor septice provocate de dintele inclus (pag. persistenta pe arcada a caninului de lapte. Printre cauzele generale ale incluziei dentare se numara si A. datorita atat morfologiei dentomaxilare. cat si unor defecte de tehnica.PARTEA a IV a S1439081. Care dintre afectiunile generale enumerate pot fi incriminate in etiopatogenia incluziei dentare? A.ro . cresterea dimensiunii maxilarului superior E. 259) S1539086. partile moi ale obrazului nu se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare. C. Incluzia caninilor superiori este favorizata de o serie de factori si anume A. factorii genetici B. 863 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. forma coroanei si a radacinilor molarului de minte inclus B. sesiunea 2004 www. sifilisul D. sarcoidoza.INTREBARI . raporturile dintelui inclus cu molarul de 6 ani E. impingerea dintelui in spatiul pterigo-maxilar E. coroana nu se gaseste inclusa in regiunea procesului alveolar (pag. deschiderea foselor nazale C. caninul permanent erupe dupa ce lateralul si primul premolar permanent s-au aliniat deja pe arcada. insuficienta hipofizara (pag. fracturarea radacinilor dintelui inclus E. TBC pulmonar E. unde sa gaseste molarul de minte D. B. reducerea dimensiunii maxilarului superior (pag. 281-282) S1439082. 264) S1439085.863 Rezidentiat 2004 D. 276) PROFIL STOMATOLOGIE . rahitismul C. este necesar ca examenul clinic si radiografic sa stabileasca A. In timpul odontectomiei molarului de minte superior. 282) S1439083. directia coroanei este verticala sau usor oblica C. pot surveni unele accidente cum ar fi A. smulgerea tuberozitatii (pag. coroana si radacinile sunt bine conformate B. directia axului longitudinal al dintelui D. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus in urmatoarele conditii A. Pentru a adopta o atitudine terapeutica corespunzatoare. mugurele caninului permanent se formeaza profund in maxilar C.

Extractia de necesitate a molarului 2 in cursul odontectomiei molarului de minte inferior este indicata: A. 273) S1539089. intre complicatiile mecanice determinate de catre un canin inclus se pot enumera: A. B. D. E. micrognatia. directia coroanei sa fie verticala sau usor oblica.rezidentiat2004. sunt inclusi ectopic. C. E.integru. D. nevrita traumatica. 265) S1539091. hipovitaminoza C. E. D. D. sifilisul. cand molarul 2 a fost luxat intraoperator. sesiunea 2004 www. E. spasme ale nervului facial.ro . (pag.INTREBARI .864 Rezidentiat 2004 D. B. 259) PROFIL STOMATOLOGIE . au determinat devitalizarea molarului de 12 ani. hiperplazia gingivala juvenila. B. B. cand coroana molarului 3 se gaseste cu fata ocluzala catre radacina distala a molarului 2. paralizia faciala periferica. C. laterodeviatie mentoniera. E. tulburari senzoriale oculare. E. Odontectomia molarilor de minte inferiori este indicata atunci cand: A. au determinat complicatii tumorale. leziuni de decubit la edentati. dintii supranumerari. B. coroana si radacina bine conformate. C. cand sacrificiul osos necesar degajarii molarului 3 ar fi prea mare. C. B. prezinta deformatii radiculare. Complicatiile nervoase generate de catre dintii inclusi pot fi: A. chisturile de maxilar. D. E. nu exista posibilitatea continuarii eruptiei. cand grosimea septului interdentar este foarte mare. C. 260) S1539090. 265) S1539092. deplasari sau rotari ale antagonistilor. afectind chiar rezistenta mandibulei. 864 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Pentru ca dezincluzia molarului 3 inferior sa fie eficienta sunt necesare urmatoarele conditii: A. devitalizari ale dintilor vecini. (pag. 261) S1539088. (pag. molarul 2 sa fie prezent pe arcada. persistenta dintelui temporar. Precizati care dintre afectiunile locale amintite mai jos poate determina ramanerea unui dinte in incluzie: A. partile moi jugale inserate la distanta de creasta alveolara. C.PARTEA a IV a S1539087. D. (pag. cand coroana molarului 3 inclus se gaseste sub radacinile molarului 2. (pag. nevralgia trigeminala. (pag. resorbtii radiculare. coroana este inclusa in regiunea procesului alveolar.

261) S1639099. incizia orizontala. abces perimaxilar in jur C. Keratochist D. 260) S1639098.PARTEA a IV a S1539093. sesiunea 2004 www. lezarea continutului canalului mandibular (pag. Cauzele incluziei dentare sunt: A. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt: A. Deschiderea sinusului maxilar D.rezidentiat2004. Incluzia caninului superior este favorizata de: A. mugurele dentar profund situat in maxilar 865 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 274) S1639097. Lezarea molarului I superior (pag. 260) PROFIL STOMATOLOGIE . luxatia dintilor vecini B. Accidentele odontectomiei molarilor de minte superior pot fi: A. incizia trapezoidala. Fractura unghiului mandibulei B. incizia triunghiulara. Fractura tuberozitatii maxilare C. lezarea dintilor vecini C. lezarea dintelui vecin E. hematom retrotuberal D. 288) S1639095. 266-267) S1639094. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei caninilor superiori sunt: A. persistenta unui dinte de lapte in calea de eruptie D.ro . dinti supranumerari in calea de eruptie B. Carcinom B. fractura mandibulei D. deschiderea sinusului maxilar C. 280) S1639096. (pag. B. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A. fractura mandibulei B. deschiderea fosei nazale E.INTREBARI . D. bruxismul (pag. E. Aterom (pag. tulburari de dezvoltare a maxilarelor E. Chist dentiger C. lezarea pachetului mentonier (pag.865 Rezidentiat 2004 (pag. C. incizia in"L". Tipurile de incizie indicate in odontectomia molarului de minte inferior sunt: A. Ameloblastom E. Impingerea dintelui in sinusul maxilar E. incizia in baioneta.

intraosos D. Odontomului (pag. Keratochisturilor D. Molarul de 12 ani prezintă indicaţie de extracţie (pag. Contuzia mandibulei E. Procese septice după abordul pe cale mixtă D. În evoluţia postoperatorie după extracţia chirurgicală a caninilor superiori pot apărea: A. Edemul buzei superioare după abordul pe cale palatinală B. Dificultăţi de fonaţie după abordul pe cale palatinală C. Edem în “buză de tapir” 866 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Coroana molarului trei este situată sub rădăcinile molarului doi E. Accidentele intraoperatorii în odontectomia molarului trei inferior sunt: A. Incluzia dentara se caracterizeaza prin: A. Complicaţiile tumorale ale incluziei molarului de minte inferior constau în apariţia: A. iar molarul trei nu are contact cu rădăcinile acestuia C. sac pericoronar deschis (pag. Coroana este acoperită aproape total de ramul mandibular E. Molarul doi prezintă gangrenă pulpară. Fractura rădăcinilor B. E. Fractura mandibulei (pag. Molarul trei este inclus strict submucos D. retentia submucoasa a unui dinte incomplet format B. retentia unui dinte complet format. Chisturilor foliculare B. intraosos C. Chisturilor de erupţie C. Molarul doi a fost luxat accidental. D. prezenta unui dinte incomplet format. Ameloblastomului E.PARTEA a IV a S1639100. Părţile moi ale obrazului se inseră la distanţă de creasta alveolară la acel nivel C. retentia unui dinte complet format. 282) PROFIL STOMATOLOGIE .866 Rezidentiat 2004 B.ro . 275-276) S2139102. Luxaţia mandibulei D. 259) S2139101.INTREBARI . submucos E. Extracţia de necestiate a molarului de 12 ani în odontectomia molarului trei inferior este indicată în următoarele situaţii: A. abcese palatinale repetate fractura maxilarului superior persistenta caninului de lapte reducerea dimensiunii maxilarului superior (pag. Apariţia unor leziuni tumorale la acel nivel C.rezidentiat2004. Coroana şi rădăcinile sunt bine conformate D. Coroana molarului trei este în contact direct cu rădăcina distală a molarului doi B. C. Dezincluzia molarului trei este recomandată dacă: A. Coroana este acoperită parţial de ramul mandibular B. 261) S2139103. 265) S2139104. 272-273) S2139105. sesiunea 2004 www. septul dintre acesta şi molarul trei fiind gros (pag.

eruptia precoce a caninului superior C. 283) 867 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 281-282) S2239108. Deschiderea sinusului maxilar B.INTREBARI . In incluziile vestibulare ale molarului de minte superior se practica urmatoarele tipuri de incizii: A. sesiunea 2004 www. Împingerea dintelui în spaţiul pterigomandibular D. Curbă cu concavitatea în sus E.rezidentiat2004. caninul permanent erupe dupa ce lateralul si primul premolar sau aliniat pe arcada. incizia in T D. marirea dimensiunii maxilarului superior B. palatinala D. Caninii superiori pot fi extrasi pe cale: A. 282) S2239111. Accidentele intraoperatorii in cazul odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. incizia curba cu concavitatea in jos E. numai palatinala C. În “T” (pag.PARTEA a IV a S2139106. În “trapez” C. Fractura rădăcinilor C.ro . 281 282) S2239110. abcesul de fosa infratemporala E. Fractura tuberozităţii maxilare E. Curbă cu concavitatea în jos D. persistenta pe arcada a caninului de lapte dupa perioada de rizaliza fiziologica a radacinii D. fracturarea tuberozitatii maxilare C. 289) PROFIL STOMATOLOGIE . spatiul ramas fiind insuficient (pag. 279) S2139107. Incluzia caninilor superiori este favorizata de o serie de factori: A. incizia in Y B. incizia in V C. mixta vestibulo orala E. Printre accidentele intraoperatorii în odontectomia molarului trei superior se numără: A. impingerea dintelui in cavitatea sinusala D.867 Rezidentiat 2004 E. incizia curba cu concavitatea in sus (pag. fracturarea radacinilor molarului inclus B. nazala (pag. În “baionetă” B. 279) S2239109. plagi gingivale (pag. Dificultăţi de alimentaţie (pag. Smulgerea tuberozităţii maxilare (pag. În odontectomia molarului trei superior se pot practica următoarele tipuri de incizii: A. vestibulara B. mugurele caninului permanent se formeaza profund in maxilar E.

nu exista spatiu pe arcada D. luxatia dintilor vecini B. Germen dentar situat profund in os B. Accidentele intraoperatorii in timpul odontectomiei caninilor superiori sunt: A. Tulburari de dezvoltare ale maxilarelor C. premolarizarea B. Radiatiile ionizante. odontectomia E. caninul inclus sa aiba o conformatie anatomica normala B. smulgerea tuberozitatii B. In incluzia de canin superior. fracturarea apexului dintilor vecini E. traumatisme accidentale sau interventii chirurgicale C. Malformatii coronare D. cimentarea pe dintele inclus a unui inel ortodontic B. posibilitatile terapeutice sunt: A. 288) S2239113. fracturarea radacinilor molarului inclus C.rezidentiat2004.INTREBARI . In cursul odontectomiei molarului de minte superior pot sa apara urmatoarele accidente: A. impingerea molarului inclus in fosa nazala D. Redresarea chirurgicalortodontica a caninilor inclusi este indicata in urmatoarele conditii: A. Cauze care tin de tesuturile si structurile din vecinatate in incluzia dentara sunt: A. luxatia mandibulei C. Caninul inclus va fi ancorat prin unul din urmatoareledispozitive: A. transplantarea vitala (pag. sesiunea 2004 www. 260) S2239118. saparea unei cavitati in coroana dintelui si cimentarea unui bracket E. deschiderea sinusului maxilar E. Lipsa de spatiu datorita caderii precoce a dintelui temporar E. malformatii radiculare B. caninul inclus are radacini curbe (pag. impingerea unei radacini in spatiu retrotuberozitar infratemporal (pag. ligaturi de sirma in jurul coletului D.ro . transplantarea devitala C.PARTEA a IV a S2239112. deschiderea sinusului maxilar (pag.868 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 289) S2239114. 289) S2239115. administrate pe regiunea maxilarelor in scop terapeutic (pag. Cauzele locale din incluzia dentara care tin de structurile si tesuturile din vecinatate sunt: A. aplicarea unui bracket cu ajutorul unui material compozit (pag. incluzia sa nu fie prea profunda C. 283) S2239117. lezarea pachetului vasculonervos al dintilor vecini D. rezectia apicala D. axul longitudinal al dintelui inclus este orizontal E. dinti supranumerari 868 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 281 282) S2239116. forarea unui tunel transcoronar intrapulpar prin care se trece o sirma C.

Pell si Gregory clasifica incluziile molarului de minte inferior in raport cu : A. germen dentar deformat D. Dintre cauzele locale ale incluziei dentare. Complicatiile mecanice in urma incluziei dintilor prmanenti sunt: A. malformatii radiculare C. 260) S2239124.ro . 260) S2239122. resorbtii ale radacinilor dinilor cu care sunt in contact dintii inclusi D. insuficienta hipofizara (pag. sesiunea 2004 www. devitalizari ale dintilor vecini C. profunzimea la care se gaseste dintele inclus E. Dintre cauzele locale in incluzia dentara fac parte: A. grosimea fibromucoasei B. radiatiile ionizante. disostoza cleidocraniana C. datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator (pag. 259) S2239121. fac parte: A. malformatii radiculare E. hepatita c (pag.PARTEA a IV a D. 259) S2239123. administrate in scop terapeutic C.869 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Hipertrofia gigivala ereditara B. delplasari ale dintilor vecini B. diabetul E. germen dentar deformat E. 260) S2239120. 262) 869 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. sifilisul D.INTREBARI . malformatii coronare (pag. rahitismul E. hipertrofia gingivala ereditara D. leziuni de decubit la edentatii totali (pag. odontoame satelite (pag.rezidentiat2004. in legatura cu dintele insusi. Factorii generali in aparitia incluziei dentare sunt: A. malformatiile coraonare si radiculare (pag. spatiul existent intre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular B. insuficienta tiroidiana D. lipsa de spatiu. hipovitaminozele c si d C. 260) S2239119. germen dentar deformat B. germen dentar situat prea profund in os B. Tehnica chirurgicala care urmeaza a fi folosita D. malformatii coronare E. Factorii generali in aparitia incluziei dentare sunt: A. Chiste radiculare la nivelul dintilor vecini E. directia axului longitudinal al dintelui inclus C.

cind coroana molarului de minte este situata profund. stabileste numarul radacinilor D. extractia de necesitate a molarului 2 este indicata in urmatoarele situatii: A. Pentru a se adopta o atitudine terapeutica corespunzatoare in cazul incluziei molarului de minte inferior. luxatia mandibulei 870 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. coroana se afla in profunzime acoperita de un strat osos gros iar dintele poate fi folosit ca stilp de punte C. 264) S2239126. sesiunea 2004 www. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior. dimensiunea vestibulo orala a coroanei (pag. fibrosarcomul E. sialoree (pag. profunzimea incluziei C. 261) S2239129. in contact cu radacina distala a molarului 2 B. precizeaza profunzimea la care se afla dintele inclus. iar septul osos este subtire D.ro . Molarul de minte poate fi dezinclus in urmatoarele conditii: A. localizeaza cu precizie dintele in os B.PARTEA a IV a S2239125. stabileste raporturile dintelui cu elementele importante din vecinatate E. cind septul osos interdentar este complet resorbit E. coroana si radacinile sunt bie conformate B. ameloblastomul (pag.rezidentiat2004. deplasari ale dintilor vecini E. forma coroanei B. complicatiile septice E. cind intraoperator a fost luxat molarul 2. in raport cu tabla osoasa vestibulara si cea linguala C. keratochistul C. chistul dentiger D. Complicatiile incluziei dentare sunt: A. directia axului longitudinal D. directia coroanei este verticala sau usor oblica E. cind coroana molarului inclus se gaseste situata deasupra radacinilor molarului 2 C.870 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A.INTREBARI . 265) S2239127. spasme faciale C. cind nu se poate folosii elevatorul limba de crap (pag. nevralgii simptomatice pe una din ramurile nervului facial B. partile moi nu se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare (pag. Complicatiile tumorale ale incluzie dentare sunt: A. Examenul radiografic efectuat in incidenta mandibulara defilata este indispensabil in cazul incluziei molarului de minte inferior deoarece: A. 260) S2239128. partile moi se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare D. chistul folicular B. 272) S2239131. tulburari senzoriale D. este necesar ca examenul clinic si radiografic sa stabileasca: A. 266) S2239130. precizeaza starea dintilor din vecinatatea molarului inclus (pag.

871

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. fractura mandibulei fracturarea molarului 2 parestezii hipoestezii
(pag. 274 276)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2239132. Archer clasifica formele clinice ale incluziei molarului de minte superior dupa: A. raporturile cu coroana molarului 2 B. raporturile cu planul de ocluzie C. profunzimea incluziei D. directia axului longitudinal E. raporturile cu sinusul maxilar
(pag. 278 279)

S2239133. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii: A. incizie in V B. incizie in T C. incizie curba cu concavitatea in jos D. incizie juxtagingivala E. curba cu concavitatea in sus
(pag. 279)

S2239134. Pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara tipurile de incizie practicate sunt: A. incizie in L B. incizie pe linia mediana a palatului dur C. Pichler D. trapezoidala E. curba vestibulara cu concavitatea in sus
(pag. 286)

S2239135. Complicatiile nervoase aparute in urma incluziei dentare sunt: A. spasme ale nervului auriculotemporal B. nevrita traumatica C. spasme ale nervului facial D. nevralgia glosofaringiana E. tulburari senziriale oculare
(pag. 261)

S2239136. Odontectomia molarului de minte inferior este indicata in urmatoarele cazuri: A. in incluziile ectopice B. cand dintii prezinta anomalii radiculare C. in anchiloza dentoalveolara D. cand dintele nu isi mai poate continua eruptia E. in nevralgiile trigeminale
(pag. 265)

S2239137. Caninul inclus poate determina urmatoarele complicatii mecanice: A. resorbtii radiculare B. devitalizari ale dintilor antagonisti C. leziuni de decubit la edentati D. supuratii de vecinatate E. devitalizari ale dintilor vecini

871

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

872

Rezidentiat 2004
(pag. 260)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2239138. Incluzia dentara se caracterizeaza prin: A. dinte cu sacul pericoronar deschis B. retentia unui dinte complet format subperiostal C. retentia unui dinte complet format, intraosos D. retentia unui dinte complet forma, submucos E. retentia unui dinte incomplet format, submucos
(pag. 259)

S2239139. In cazul odontectomiei molarului 3 superior este necesara: A. anestazia nervului palatin posterior B. doar anestezia nervului palatin anterior C. anestezia la tuberozitate D. doar anestezia nervilor alveolari superior si posterior E. anestezia la gaura palatina mare
(pag. 279)

S2239140. In incluziile dentare examenul radiologic trebuie sa precizeze: A. raporturile molarului inclus cu fosele nazale B. daca apexul este inchis C. daca sacul folocular este inchis D. axul de eruptie E. forma radacini
(pag. 278)

S2239141. Accidentele ce pot survenii in timpul odontectomiei caninului superior sunt: t: A. fracturarea apexului dintilor antagonisti B. deschiderea sinusului maxilar C. lezarea nervului infraorbitar D. desciderea foselor nazale E. impingerea dintelui in fosa temporala
(pag. 288 289)

S2239142. Care dintre urmatoarele afectiuni pot determina ramanerea unui dinte in incluzie: A. persistenta dintelui temporar B. chistul rezidual C. chistul maxilar D. hiperplazia gingivala juvenila E. dinti supranumerari
(pag. 260)

S2239143. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt: A. ameloblastom B. chist nazopalatin C. chist nazolabial D. chist dentiger E. carcinom
(pag. 261)

S2239144. In urma odontectomiei molarului de minte inferior pot sa apara urmatoarele accidente: A. lezarea nervului mandibular

872

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

873

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. hematom retrotuberozitar fractura mandibulei deschiderea sinusului maxilar lezarea dintelui vecin
(pag. 280)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2239145. Incluzia caninului superior este favorizata de : A. persistenta caninului temporar B. reducerea dimensiunii mandibulei C. supuratii repetate in timpul dentitiei temporare D. mugurele dentar situat superficial in maxilar E. reducerea dimensiunii maxilarului superior
(pag. 282)

S2239146. Este indicat sa se efectueze odontectomia molarului de mintte inferior in urmatoarele cazuri: A. cind se poate folosi elevatorul limba de crap B. cind molarul de minte este acoperit de o lama osoasa subtire C. cind pacientul nu prezinta trismus D. cind nu exista sanse de eruptie normala pe arcada E. in incluziile ectopice
(pag. 265)

S2239147. Cind dintele inclus se afla in intregime intraosos incluzia este: A. incompleta B. completa C. superficiala D. totala E. profunda
(pag. 259)

S2239148. Odontectomia caninilor superiori se poate efectua pe cale: A. mixta vestibulo nazala B. palatinala C. nazala, cind dintele inclus se afla in vecinatatea foselor nazale D. vestibulara E. vestibulo palatinala
(pag. 283)

S2239149. Complicatiile incluziei dentare sunt: A. tumori maligne B. deplasari ale dintilor vecini C. resorbtii radiculare ale dintilor antagonisti D. chiste foliculare E. devitalizari ale dintilor vecini
(pag. 260 261)

S2239150. Pentru a se putea efectua redresarea chirurgical ortodontica a unui canin inclus sunt necesare urmatoarele conditii: A. pe arcada exista spatiu invederea alinierii normale a caninului B. coroana dintelui este la nivelul apexului incisivului lateral C. axul dintelui este orizontal si incluzia este superficiala D. radacina poate sa fie usor curba

873

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

874

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. pe arcada se poate obtine spatiu in vederea alinierii normale a caninului
(pag. 289)

S2239151. Dezincluzia molarului de minte inferior se poate efectua in urmatoarele cazuri: A. coroana este voluminoasa B. partile moi se insereaza in vecinatatea crestei alveolare C. osul prezinta o grosime suficienta pentru a permite dezincluzia D. partile moi nu se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare E. radacinile si coroana sunt bine conformate
(pag. 265)

S2239152. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. fractura mandibulei B. deschiderea sinusului maxilar C. impingerea dintelui in spatiul infratemporal D. fracturarea radacinilor molarului inclus E. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular
(pag. 281 282)

S2239153. Dintre complicatiile mecanice ale incluziei dentare fac parte: A. pericoronarita supurata B. pericoronarita congestiva C. chisturi foliculare D. resorbtii radiculare E. leziuni de decubit la edentati
(pag. 260)

S2239154. Cauzele locale ale incluziei dentare in legatura cu germenul dentar sunt: A. anomalii radiculare B. lipsa spatiului pe arcada C. persistenta dintelui temporar D. germen dentar situat profund in os E. germen dentar deformat
(pag. 260)

S2239155. Odontectomia molarilor de minte este indicata in urmatoarele situatii: A. radacini convergente B. radacini divergente C. complicatii septice D. complicatii tumorale E. coroana voluminoasa
(pag. 265)

S2239156. Odontectomia in incluziile profunde este dificila in deoarece: A. radacinile molarului inclus sunt divergente B. stratul osos este relativ subtire C. coroana molarului inclus este in contact strins cu radacina distala a molarului 2 D. coroana molarului 2 mascheaza coroana dintelui inclus E. radacinile sunt convergente
(pag. 272)

S2239157. In odontectomia molarilor de minte inferiori inciziile pot fi:

874

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

fracturarea apexului dinţilor vecini D. 267) PROFIL STOMATOLOGIE . 288) S2339160. prin excizia osului şi luxarea dintelui (pag. E.rezidentiat2004. îndepărtând cu freza globulară o parte din coroana dintelui D. după extracţia caninilor de lapte E. lezarea pachetului vasculo-nervos al dinţilor vecini C. Indicaţiile redresării chirurgical ortodontice a caninilor superiori incluşi sunt: A. trapezoidale triunghiulare in baioneta Pichler Weber (pag.ro .PARTEA a IV a S2239158. fracturarea tuberozitatii maxilare (pag. resorbţiile radiculare B. 289) S2339161. prin excizia osului din jur sub ecuatorul coroanei C. D. deschiderea sinusului maxilar E. B. completă D. prin excizia căpăcelului de mucoasă şi os care acoperă coroana dintelui inclus B. sesiunea 2004 www. Dezincluzia caninilor superiori se realizează A. incluzia să nu fie prea profundă D. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular E. Complicaţiile mecanice ale incluziei dentare sunt A. C. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente. luxaţia dinţilor vecini B. superficială C. 259) S2339163. Accidentele intraoperatorii în odontectomia caninului superior inclus sunt: A. luxatia molarului 2 D. fracturarea tuberozităţii maxilare (pag. absenţa unui spaţiu pe arcadă B. există spaţiu pe arcadă (pag. profundă E.875 Rezidentiat 2004 A. axul longitudinal al dintelui este vertical sau puţin oblic C. chisturi dentigere 875 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Dacă dintele inclus se află în întregime intraosos incluzia este A. 290) S2339162. totală B. nici una dintre acestea (pag. printre care: A.INTREBARI . deplasări ale dinţilor vecini C. fracturarea radacinilor molarului 2 C. 276) S2339159. deschiderea sinusului maxilar B. caninul să aibă o conformaţie normală E.

În baionetă B. palatinală B. Trapezoidală (pag. Rădăcinile molarului sunt situate adânc C. tehnica Witzel D. Coroana molarului inclus este în contact strâns cu rădăcina distală a molarului 2 E. Complicaţii septice grave B. vestibulo-palatinală E. Rădăcini conice fuzionate (pag. Stratul de os este gros B. nici una dintre acestea (pag.876 Rezidentiat 2004 D.PARTEA a IV a S2339164. Curbă cu concavitatea în sus C. Distale (pag.INTREBARI . Trismus D. Incizie curbă cu concavitatea în jos B. Nici una dintre acestea (pag. Meziovestibulare E. 263) S2339165. 283) 876 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Coroana molarului 2 maschează coroana dintelui inclus D. Winter clasifică incluziile molarului de minte după direcţia axului longitudinal al acestuia în A. vestibulară C. Complicaţii de altă natură E. Inciziile mucoperiostului în odontectomia molarilor de minte inferiori sunt A. 279) S2339169.ro . Orizontale C.rezidentiat2004. Partch D. Verticale B. 267) S2339167. În incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face următoarele incizii A. 265) S2339166. leziuni de decubit E. Orizontală C. În T E. În incluziile profunde odontectomia este dificilă întrucât: A. Odontectomia molarilor de minte incluşi se impune în A. 272) S2339168. 260) PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. Complicaţii tumorale C. pericoronarită congestivă (pag. Triunghiulară E. În L D. Meziale D. Trapezoidală (pag. În funcţie de datele examenului clinic şi radiologic caninii superiori incluşi pot fi extraşi pe cale: A.

INTREBARI . galbui 877 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.ro . nici unul dintre acestea (pag. Contuziile se manifesta prin. mediană D. Examenul radiografic în incluziile dentare trebuie să precizeze A. 289) S2639175. stupoare musculara (pag. 284) S2339172. Pichler E. 260) S2539174. paralelă cu marginea gingivală E.877 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 497) S2639176. sesiunea 2004 www. (pag. trapezoidală B. este un revarsat limfatic traumatic B. este o acumulare de sânge extravazat C. strict de partea incluziei (pag. conformaţie anatomică cu coroană globuloasă şi rădăcini curbe B. Cauzele locale ale incluziei dentare în legătură cu germenul dentar sunt: A. există sau se poate obţine spaţiu pe arcadă E. malformaţii coronare E. amplă B.PARTEA a IV a S2339170. Indicaţiile redresării chirurgical ortodontice a caninului superior inclus sunt: A. incluzia să fie profundă D. are un aspect vâscos. toate acestea (pag. În incluziile de canin palatinale bilaterale se face o incizie A. în L D. Seromul: A. axul longitudinal să fie vertical sau uşor oblic C. germen dentar deformat situat transversal faţă de direcţia de erupţie B. hematom C. germen dentar situat prea profund în os D. A. nici una dintre acestea (pag. 278) S2339173. malformaţii radiculare C.rezidentiat2004. forma coroanei şi rădăcinii C. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulară sunt: A. axul de erupţie D. 286) S2339171. sediul B. curbă C. curbă vestibulară cu concavitatea în sus C. echimoza B. raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar E. adolescenţi şi tineri. serom E. escoriatiee D.

reprezinta un revarsat sangvin pe o suprafata întinsa în jurul zonei de impact D. Hemoragiile posttraumatice de gradul 2 se manifesta prin: A. se datoreste prpliferarii excesive a tesutului epitelial C.878 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 499) S2639177. apare sub forma unei deformari dureroase (pag. Asfixia mecanica: A. e însotita de transpiratii reci E. 525) S2639180. apare printr-o fofecare a tesuturilor (pag. nu recidiveaza dupa extirpare E. e însotita de cianoza D. toxoplasmoza E. Cicatricea cheloida: A. Sccadere moderata a TA (pag. e un infiltrat sangvin în cantitate mica B. soc de severitate medie D. e însotita de cornaj (pag. 509) S2639181. rubeola (pag. se manifesta prin dispnee inspiratorie progresiva B. reprezinta un revarsat sangvin localizat în stricta vecinatate a unei artere care-l alimenteaza C. 523) S2639179.INTREBARI . turbarea B. sesiunea 2004 www. pierderi volemice de 15% B. Complicatiile generale infectioase posttraumatice ale partilor moi pot fi: A. se manifesta prin dispnee expiratorie C. 498) S2639182. Hematomul pulsatil A. e un infiltrat în straturile dermoepidermice C. are tendinta de micsorare în suprafata cu timpul (pag. 509) S2639178. initial are culoare galben-verzuie (pag.ro . tetanosul D. limforweticuloza benigna de inoculare C. se datoreste proliferarii excesive a tesutului conjuctiv B. 498) 878 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. la palpare se percep pulsatii sincrone cu pulsul E.PARTEA a IV a D. TA sistolica-100-90mmHg E. reprezinta un revarsat sangvin într-un spatiu limitat de parti moi B. se datoreste proliferarii excesive a tesutului muscular D. e un infiltrat în epiderm D. se produce prin ruperea vaselor capilare E.rezidentiat2004. pierderi volemice de 15-30% C. Echimoza A. la palpare poate prezenta semnul *undei oscilante* E.

nu sunt însotite de hemoragii (pag. este o contuzie musculara minima B. Examenul radiologic este indispensabil in odotectomia molarilor de minte inferiori deoarece: 879 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.rezidentiat2004. Molari de minte a caror extractie nu necesita sacrificiu osos B. Indicata in edentatiile terminale maxilare E. 505) S2839185. 500) S2639184. Persistenta peste limita normala adintelui temporar B. Deplasari ale dintilor vecini B.INTREBARI . Prezenta unor dinti supranumerari D. Lipsa de spatiu C. Molari de minte pentru a caror extractie necesita trepanare osoasa. Indicata cand coroana si radacina sunt bine conformate (pag. 260) S2839187. este dureroasa E.879 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . sectionarea la colet si separarea radacinilor E. Devitalizari ale dintilor vecini C. Plagile contuze A. regulate B. 263) S2839188. neregulate C. Indicata in edentatiile terminale mandibulare D. sunt provocate prin presiunea inegala a unui agent vulnerabil bont E. sesiunea 2004 www. 260) S2839186.ro . este nedureroasa (pag. Molari de minte a caror extractie necesita otrepanare osoasa si o sectionare a molarului inclus D. Dezincluzia este: A. Stupoarea musculara A. Este o metoda chirurgicala conservativa prin care se creeaza posibilitatea continuarii si desavarsirii eruptiei molarului de minte excizand fibromucoasa si tesutul osos din jur C. Metoda chirurgicala conservativa prin care se creeaza posibilitatea continuarii si desavarsirii eruptiei molarului de minte excizand fibromucoasa care acopera coroana dentara B. Molari de minte a caror extractie necesita trepanare osoasa. Rezorbtii ale radacinilor dintilor vecini D.PARTEA a IV a S2639183. Tulburari de dezvoltare a maxilarelor (pag. Cauzele locale ale incluziei dentare care tin de tesuturile si structurile innvecinate sunt: A. Dupa Parant incluziile molarului de minte se clasifica astfel: A. se produce ruperea partiala a fibrelor musculare C. sectionarea la colet si extractia molarului vecin (pag. au margini nete. Germen dentar situat prea profund in os E. Complicatiile mecanice pe care le pot da dintii inclusi sunt: A. Transformari chistice E. au margini strivite. 264) S2839189. sunt provocate de instrumente taioase D. Leziuni de decubit la purtatorii de proteze (pag. Molari de minte a caror extractie necesita o trepanare osoasa C. se produce ruperea totala a fibrelor musculare D.

B. fractura tuberozitatii maxilara E. Trapezoidala D. B. 880 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Curba cu concavitatea in sus B. molarii de minte inferiori. D. Clasificarea incluziilor molarului de minte dupa Parant: A. Se temporizeaza extractia pana la cedarea fenomenelor inflamatorii D. (pag.PARTEA a IV a S2839190. sesiunea 2004 www. C. E. D. in prima clasa sunt incadrati molarii de minte a caror extractie nu necesita nici un sacrificiu osos. Se lasa restul pe loc si se mentine pacientul sub oservatie E. sectionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor.INTREBARI .ro . Indicatiile odontectomiei caninilor superiori: A. incluzia apare la: A. in clasa a III-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa. Localizeaza cu precizie dintele in os Precizeaza starea dintilor vecini Stabileste numarul radacinilor Precizeaza relatia cu sinusul maxilar Precizeaza raporturile cu canalul mandibular (pag. 275) S2839192. cand s-au produs degenerari chistice ale sacului pericoronar (pag. Accidentele intraoperatorii in odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. molarii de minte superiori. impingerea dintelui in cavitatea sinusala D.880 Rezidentiat 2004 A. in prima clasa sunt incadrati molarii de minte a caror extractie necesita nici un sacrificiu osos. 266) PROFIL STOMATOLOGIE . cand s-au produs complicatii septice locale D. in ordinea frecventei. 259) S2939195. incluzia superficiala cu axul longitudinal vertical E. caninii inferiori. In incluzia molarilor de minte superiori sunt indicate urmatoarele tipuri de incizii: A. fractura mandibulei C. C. C.rezidentiat2004. incluzia profunda. peretii orbitei sau podeaua fosei nazale C. La impingerea unui rest radicular in canalul mandibular se procedeaza astfel: A. orizontala B. Curba cu concavitatea in jos C. asigurandu-se un drenaj corespunzator (pag. La dintii permanenti. impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular (pag. E. In”Y” (pag. Se extrage restul in aceeasi sedinta C. Se localizeaza cu precizie restul radicular B. 274) S2839191. 283) S2939194. 279) S2839193. B. caninii superiori. In "T” E. incisivii laterali. deschiderea canalului mandibular B. incluzia ectopica in sinus. Se lasa restul pe loc.

PARTEA a IV a D.ro . in clasa a II-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa. incizia "in V”. directia coroanei este verticala. B. directia coroanei este oblica. partile moi ale obrazului se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare. 265) S2939197. incizia in "T”. (pag. sesiunea 2004 www. E. unde se gaseste inclus molarul de minte. C.rezidentiat2004. incizia curba cu concavitatea in jos. coroana se gaseste inclusa in regiunea procesului alveolar. sau chiar submucos la o distanta convenabila.INTREBARI . 279) 881 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. incizia curba cu convexitatea in jos. usor oblica putand fi paralelizata prin slefuire. acoperita complet sau partial de un strat osos foarte subtire. D. C. (pag. 263) S2939196. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus cand A. (pag. incizia curba cu concavitatea in sus.881 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . D. B. E. coroana si radacinile sunt bine conformate. sectionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor. in clasa a II-a sunt grupati molarii a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa si o sectionare a molarului inclus. E. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii: A.

luxatiile posterioare temporomandibulare. 1187) S1540002. tumorile glandei parotide. E. aplatizarea capului condilian. Burlibaşa .Chirurgie orală şi maxilo-facială. 40 Patologia articulaţiei temporo-mandibulare BIBLIOGRAFIE: PROFIL STOMATOLOGIE . B.rezidentiat2004. 1211) S1540003. (pag. D. sesiunea 2004 www. periarticulara. cutaneomucoasa si musculara. se observa pozitia condilului prea anterioara in incidenta cu gura deschisa (pag. luxaţiile recidivante temporomandibulare. intre tumorile benigne care se pot localiza la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se numarar: 882 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. artrita reumatoida. 1184) S1540004. in artritele hiperuricemice A. D. D. cutaneo-mucoasa. hiperplazia de condil. Diagnosticul radiologic al artritelor acute nespecifice are drept elemente caracteristice: A. periarticulara si musculara cicatriceala. E. artrita degenerativa de tip artrozic.ro . se observa poziţia condilului prea posterioara in incidenţa cu gura inchisa E. se observa prezenta de osteofite unice sau multiple C. Diagnosticul diferential in retrodiscita (retromeniscita) cuprinde: A. morfologia discului articular. 1202) S1540006. 1999. 1185) S1540005. Radiografic.882 Rezidentiat 2004 Tema nr. Bucureşti. C. in etiologia constrictiei de mandibula cel mai frecvent intalnite sunt constrictiile de cauza: A.medicală. C. C. (pag. E. erodarea conturului condilului . B. prezenta osteofitelor. (pag. musculara. E. Ed. capsulita. B. B. nu se observa modificari D.PARTEA a IV a 2. C. D. litiaza parotidiana. se observa modificari ale conturului capului condilian B.INTREBARI . C. Diagnosticul diferential al osteomului mandibular se face cu: A. adenita cronica pretragiana. (pag. pozitia discului articular. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1240001. luxaţia laterala temporomandibulara.

displazia fibroasa. Fibromul E. Dureri moderate la palpare (pag. (pag. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. Devierea mentonului de partea afectată C. prin metode chirurgicale D. E. Tumora cu mieloplaxe D. contuziile articulaţiei temporo-mandibulare se caracterizează prin: A. imposibilitatea inchiderii gurii D. 1197) S2140012. repaus articular total (pag. 1211) S2140011. artrita actinomicotica. 1198) S2140010. D.PARTEA a IV a S1540007. artrita gonococica. C. 1186) S1640008. Trismus sever B. fibromul osifiant.883 Rezidentiat 2004 A. E. B. sesiunea 2004 www. imposibilitatea deschiderii gurii B. B. Se exercită o tracţiune posterioară 883 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Condromul C.ro . (pag.INTREBARI . mecanoterapie E. Se exercită o presiune în jos C.rezidentiat2004. devierea mandibulei in partea afectata C. 1211) PROFIL STOMATOLOGIE . Anchiloza articuklatiei temporo mandibulare se trateaza prin A. D. Urmatoarele afectiuni articulare nu determina niciodata anchiloze temporomandibulare: A. Despre reducerea manuală a luxaţiilor posterioare ale articulaţiei temporo-mandibulare sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Osteomul B. fibromul desmoplastic. artrita sifilitica. fata este asimetrica (pag. infiltratii locale cu xilina B. Clinic. Cea mai frecventă tumoră benignă a articulaţiei temporo-mandibulare este: A. Echimoze periarticulare D. 1206) S1640009. artrita tuberculoasa. Sarcomul (pag. Se aplică policii pe feţele ocluzale ale molarilor inferiori B. fibromixomul. Hipoacuzie E. C. inflitratii locale cu hidrocortizon C. artrita traumatica. hemangiomul. se percep miscarile condilului in conductul auditiv extern E.

1189) S2140014. sesiunea 2004 www. artrita B. 1183) S2240016. cu disconfort la nivelul articulatiei temporo mandibulare in repaus B. constrictie mandibulara E. 20-30 zile (pag. modificari ale structurilor osoase D. 1200) S2240015. 1-2 zile B.INTREBARI . o largire a spatiului articular B. retrodiscita C. 1183) S2240018. modificari ale pozitiei discului articular C.rezidentiat2004. 6-7 zile C. un proces inflamator care intereseaza toate structurile articulatiei temporo mandibulare D. este obligatorie imobilizarea provizorie cu frondă. cu disconfort la nivelul articulatiei temporo mandibulare in miscarile de masticatie C. 10-20 zile E. absenta modificarilor la nivelul articulatiei (pag. pentru: A. prin inocluzie molara (pag. Disfuncţia temporo-mandibulară C. Artrite inflamatorii E. inflamatia sinoviei poate evolua spre A. 1201) PROFIL STOMATOLOGIE . Diagnosticul diferenţial al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu următoarele. hipoplazia condilului mandibular (pag. cu o excepţie: A. anchiloza temporo mandibulara D. Se aplică presiune pe menton E. Luxaţiile posterioare nu se reduc manual (pag. prin durere localizata la nivelul articulatiei temporo mandibulare D.ro . prin spasm muscular E. un proces inflamator localizat la nielul tesutului retrodiscal B. Nevralgia Arnold B.PARTEA a IV a S2140013. 1183) S2240017. prezenta blocului osos E. pierderea brusca a raporturilor normale intre suprafetele articulare E. un proces inflamator ceintereseza capsula articulara C. debutul capsulitei si sinovitei este A. limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorate unor imbolnaviri ale tesuurilor periarticulare 884 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 8-10 zile D. Nevralgia trigeminală D. radiografia articulatiei temporo mandibulare in capsulita si sinovita indica A. După reducerea luxaţiilor articulaţiei temporo-mandibulare.884 Rezidentiat 2004 D. Subluxaţii recidivante (pag. retrodiscita reprezinta A.

infectia articulara este intotdeauna primara B.PARTEA a IV a S2240019.INTREBARI . se caracterizeaza prin modificari patologice care intereseaza in primul rand osul C. un proces inflamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia care o captuseste. afectiuni care se refera la modificarile care apar in relatia disc-condil. cu modificari in componenta lichidului sinovial (pag. rontgenterapie in doze antiinflamatorii E. leziuni pseudtoumorale in perioada teriara (pag. tratamentul in artritele acute nespecifice consta in A. urmate de tulburari in mecanica articulara D. atrite acute in perioada secundara B. rontgenterapie in doze antiinflamatorii (pag. capsulita si sinovita reprezinta: A. se caracterizeaza prin leziuni pseuotumorale (pag. imobilizare rigida intermaxilara (pag. unii autori recomanda roentgenterapia in doze antiinflamatorii E. un proces inflamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia care o captuseste. discopexie E. nu duce niciodata la constrictie E. 1186) S2240023.ro . evolutie torpida cu aparitia de leziuni distructive ale disclui (pag.885 Rezidentiat 2004 (pag. atralgii persistente nocture in perioada secundara D. injectarea de hialuronidaza intraartiular D. hidrartroze in perioada primara E. 1184) S2240020. 1186) S2240021. atralgii sau artrite subacute cu exudat in perioada tertiara C. injectarea de corticosteoizi intraarticular C. sesiunea 2004 www. un proces inflamator care intereseaza toate structurile articulatiei temporo-mandibulare C. apare prin extensia infectiei de la partile moi B. artritele sifilitice se caracterizeaza prin: A. 1183) PROFIL STOMATOLOGIE . antrenand modificari de structura ale tuturor elementelor articulare . tratamentul retrodiscitei consta in A. 1183) S2240022. in afara de tratamentul antitubeculos specific.rezidentiat2004. fara modificari in componenta lichidului sinovial E. dupa vindecarea se caraterizeaza printr-o restabilire "ad integrum"a functiilor D. Caracteristicile artritei tuberculoasa sunt: A. un proces inflamator localizat la nivelul tesutului retrodiscal B. 1186) 885 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1186) S2240024. infectia articulara este frecventa C. meniscectomie C. chirurgia capsulo-ligamentara D. evolutia nu determina aparitia de anchiloza D. artrita actinomicotica A. artroscopie B. repaus functional pentru cateva zile B.

886

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240025. cele mai bune imagini ale articulatiei temporomandibulare se obtin cu ajutorul A. ortopantomografiei B. radiografiei de articulatie temporo mandibulara cu gura deschisa si inchisa C. artrografia D. Ct E. RMN
(pag. 1189)

S2240026. repozitionarea discului la nivelul articulatiei temporo mandibulare A. este indicata in deplasari discale, cel mai frecvent anterioare B. este indicata in deplasari discale, cel mai frecvent posterioare C. urmareste reducerea discului inainte si inauntru D. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului E. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular
(pag. 1192)

S2240027. discopexia A. consta in excizia si sutura micilor perforatiii ale discului B. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral C. are ca scop xpansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral D. consta in rezectia eminentei artiulare doar in inaltime E. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului
(pag. 1194)

S2240028. reparatia aparatului discal la nivelul articulatiei temporo-manibulare consta in A. excizia si sutura micilor perforatii ale discului B. indepartarea unor osteofite superficiale C. extractia unor fragmente tisulare intraarticulare care jeneaza miscarile D. netezirea suprafetelor articulare E. reducerea si fixarea discului articular
(pag. 1194)

S2240029. chirurgia suprafetei osoase temporale consta in A. rezectia eminentei articulare doar in inaltime B. rezectia eminentei articulare doar in profunzime C. netezirea suprafetelor articulare D. indepartarea unor osteofite superficiale de la nielul ondilului mandibular E. rezectia eminentei articulare atat in inaltime, cat si in profunzime
(pag. 1195)

S2240030. tratamentul contuziilor articulatiei temporo-mandibulare consta in A. repaus articular pentru 10 zile B. infiltratii periarticulare cu xilina C. roentgenterapie in doze antiinflamatorii D. vaccinoterapie nespecifica E. artrotomia
(pag. 1197)

S2240031. cea mai frecventa forma de luxatie mandibulara este A. luxatia mandibulara posterioara bilaterala B. luxatia anterioara bilaterala C. luxatia laterala in afara

886

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

887

Rezidentiat 2004
D. luxatia anterioara unilaterala E. luxatia laterala inauntru
(pag. 1198)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240032. luxatia posterioara mandibulara se produce in urmatoarele cazuri: A. lovituri pe barbie, gura fiind inchisa B. caderi pe mandibula, gura fiind deschisa C. traumatisme directe aplicate dinapoi inainte D. traumatisme directe aplicate lateral pe ramul ascendent mandibular E. efectuarea unei laringoscopii
(pag. 1201)

S2240033. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie mandibulara posterioara, fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv sunt: A. gura inchisa B. gura intredeschisa C. condilul mandibular se palpeaza in conductul auditiv extern D. otoragie E. surditate
(pag. 1201)

S2240034. cele mai frecvente constrictii mandibulare sunt: A. de cauza cutneo-mucoasa B. de cauza musculara C. de cauza periarticulara D. ereditare E. cauzate de poliartrita reumatoida
(pag. 1202)

S2240035. constrictia de cauza musculara apare A. prin sclerozarea muschilor ridicatori ai mandibulei B. dupa supuratii sau traumatisme atriculare sau periarticulare C. prin transformarea sclerocicatriceala a capsulei articulare care devine inextensibila D. prin cicatrici retractile scleroase ale tegumentului obrajilor E. prin cicatrici retractile ale mucoasei jugale
(pag. 1202)

S2240036. radiografia evidentiaza: A. prezenta unui bloc osos B. disparitia incizurii sigmoide C. sinostoza dintre mandibula si arcada temporo-zigomatica D. prezenta osteofitelor sau a geodelor de pe suprafata capului condilian E. absenta modificarilor patologice la nivelul articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 1203)

S2240037. cauzele anchilozei postinfectioase sunt: A. supuratiile otomastoidiene B. radionecroza ramului ascendent mandibular C. plagile articulatiei D. atritele sifilitice E. artritele fungice
(pag. 1204)

887

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

888

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240038. cele mai frecvente forme de anchiloze temporo-mandibulare sunt A. anchilozele partiale B. anchilozele intraarticulare C. anchilozele totale D. anchilozele posterioare E. anchilozele anterioare
(pag. 1204)

S2240039. in anchilozele intraarticulare sau totale bilaterale: A. mentonul este deviat inspre partea mai afectata B. unghiul mandibular este deschis C. hemimandibula de partea mai grav afectata este mai scurta D. hemimandibula de partea mai grav afectata apare proeminenta E. bolnavii au aspectul de "profil de pasare"
(pag. 1205)

S2240040. in anchilozele extraarticulare apare A. imposibilitatea efectuari miscarilor de lateralitate si protruzie B. limitarea totala a miscarilor de deschidere a gurii C. absenta miscarilor la palpare la nivelul articulatiei afectate D. tulburarea functiei mastictorii mai severe decat in celalalte forme de anchiloza E. limitarea partiala a miscarilor de deschidere a gurii
(pag. 1206)

S2240041. radiografic in anchiloza temporo-mandiulara se constata: A. absenta leziunilor in articulatia temporo-mandibulara B. prezenta blocului osos, cu pastrarea liniei interarticulare C. disparitia incizurii sigmoide D. osteofitele de pe suprafata capului condilului E. geodele de pe suprafata capului condilului
(pag. 1206)

S2240042. tratamentul anhilozelor organizate consta in A. mecanoterapie B. injectarea de hialuronidaza C. masaje pe zona afectata D. rontgenterapie in doze antiinflamatorii E. interventia chirurgicala
(pag. 1207)

S2240043. aplazia condilului mandibular A. este o afectiune extrem de rara B. cel mai frecvent este bilaterala C. este asociata frecvent cu anomalii ale ramurii ascendente mandibulare, in cadrul sindromului Nager D. poate sa apara si unilateral,pacientul avand profilul caracteristic de pasare E. bilaterala determina asimetria faciala
(pag. 1209)

S2240044. cea mai frecventa tumora a articulatiei temporo-mandiulare este: A. tumora cu mieloplaxe B. condromul C. osteocondromul

888

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

889

Rezidentiat 2004
D. osteomul mandibular E. condrosarcomul
(pag. 1211)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240045. radiografia de articulatie temporo-mandibulara in osteomul manibular A. indica condilul marit de volum B. nu indica modificari patologice C. indica prezenta blocului osos, cu disparitia liniei interarticulare D. indica sinostoza dintre mandibula si arcada temporo-zigomatica E. indica in toate cazurile disparitia incizurii sigmoide
(pag. 1211)

S2240046. diagnosticul diferential al osteomului mandibular se face cu A. hiperplazia de condil B. aplazia de condil C. hipoplazia de condil D. anchiloza temporo-mandibulara E. constrictia mandibulei
(pag. 1211)

S2240047. radiografia in artritele hiperuricemice indica A. absenta modificarilor B. modificari ale conturului capului condilian C. prezenta de osteofite la nivelul capului condilian D. aplatizarea capului codilian E. prezenta blocului osos
(pag. 1187)

S2240048. exameul radiologic in contuziile articulatiei temporo mandibulare indica A. largirea spatiului articular B. absenta modificarilor patologice C. prezenta blocului osos D. ingustarea spatiului articular E. prezenta sinostozei dintre mandibula si arcada temporo zigomatica
(pag. 1197)

S2240049. anchiloza temporo mandibulara reprezinta A. limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datoria organizarii unui tesut osos care sudeaza mandibula de osul temporal B. o afectiune asociata cu anomalii ale ramului ascendent mandibular C. o afectiune congenitala D. o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta E. pierderea rapoartelor normale intre suprafetele articulare
(pag. 1204)

S2240050. interventia chiurgicala in anchiloza temporo mandibulara urmareste A. crearea unei noi articulatii B. indepartarea osteoitelor C. excizia si sutura micilor perforatii ale discului D. rezectia eminentei articulare doar in inaltime E. rezectia eminentei articulare in inaltime si profunzime
(pag. 1207)

889

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Imobilizarea provizorie a mandibulei cu fantă mentonieră după reducerea luxaţiilor anterioare ale articulaţiei temporomandibulare se face timp de. 100% (pag. În artritele traumatice se recomandă repaus articular timp de: A. Luxaţia acută temporomandibulară unilaterală: A. 1-3 zile B. A. 8-10 zile (pag.ro .rezidentiat2004. 10-15% B. devierea mentonului se face spre partea afectată C. A. prezintă simetrie facială. Rezultatele artroscopiei sunt bune în proporţie: A. dupa o saptamâna de la traumatism B. 80-95% C. sesiunea 2004 www. imediat posttraumatic E. dupa 4-6 luni C. 701) S2640056. o săptămână C.INTREBARI . nu necesita tratament B. 1199) S2640055. reactie negativa la curentul electric C. (pag. 1185) S2540054. o săptămână B. insensibilitate la percutie D. o lună (pag. 45 zile E. este mai frecvent întâlnită decât luxaţia bilaterală B. 1191) S2340053. mobilitate anormala a dintelui B. necesita extirparea dintelui 890 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. dupa o saptamâna D.890 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Contuzia dentara: A. lezarea usoara a membranei parodontale E. 2-3 zile E. două săptămâni C. 1200) S2340052. 50% D. Contuzia dentara presupune: A. La dintii traumatizati testul de vitalitate are valoare diagnostica. 5-6 zile D. 75% E. radiografia e caracteristica (pag. se însoţeşte de relaxarea părţilor moi de partea afectată D. 708) S2640057. o lunbă D. dupa un an (pag. linia interincisivă e deviată de partea sănătoasă E.PARTEA a IV a S2340051.

708) S2640059. extruzia E. este de regula chirurgical. implica uneori rezectia condililor. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare: A. 709) PROFIL STOMATOLOGIE . D. dintele trebuie imobilizat D. urmareste reducerea si imobilizarea fracturii. 3-4 zile B. Imobilizarea dintilor traumatizati se mentine: A. D. 2 saptamâni D. vitalitatea dintelui e prezenta D. fractura coronara necomplicata B. implica de obicei deplasarea dintelui spre oral B. fractura coronara cu deschiderea camerei pulpare C. 4-6 saptamâni C. E. o saptamâna E. mobilitatea dintelui e scazuta C. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei. sesiunea 2004 www. B. 3 luni (pag. E. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporo-mandibulare: A. exista in grad de intruzie al dintelui (pag. se face prin coborarea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular. C.INTREBARI . 710) S2640060. C. fractura radiculara D. implica antibioterapie aplicata cat mai precoce si in doze mari.PARTEA a IV a S2640058. ocluzia e nemodificata E. (pag.rezidentiat2004. Luxatia dentara: A. este precedat de mecanoterapie. este recomandat in luxatiile recente. (pag. Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul dintilor frontali este: A. B.ro . 1200) S2940062.891 Rezidentiat 2004 C. 704) S2940061. 1200) 891 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. nu necesita imobilizare postoperatorie. vitalitatea dintelui este pierduta (pag. se administreaza antibiotice E. intruzia (pag.

limfadenita pretragiana D. artritele streptococice D. cauza musculara D. cauza periarticulara B. 1183) S1240066. artritele gonococice B. limfadenita retromastoidiana E. Diagnosticul diferential al artritelor acute nespecifice se face cu: A. Diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe 892 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1202) S1240067. 1189) S1240069.rezidentiat2004. cauza cutaneo-mucoasa E. artritele sifilitice E.892 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . inocluzia molara D. anchiloza temporo-mandibulara B. poate fi bilaterala si asociata cu hiperplazia ramului ascendent E. afectarea exclusiv unilaterala C. localizarea bilaterala C. hiperplazia unilaterala a condilului mandibular (pag. displazie cartilaginoasa (pag. 1185-1186) S1240068. Aplazia condilului mandibular este o afectiune rara caracterizata prin: A. poate fi bilaterala si asociata cu hipoplazia ramului ascendent D. nevralgia trigeminala E.INTREBARI . 1185) S1240065. disfunctiile temporo-mandibulare C. datele de laborator. sesiunea 2004 www. foliculita B. anamneza B. Care sunt elementele clinice care orienteza diagnosticul capsulitei si sinovitei: A. artritele actinomicotice (pag. 1209) S1240064.ro . afectarea frecvent unilaterala B. lipsa de dezvoltare a etajului inferior a fetei cu profil de pasare (pag. localizarea unilaterala E. Diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu: A. artritele stafilococice C. furunculul pretragian C. Artritele infectioase specifice sunt: A. care confirma cresterea cantitatii de acid uric in serul sangvin (pag. Cauzele constrictiei mandibulare sunt: A. cauza osoasa C. otomastioditele supurate (pag. artrita infectioasa D.PARTEA a IV a INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1240063.

Factorii etiologici ai capsulitei si sinovitei sunt: A. largirea spatiului articular posterior C. durerea este mai puternica in cazul fracturii durerea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii (pag. sesiunea 2004 www. hemimandibula de partea bolnava este mai scurta dar apare proeminenta D.893 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 1203) S1240075. in anchilozele temporo-mandibulare unilaterale se observa urmatoarele modificari: A. relaţiile de ocluzie eugnate E. in anchiloza temporomandibulara radiografic se constata: A. uneori disparitia incizurii sigmoide (pag. hemimandibula de partea bolnava este mai scurta dar apare infundata E. 1183) S1240071. tumori maligne recidivate D.ro . Hiperplazia unilaterala sau bilaterala a condilului mandibular este o afectiune congenitala care se caracterizeaza prin urmatoarele: A. mentonul este retrudat si deviat de partea bolnava B. 1205) S1240074. Se descriu urmatoarele forme de artrite: A. deformarea condilului E. 1199) S1240070. B. radiografic condilii mandibulari sunt mult deformati (pag. artrite traumatice B. 1206) S1240073. C. secţiunea simpla a bridelor cutanate sau mucoase E. prezenta unui bloc osos in locul articulatiei B. mecanoterapia B.rezidentiat2004. tulburari de ocluzie D. este asociata cu o hipodezvoltare accentuata a mandibulei C. miscarile masticatorii exagerate (pag. 1210) S1240072. artrite congenitale 893 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. este insotita de o crestere in exces a mandibulei B. mentonul este retrudat si deviat de partea sanatoasa C. masaje pe zona cicatriceala D. disparitia liniei interarticulare D. deschiderile exagerate ale gurii cu tensionarea capsulei si a sinoviei E. injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriceala C. infectii specifice de tip sifilis si tbc C.INTREBARI . traumatismele acute exercitate pe structurile articulare sau adiacente articulatiei B. D. linia interincisiva este deviata de partea bolnava (pag. Metodele nesangerande conservative de tratament a constrictiei mandibulei sunt: A. E.PARTEA a IV a baza urmatoarelor semne clinice si simptome: A. dezinsertia muschilor maseter si pterigoidian intern (pag.

miscari de deschidere.ro . este o limitare permanenta a miscarilor mandibulei B.PARTEA a IV a S1240076. artrite infectioase E. se insoteste de devierea mandibulei de partea sanatoasa D. aparuta dupa supuratii sau traumatisme articulare B. se caracterizeaza prin disparitia articulatiei temporo-mandibulare. poate fi de cauza periarticulara. este mai grava in cazul instalarii in perioada adulta E. Anchiloza temporomandibulara: A. scaderea tonicitatii muschilor temporali E. injectarea de corticosteroizi intraarticular C. tulburari de ocluzie E. repozitionarea discului si fixarea sa la condil D. migrena) (pag. se trateaza de preferinta conservator.INTREBARI . 1187) S1440081. dureri la presiune pe articulatia temporo-mandibulara E. 1202) S1440080. sesiunea 2004 www. prezenta fenomenelor inflamatorii la nivelul articulatiei 894 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. dureri B. prin sudura mandibulei de osul temporal C. artrite reumatoide D. intilnim: A. Constrictia mandibulei: A. prin aplicarea unor dispozitive ortopedice de redresare (pag. semne neurologice (cefalee. dureri locale si iradiate extrem de variate C. prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei C.rezidentiat2004. Tratamentul retrodiscitelor de cauza extrinseca este: A. tratamentul consta in slefuiri selective ale dintilor (pag. 1184) PROFIL STOMATOLOGIE . o adincime redusa a cavitatii glenoide B. poate fi de cauza musculara.congestia tegumentelor) B. lateralitate si protractie pentru prevenirea anchilozei (pag. limitarea miscarilor mandibulei C.894 Rezidentiat 2004 C. Luxatiile temporomandibulare anterioare sint favorizate de: A. poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare in zona corpului mandibular D. cracmente D. tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului auriculotemporal (pag. este insotita de tulburari de masticatie si fonatie E. laxitatea ligamentelor periarticulare D. 1204) S1440078. artrite ulcerative (pag. repaus functional pentru 3-4 zile B. Artritele acute temporomandibulare nespecifice se manifesta clinic prin: A. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa C. In cadrul simptomatologiei artritelor temporo-mandibulare degenerative de tip artrozic. 1185) S1440079. intervenţia chirurgicala pe ligamentele retrodiscale E. devierea mandibulei de partea sanatoasa D. semne de inflamatie (tumefactie. 1184) S1440077.

D. 1189) S1540088. este de regula chirurgical B. consta in artrotomie prin incizie clasica C. incontinenta salivara C. Simptomele luxatiei temporomandibulare anterioare bilaterale sunt: A.rezidentiat2004. nevralgia Arnold. 1200) S1540087. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei D. in cazul tratamentelor incorecte pot fi urmate de anchiloze (pag. 1201) S1440083. poate proemina in conductul auditiv extern C. se practica doar atunci cand tratamentul ortopedic nu da rezultate (pag. 1198) S1440085. capsulita. se face prin coborirea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular E. sesiunea 2004 www. disfuncţiile temporo-mandibulare. marirea spatiului articular. Luxatiile temporomandibulare posterioare: A. implica antibioterapie aplicata cit mai precoce (pag. obrajii tumefiati (pag. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari a unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton E.PARTEA a IV a S1440082. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare anterioare: A.895 Rezidentiat 2004 (pag. se produc prin lovituri pe barbie cu gura inchisa D.ro . In artrita degenerativa de tip artrozic examenul radiologic poate evidentia: A. 1211) S1440084. se produc foarte rar B. se manifesta clinic prin tulburari de ocluzie. produce limitarea miscarilor mandibulei D. 1198) PROFIL STOMATOLOGIE . 1201) S1440086. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporomandibulare anterioare: A. 895 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. nevralgia trigeminala. sinovita.INTREBARI . apare mai frecvent peste 45 de ani E. este precedat de mecanoterapie D. B. este recomandat in luxatiile recente B. Diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu: A. E. la palpare in conductul auditiv extern nu se percep miscarile condilului E. se insotesc de obicei de fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern C. este unilateral B. cu protruzia incisivilor inferiori E. imaginea radiografica arata condilul marit de volum si deformat (pag. devierea mentonului de partea sanatoasa D. imposibilitatea deschiderii gurii B. urmareste reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei C. Osteomul mandibular se caracterizeaza prin: A. C. (pag.

E. C. miscari masticatorii exagerate. E. (pag. gonionul este in contact cu marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian. 1201) S1540093. Luxatia posterioara temporomandibulara este caracterizata de urmatoarele semne clinice: A. E. artritele traumatice. (pag. B. D.896 Rezidentiat 2004 B. E. E. (pag. plagile articulatiei. scleroza muschilor ridicatori. (pag. C. parotiditele.INTREBARI . 1202) S1540091. traumatismul acut. fibrosarcomul. ligamente periarticulare laxe. imposibilitatea inchiderii gurii. muschii maseteri si temporali sunt in tensiune. deschiderea exagerata a gurii. B. B. poziţia prea anterioara a condilului. C. (pag. in etiologia anchilozei temporomandibulare sunt incriminate o serie din urmatoarele afectiuni: A. miozita cranica. C. D. disc plicaturat. D. reticulosarcomul. stergerea reliefului mentonier. cicatricile retractile scleroase ale tegumentelor pretragiene. B. intre cauzele luxatiilor recidivante ale articulatiei temporomandibulare se numara: A. 1189) PROFIL STOMATOLOGIE . Luxatiile posterioare fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern se manifesta prin: A. surditate. C. limfosarcomul. suprafete articulare incongruente. 1201) S1540094. B. prezenta osteofitelor. Retrodiscita (retromeniscita) are drept cauze recunoscute: A. atrofia maseterina dupa poliomielita. La nivelul articulatiei temporomandibulare se pot localiza o serie de tumori maligne precum: A. gura intredeschisa.ro . (pag. B. tulburarile mioclonice postencefalita. D.PARTEA a IV a S1540089. relieful mentonier sters. 896 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1204) S1540090. condrosarcomul.rezidentiat2004. C. incisivii inferiori retrudati. sarcomul sinovial. surditate. tentativa de mobilizare mandibulara dureroasa. D. 1211) S1540092. C. D. E. sesiunea 2004 www. pozitia prea posterioara a condilului.

cracmentul. traumatism obstetrical B. sesiunea 2004 www. tulburari grave functionale E. (pag. psihica (pag. trismus. B. procese inflamatorii de vecinatate. E. ocluzala B. periarticulara C. febra (pag. lipsa miscarilor in articulatie B. repaus articular 4-5 zile (pag. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui B. Contuzia articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin: A. nu are nici o repercusiune asupra dezvoltarii copilului D. Simptomele contuziei articulatiei temporo-mandibulare includ: A. malocluzia instalata brusc. carii multiple (pag. 1205) S1640098. supuratii intraarticulare D. Anchiloza instalata in copilaarie se soldeaza cu: A. 1184) PROFIL STOMATOLOGIE . Constrictia de mandibula poate fi de cauza: A.rezidentiat2004. antibioterapie B. (pag. dureri articulare C.PARTEA a IV a S1540095. C.ro . D.INTREBARI . infiltratii locale cu xilina D. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii C. cutaneo-mucoasa E. mecanoterapie imediat dupa producerea accidentului E. 1202) S1640099. infiltratii locale cu hidrocortizon C. 1197) S1640096. 1204) S1640097. E. igiena bucala defectuoasa. dezechilibru ocluzo-articular sever C. devierea mentonului de partea bolnava E.897 Rezidentiat 2004 D. dureri provocate de deschiderea gurii. musculara D. fracturile cavitatii glenoide (pag. crepitatiile. Anchiloza articulatiei temporo mandibulare este produsa de: A. trismus moderat D. 1197) S1640100. 1197) 897 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Contuzia articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin: A. fracturi intraarticulare E. devierea mentonului de partea sanatoasa.

gura este larg deschisa B. 1198) S1640103.ro . fracturile gatului condilului B. sesiunea 2004 www. fracturile angulare ale mandibulei E. 1199) S1640105. se instaleaza brusc B. Plagile articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin: A. inaintea conductului auditiv se percepe condilul mandibular D. Sipmtomatologia luxatiei unilaterale a articulatiei temporo mandibulare este: A. tulburari ocluzale grave (pag. starea generala profund afectata B. radiografic prezenta blocului osos intre suprafetele articulare C. inaintea conductulsui auditiv este prezenta a depresiune E. gura este inchisa 898 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. Diagnosticul diferential in caz de luxatii unilaterale ale articulatiei temporo mandibulare se face cu: A. mecanoterapie dupa 6-7 zile (pag. se palpeaza brida sau cicatricea care limiteaza eschiderea gurii (pag. antibioterapie cu spectru larg D. curatire mecanica B. contuzia articulatiei temporo mandibulare (pag. conformatia particulara a elementelor articulare C. fata este simetrica B.PARTEA a IV a S1640101. repaus articular o luna E. laxitatea capsulei si ligamentelor articulare B. contractura spastica a muschilor masticatori D. deschiderea gurii este limitata D. reumatismul poliarticular D. Simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. limitarea deschiderii gurii D.898 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 1199) S1640102. cresterea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii E. Luxatia anterioara in articulatia temporo mandibulara are la baza: A. imposibilitatea inchiderii gurii C. paraliziile faciale C. deschiderea gurii nu este posibila nici 1 mm C. masticatia este imposibila (pag.INTREBARI . mandibula deviaza spre partea afectata E. 1198) S1640104. 1203) S1640106.rezidentiat2004. la deschiderea gurii mandibula deviaza spre partea leziunii E. sutura in mai multe planuri C. scaderea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii (pag. 1203) S1640107.

mentonul este deviat de partea cealalta E. Deschiderea limitată a gurii B. 1202) S2140112. Periarticulare B. 1199) PROFIL STOMATOLOGIE .rezidentiat2004. Musculare C.899 Rezidentiat 2004 C. Durerea din artritele acute nespecifice iradiază în regiunile: A. Tumefacţie pretragiană D. Occipitală D. repaus funcţional 1-2 săptămâni B. 1185) S2140111. În tratamentul retrodiscitelor se indică: A. Ştergerea şanţului retromandibular E. Uneori molarii pot fi în contact C. Atrofia maseterină după poliomielită C. auriculară B. 1205) S2140109. Cutaneo-mucoase E. sesiunea 2004 www. Prognatismul mandibular anatomic E. intervenţii chirurgicale pe ligamentele retrodiscale (pag. Geniană (pag. Leziuni traumatice ale articulaţiei (pag.INTREBARI .PARTEA a IV a S1640108. Siptomatomele anchilozei temporo mandibulare sunt A. partile moi relaxate pe partea sanatoasa (pag. linia interincisiva deviata de partea bolnava (pag. igiena bucala defectuoasa D. usoara limitare a deschiderii gurii B. Temporală E. Fonaţie dificilă (pag. exerciţii de protracţie şi lateralitate C. 1184) 899 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. În etiopatogenia luxaţiilor recidivante ale articulaţiei temporo-mandibulare sunt incriminate: A. În luxaţiile anterioare bilaterale ale articulaţiei temporo-mandibulare se constată: A. limitarea totala a deschiderii gurii C. Tulburări mioclonice postencefalice D. mentonul este deviat spre partea afectata D.ro . Deformaţia discului articular B. infiltraţii cu corticoizi D. Constricţia mandibulei poate avea cauze: A. la palpare se percepe blocul osos de partea bolnava E. 1202) S2140110. repoziţionarea chirurgicală a discului articular E. 1198-1199) S2140113. Generale (pag. Osoase D. Cervicală C.

se percepe o impastare dureroasa B. Linia interincisivă se menţine E. Simptomatologia anchilozei intraarticulare temporo-mandibulare unilaterale constă în: A. aplicare e laser cu CO2 in doze antiinflamatorii (pag. inocluzia molara de partea bolnava (pag. se percepe blocul osos de partea bolnava (pag.900 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .INTREBARI . interventie chiurgicala. administrare de analgetice D. Profil de pasăre C. la palparea articulatiei temporo mandibulare in artritele aute nespecifice A. 1183) S2240117. Se palpează blocul osos temporo-mandibular (pag. Menton retrudat B. poliartralgii D. Prin artroscopie. durerea este doar provocata C. 1185) S2240118.ro . ca factori etiologici ai sinovitei si capsulitei se incrimineaza A. disconfort matinal la miscarile de deschidere a urii B. tumefactia la nivelul articulatiei tempoo manibulare E. imobilizare rigida intermaxilara C. Prelevări biopsice C. durerile nu sunt exacerbate la tentativele de miscare a mandibulei E. Netezirea suprafeţelor articulare B. tratamentul capsulitei si sinovitei consta in A. Extracţia unor fragmente intraarticulare E. administrare de medicatie antiinflamatoare E. durerile sunt exacerbate la tentativele de miscare a mandibulei (pag. ca singura metoda terapeutica B. caracterele durerii in artritele acute nespecifice sunt A. 1185) S2240119. durearea este spontana D. Aparentă atrofie a hemimandibulei de partea sănătoasă D. limitari matinale ale miscarilor de deschidere a gurii C. Irigarea articulaţiei D. 1187) S2240120. 1190) S2140115. în tratamentul artritelor degenerative de tip artrozic. se declanseaza senzatia dureroasa D. sesiunea 2004 www. 1205) S2240116. semnele si simptomele artritelor reumatoide sunt A. durerea este difuza B. nu se percep miscarile condilului E. deschiderile exagerate ale gurii 900 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Extracţia discului articular (meniscectomie) (pag. se pot realiza: A.rezidentiat2004. se percepe fluctuenta C.PARTEA a IV a S2140114. traumatismele acute exercitate pe structurile articulare B.

deschiderea spontana la nivelul tegmentului. procese inflamatorii de vecinatate E. semne de inflamatie acuta (pag. cedarea simptomelor. inaintea tragusului C. artrite specifice gonococice E. spasme musculare D. procese inflamatorii de vecinatate D.in urma unor traumatisme deschise B. semnele si simptomele care apar in capsulita si sinovita sunt: A. 1185) S2240125. malocluziile instalate brusc C. traumatism indirect aplicat pe mandibula (menton. triada simptomatica din artritele acute nespecifice este alcatuita din: A. ram ascendent mandibular E. dureri B. sesiunea 2004 www. aparitia anchilozei temporo-mandibulare mai frecvent la persoane adulte 901 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. aplicarea de proteze defectoase D. formele clinice de artrite sunt: A. artritele traumatice B. durerea continua care iradiaza D. deschiderea exagerata a gurii D. deschiderea spontana la nivelul conductului auditiv extern D. in relatie centrica molarii de pe partea afectata sunt in contact.901 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . inocluzia molara pe parta afectata E. rujeola sau difterie) (pag.ro . transformarea sclerocicatriceala a capsulei articulare si a ligamentelor (pag. diseminarile pe cale sangvina (scarlatina. ram orizontal. 1183) S2240121. 1185) S2240126. in aparitia retrodiscitei sunt incriminate: A. traumatismele acute B. patrunderea de germei patogeni pe cale hematogena (pag. 1183) S2240122. miscarea masticatorie exagerat efectuata in vedrea triturarii alimentelor C. patrunderea de germeni patogeni direct.rezidentiat2004. 1184) S2240123. cu restabilirea "ad integrum" a functilor in formele congestive B. evolutia si eventualele complicatii ale artritelor acute nespecifice sunt: A. atrtrite infectioase nespecifice C.INTREBARI . artrite nespecifice fungice D.unghi) E. limitarea miscarilor mandibulei E.PARTEA a IV a C. extinderea procesului supurativ la mastoida. disconfortul in timpul miscarilor de masticatie B. os temporal. extinderea unor procese infectioase din vecinatate E. in timp ce molarii de pe partea contralaterala si incisivii nu sunt in contact (pag. artrite nespecifice tuberculoase (pag. durerea dicontinua are nu iradiaza C. in etiopatogenia artritelor acute nespecifice infectioase este incriminata: A. 1184) S2240124. inocluzia molara pe partea afectata C.

produse de saltul condilului mandibulr peste marginea meniscului C. durerile nocturne care sunt frecvente E. indica perforarea discului articular C. furunculul pretragiana B. diagosticul diferential al artritei acute nespecifice se face cu A. ureche. zgomote intraarticulare care se asociaza frecvent cu "saltul articular" C. unilateral matinal la miscarile de deschidere a gurii B. sesiunea 2004 www. durerea. se asociaza cu "saltul articular" (pag. Crepitatiile sau frecaturile articulare A. durerea. localizata numai in regiunea articulatiei B. care se percep frecvent la deschiderea gurii (pag. se asociaza cu senzatia de deplasare a condilului mandibular E. care se percep frecvent la inchiderea gurii E. diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu A. simptomele si semnele din artritele degenerative de tip artrozic sunt A. cu caracter de nevralgie faciala. cracmentele reprezinta A. durerea u iradiere in tampla. zgomote intraarticulare percepute numai de bolnav B.rezidentiat2004.902 Rezidentiat 2004 (pag. usor disconfort. limba D. zgomote intraarticulare. instalarea unei anchiloze de tip fibros intalnita frecvent (pag. ocluzie deschisa. disfunctiile temporo-mandibulare 902 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. limitarea totala a miscarilor mandibulare. 1188) S2240132. indica distrugerea discului articular D. intalnita frecvent E. 1188) S2240133. 1188) S2240131. este asociata cu cracmente. subluxatia anterioara recidivanta A. zgomote intraarticulare. produse de saltul condilului peste radacina trnsversala a zigomei (pag. 1188) S2240130. fara localizarea precisa C. saltul articular (pag. apar ca rezultat al contactului irectdintre suprafete neregulate B. nevralgiile trigeminale (pag. datorata rezorbtiei condilului mandibular D. este insotita de devieri ale mandibuleisi miscari sacadate ale mandibulei D.ro . 1185) S2240128. este asociata cu durere B. tumefactii dureroase la nivelul articulatiei temporo-mandibulare C. percepute ca o pocnitura aspra D.PARTEA a IV a S2240127. 1186) S2240129. este asociata cu cracmente. 1185) PROFIL STOMATOLOGIE . semnele si simptomele artritelor reumatoide sunt A.INTREBARI . frunte. zgomote intraarticulare. limfadenita pretragiana D. parotiditele urliene C. este insotita de miscari sacadate ale mandibulei E. disfunctiile temporo-mandibulare E. gonon.

1194) S2240137. traumatism la nivelul ramului orizontal C. in cazuri de luxatie mandibulara C.PARTEA a IV a S2240134. 1189) PROFIL STOMATOLOGIE . netezirea suprafetelor articulare C. in caz de luxatie mandibulara D.ro . C. interpozitia in locul discului a unui implant acrilic D. prin artroscopie la nivelu articulatiei tempoo mandiulare se pot realiza A. irigarea articulatiei si desfiintarea unor aderente intraarticulare B. este indicala in deplasari dicale. diferite forme de artrite nevralgiile trigeminale nevralgia occipitala Arnold constrictia de mandibula (pag.rezidentiat2004. 1190) S2240135. localizate la nivelul capsulei. D. traumatism indirect la nivelul unghiului mandibular D. localizate doar la nivelul discului B. este indicata in cazurile fragmentarii discale B. chirurgia capsulo-ligamentara consta in A. scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral. dureri articulare spontane B. 1197) S2240138. sesiunea 2004 www. semnele si simptomele in contuziile de articulatie temporo-mandibulara sunt: A. insotite de edem (pag. este indicata in luxatii recidivante (pag. traumatism aplicat pe menton B. 1197) S2240139. localizate si la nivelul elementelor osoase D. E. scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral.903 Rezidentiat 2004 B. in cazul contuziilor articulatiei temporo-mandibulare leziunile sunt A. discului si sinovialei C. scurtarea ligamentului temporo-mandibular E. determina aparitia anchilozei C. determina supraincarcarea articulatiei sanatoase in caz de interventie unilaterala D. expansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral. in caz de limitare a miscarilor articulatiei B. traumatism irect la nielul unghiului mandibular E. de tipul hematomului intra-si periarticular E. cel mai frecvent anterioare E. trismus D.INTREBARI . tumefactia si echimoze periarticulare 903 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1191) S2240136. contuziile de la nivelul articulatiei temporo mandibulare se produc prin A. in caz de limitare a miscarilor articulatiei E. meniscectomia la nivelul articulatiei temporomandibulare A. expansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral. traumatim direct la nivelul articulatiei temporo mandibulare (pag. rezectia eminentei articulare in inaltime (pag. dureri articulare provocate de deschiderea gurii C. devierea mentonului de partea bolnava E. excizia si sutura micilor perforatii de la nivelul discului (pag.

1197) PROFIL STOMATOLOGIE . 1199) S2240145. conditiile morfologice si functionale care favorizeaza luxatiile anterioare sunt: A. paraliziile faciale C. obrajii turtiti (pag. mandibula este mobila (pag. imposibilitatea inchiderii gurii dupa o deschidere fortata a acesteia B. trecerea condilului mandibular pe versantul anterior nearticular al tubercului temporal D. linia interincisiva este deviata de partea bolnava C. in luxatiile unilaterale diagnosticul diferential trebuie facut cu: A. artritele traumatice (pag. semnele si simptomele din luxatia mandibulara anterioara sunt A. 1198) S2240143. gura este mai puternic deschisa decat in luxatiile bilaterale E. gura fiind inchisa E. vomismentele C. laxitatea capulei si a ligamentelor periarticulare C. luxatia anterioara se caracterizeaza prin A. semnele si simptomele din luxatia mandibulara unilaterala sunt A. otoragie (pag. caderea pe mandibula.PARTEA a IV a S2240140. linia interincisiva este deviata de partea sanatoasa D. cavitatea glenoida foarte adanca B. gura fiind deschisa D. 1198) S2240142.ro . cresterea tonicitatii muschilor temporali. recidiva 904 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. sesiunea 2004 www. evolutia luxatiilor anterioare consta in A. condil temporal cu panta exprimata D. tractionarea meniscului inapoi in cavitatea glenoida E. asimetrie faciala B. 1198) S2240141. durerea vie B. capsulita si sinovita E. caderea pe mandibula. manopere medicale (pag.904 Rezidentiat 2004 (pag.rezidentiat2004. fracturile gatului condilului B. 1198) S2240144. cauzele obisnuite ale luxatiilor anterioare temporo-mandibulare sunt: A. zgomot intraarticular C. 1199) S2240146. depasirea tuberculului temporal de condilul mandibular C. condil mandibular deformat E.INTREBARI . cascatul B. imposibilitatea inchiderii gurii D. incisivii inferiori retrudati pana la 15mm E. maseteri si pterigoidieni (pag. contractura spastica a muschilor masticatori D.

1202) S2240152. capsula si ligamente periarticulare laxe E. conditiile anatomo-functionale sau patologice care favorizeaza luxatiile recidivante sunt: A. otoragie B. cavitatea glenoida adanca B. doar reducerea luxatiei C. gura inchisa E. imobilizarea mandibulei cu fronda mentoniera timp de 8-10 zile D. condilul mandibular se palpeaza sub conductul auditiv extern (pag. artrotomia. otoragie E. E. in cazul luxatilor vechi (pag. incisivii inferiori retrudati pana la 15 mm (pag. in cazul luxatiilor recente E. scaderea acuitatii auditive C. 1200) S2240148.905 Rezidentiat 2004 B. PROFIL STOMATOLOGIE . C.ro . 1201) S2240149. o afectiune congenitala C. deformatia discului D. 1202) S2240151. tratamentul luxatilor anterioare consta in A. D. care sudeaza mandibula de osul temporal B. poliartrita reumatoida B. ocluzia incrucisata C. menton deviat de partea leziunii D. gura intredeschisa D. 1200) S2240147. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie laterala mandibulara sunt: A. sesiunea 2004 www. limitarea permanenta a miscarior mandibulare datorata organizarii unui tesut osos. interventie chirurgicala. cauzele musculare 905 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. cauzele periarticulare C. limitarea miscarilor mandibulei datorata unor imbolnaviri ale tesuturilor periarticulare D. o afectiune cu debut insidios (pag.rezidentiat2004. condil temporal cu panta posterioara abrupta C. constrictia de mandibula este A. atrofia maseterului dupa poliomielita (pag. cu fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern sunt: A. menton deviat de partea opusa leziunii B. reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei B.PARTEA a IV a organizarea unei neoarticulatii organizarea fibro-conjunctiva a tesuturilor periarticulare aparitia constrictiei de mandibula aparitia anchilozei temporo-mandibulare (pag. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie posterioara mandibulara. cauzele constrictiei de mandibula sunt A. limitarea miscarilor mandibulei datorate unor sechele dupa procese patologice ale tesuturilor periarticulare E. 1202) S2240150.INTREBARI .

datorita cicatricilor retractile scleroase ale tegumentului obrajilor D. limitarea miscarilor mandibulei B. fracturile cavitatii glenoide C. anchiloza temporo-mandibulara extraarticulara de tip anterior E. tratamentul constrictiei de mandibula se realizeaza prin: A. prin hipertonia muschilor ridicatori ai mandibulei C. prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei D. 1204) 906 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. mandibula are tendinta de a devia lateral de partea leziunii D. prin transformarea scleroasa a fibrelor muschilor ridicatori ai mandibulei B. 1203) S2240157.ro . constrictia de cauza cutaneo-mucoasa apare A. osteomul mandibular C. ereditatea (pag. cauzele cutaneo-mucoase E. limitarea miscarilor de coborare a mandibulei. semnele si simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tesutului subcutanat E. datorita cicatricilor retractile de la nivelul mucoasei jugale (pag. datorita cicatricilor retractile scleroase ale mucoasei jugale (pag.rezidentiat2004. constrictia de cauza periarticulara apare A. aplazia condilului mandibular B. 1203) S2240158. 1202) S2240155. trismusul D. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tegumentelor obrajilor E. dupa supuratii sau traumatisme articulare sau periarticulare B. masaje pe zona cicatriceala D. mecanoterapie B. in special C. rontgenterapie in doze antiinflamatorii (pag. limitarea miscarilor de propulsie. tratamente incorect conduse pentru afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare (pag. 1203) S2240156.906 Rezidentiat 2004 D.INTREBARI . fracturile intraarticulare ale condilului B. in special (pag. diagnosticul diferential al constrictiei de mandibula se face cu: A. 1202) S2240154. dupa interventii chirugicale pe articulatia temporo-mandibulara C. doar prin tehnici chirurgicale E. leziunile traumatice urmate de anchiloza temporo-mandibulara sunt: A. 1202) PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. miscarile condilului mandibular au o amplitudine redusa E.PARTEA a IV a S2240153. plagile atriculatiei E. injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriceala C. leziuni ale oaselor si meniscului prin traumatism obstetrical D. achiloza temporo-mandibulara partiala (pag.

osteotomii ale ramului vertical cu osteoplastii. prezinta deformari la nivelul condilului. muschii ridicatori ai mandibulei. hipoplazia condilului mandibular A. masticatia este suprimata B. plastii de aditie cu creasta iliaca C. se trateaza prin condilectomie E. 1210) S2240165. muschii suprahioidieni. modiicarile extraarticulare din anchiloza temporo-mandibulara intereseaza: A. insalivarea si tranformarea fizica a alimentelor sunt profund afectate E. de partea leziunii E. fonatia este defectuoasa. sesiunea 2004 www. spongios. poate fi dobandita C. prezentand o duritate deosebita E. prezentand un oarecare grad de elasticitate (pag. nu se insoteste de tulburari ale eruptiei dentare E.INTREBARI . se trateaza prin rezectie modelanta a bazilarei (pag.ro . in anchiloza unilaterala temporo-mandibulara A.907 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . care sufera un proces de hipertrofie. tesutul osos care sudeaza elementele articulare poate fi A. dintii D. in anchilozele temporo-manibulare apar urmatoarele tulburari functionale: A.rezidentiat2004. compact. tratamentul aplaziilor si hipoplaziilor de condil se realizeaza prin: A. vocea este nazonata C. 1205) S2240161. mandibula de partea bolnava ramane scurta B. 1206) S2240163. mentonul este deviat de partea bolnava D. 1205) S2240162. 1210) S2240164. relieful mentonier este sters (pag. prezentand un oarecare grad de elsticitate B. a fost descrisa ca o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta B. poate aparea in urma infectiilor otice D. fonatia este defectuoasa. plastii de aditie cu coasta 907 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. spongios. musculatura extrinseca a limbii sufera un proces de atrofie (pag.vocea este suierata (pag. prezentand o duritate deosebita D. tesut osteofibros. muschii mobilizatori ai mandibulei B. la varste sub 15 ani B. maxilarele C. prezentand o duritate deosebita C. 1205) S2240160. poate aparea in urma traumatismului obstetrical (pag. osteofibros. fonatia este defectuoasa. mentonul este deviat de partea sanatoasa C. vocea are o intensitate marita D. mandibula de partea sanatoasa este dezvoltata normal E. poate fi congenitala B. identificate radiologic C.PARTEA a IV a S2240159. este insotita de o crestere in exces a mandibulei D. hiperplazia unilterala sau bilaterala a condilului A.

doar la varste peste 15 ani E. sarcomul sinovial C. medical C. ereditara E. curatirea mecanica a plagii. irigarea articulatiei temporo mandibulare prin artroscopie A. 1211) S2240168. infectioasa C. administrarea de antibiotice E. senzatia de ureche infundata E. tratamentul palgilor articulatiei temporo mandibulare consta in A. plaga se sutureaza intr-un singur plan C. se poate realiza cu corticoizi cu absorbtie lenta (pag.rezidentiat2004. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala. este indicata in formele de debut de artroza C. tumorile maligne primare intalnite la nivelul articulatiei temporo-mandibulare sunt A. asociat cu discopexia (pag. condromul E.PARTEA a IV a D. 1211) S2240167. fizioterapic E. endocrina D. lipsa tulburarilor de ocluzie D. doar chirurgical B.ro .908 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. fibrosarcomul (pag. cresterea in exces a unei hemimandibule C. este realizat in colaborare cu medicul internist D. dupa 6.14 ani (pag. traumatica B. tratamentul artritelor hiperuricemice este A. 1210) S2240166. osteocondromul D. condrosarcomul B. neprecizata (pag. plaga se sutureaza in doua sau mai multe planuri D. 1198) 908 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1187) S2240170. localizarea unilaterala B. ste indicata in formele in care se produc mici aderente fibroase intre elementele mobie ale articulatiei temporo mandibulare D. otoragii repetate (pag. 1211) S2240169. la varste intre 4ani -12. originea osteomului mandibular este A. mecanoterapie (pag.cu inlaturarea eventualilor corpi straini B. este indicata in formele vechi de artroza B.INTREBARI . 7 zile postoperator. 1190) S2240171. Ringer E. semnele si simptomele care apar in osteomul mandibular sunt: A. se face cu ser fiziologic sau sol. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala.

datele de laborator. in anchiloza temporo-mandibulara A. artritele infectioase specifice sunt A. care sunt elementele clinice care orienteaza diagnosticul capsulitei si sinovitei A.INTREBARI . artritele actinomicotice (pag. 1183) S2240176. tumorile maligne primare ale articulatiei temporo mandiulare se extind A. muschii ridicatori ai mandibulei sufera un proces de hipertrofie de partea leziunii B. artritele sifilitice E. se descriu urmatoarele forme de artrite A. localizarea unilaterala E.ro . 1185) S2240175. osteomul mandibular se caracterizeaza prin A. durerea este mai puternica in cazul fracturii B. care confirma cresterea cantitatii de caid uric in serul sangin (pag. diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe baza urmatoarelor semne clinice si simptome A. se produce o hipertrofie a muschiilr suprahioidieni si a muschiilor extrinseci a limbii E. artritele streptococice D. artrite infectioase (pag. artrite ulcerative B. artrite traumatice D. doar la nivelul discului articular C. artritele stafilococice C. 1205) S2240173. 1211) S2240174. anamneza B. doar la nivelul acpsulei articulare B. la toate structurile articulare D. sesiunea 2004 www. localizarea bilaterala C.rezidentiat2004. poate proemina in conductul auditiv extern B. invadand baza craniului (pag. 1184) S2240178. mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii (pag. inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii D. artrite congenitale C. artritele gonococice B. produce limitarea miscarilor mandibulei 909 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1199) S2240177. apar modificari in pozitia laringelui si dimensiunea faringelui (pag. mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii E. inocluzia molara D.PARTEA a IV a S2240172. muschii ridicatori ai mandibulei degenereaza transformandu-se in tesut scleros C.909 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . invadand fosa infratemporala E. la nivelul muschiilor ridicatori ai mandibulei se produc zone de calcifiere si osificare D. durearea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale C. artrite reumtoide E.

artrita sifilitica B. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii C. 1186) S2240180. paraliziile faciale C. fracturile gâtului condilului B. retrodiscita D. artrita streptococica C. imaginea radiografica arata condilul marit de volum si deformat D. sinovite (pag. atrita traumatica (pag. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui B.ro . capsulita C. 1205) S2340181. 1184.INTREBARI . este unilateral E. burrita E. urmatoarele afectiuni articulare determina anchiloze temporo mandibulare A. artrita tuberculoasa D. nu are nici o repercursiune asupra dezvoltarii copilului D. tulburări ocluzale D. colecţii purulente (pag. 1211) S2240179. diminuarea mişcărilor mandibulare B. 1197) S2340183. sesiunea 2004 www. contractură spastică a muşchilor masticatori D. tulburari grave functionale E. evoluţia spre anchiloză C. edem intraarticular D. artrita stafilococica E. apare mai frecvent peste 45 de ani (pag. supraincărcarea articulaţiei sănătoase E. carii multiple (pag. anchiloza instalata in copilarie se soldeaza cu A.rezidentiat2004. luxaţia (pag. igiena orala defectuoasa. trismus moderat C. 1199) S2340182. deformări osoase (pag. dureri articulare spontane şi provocate B. 1197) S2340184. Diagnostic diferenţial al contuziilor articulaţiei temporo-mandibulare se face cu A. echimoze periarticulare E. trismus E. 1191) 910 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. În luxaţiile unilaterale ale articulaţiei temporomandibulare diagnostic diferenţial se face cu: A. Contuziile articulaţiei temporo mandibulare au un tablou clinic compus din: A. fracturile condiliene B. Meniscectomia este urmată de obicei de: A.910 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .PARTEA a IV a C.

1185) S2340189. limitarea mişcărilor mandibulare C. dureri B. retrodiscita E. Formele clinice ale artritelor sunt următoarele: A. sesiunea 2004 www. erupţii cutanate E. mişcări masticatorii exagerate D. vasculare D. cracmente C.PARTEA a IV a S2340186. limfatică E. traumatismele acute B. În luxaţiile recidivante autoreductibile pe lângă semnele specifice bolnavii mai pot prezenta A. 1183) S2340187. semne neurologice B. Subluxaţia anterioară recidivantă cutaneo autoreductibilă se asociază cu: A. viscerale E. artrita degenerativă de tip artrozic B. din vecinătate C.INTREBARI . infecţioase (pag. 1191) PROFIL STOMATOLOGIE .rezidentiat2004. 1187) S2340188.ro . 1185) S2340190. 1188) S2340191. Deviere D. În artritele acute nespecifice germenii patogeni pot pătrunde în articulaţie pe următoarele căi: A. artrite reimatoide D. nevrite D. artrite infecţioase (pag. Durere B. Complicaţiile artroscopiei sunt A.911 Rezidentiat 2004 S2340185. Capsulita şi sinovita au următorii factori etiologici A. semne sinusale 911 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Triada simptomatică în artritele acute nespecifice este compusă din A. nervoasă D. directă B. neurologice B. hematogenă (pag. mecanice C. Tremurături (pag. Mişcări sacadate E. procese inflamatorii de vecinătate E. artrite hiperuricemice C. igiena orală defectoasă (pag. semne de inflamaţie acută (pag. deschiderea exagerată a gurii C.

radiografia arata un spatiu periodontal largit E. 708) S2640195. dintele paraseste partial alveola B. sesiunea 2004 www. vitalitatea dintelui e de obicei pastrata (pag. pericolul unei anchiloze temporomandibulare este mai mare la adulţi. dintele e infrapozitie E.912 Rezidentiat 2004 C. deplasarea dintelui în procesul alveolar B. extracţia unor fragmente tisulare (pag. Subluxatia dentara presupune: A. irigarea articulaţiei B. durerile sunt pulsatile. În luxatia dentara intruziva: A. semne auriculare D. A. evacuarea secreţiilor purulente E.INTREBARI . intense D. 708) S2640196. 1185) S2640194. testul de vitalitate este negativ C. reactie pozitiva la testarea vitalitatii D. durerile sunt spontane. Artritele acute nespecifice: A. semne salivare (pag. rectie negativa la testarea vitalitatii C. deplasarea dintelui D. 709) 912 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. poate aparea eruptia întârziata E. radiografia este necaracteristica (pag. (pag. reducerea şi fixarea discului articular D.PARTEA a IV a S2340192. dintele poate deveni anchilozat C. 708) S2640197. iradiate în ureche C. sunt de obicei bilaterale B. Intruzia dentara e caracterizata prin: A. netezirea suprafeţelor articulare C.rezidentiat2004. dintele este mobil (pag. Prin artroscopie se pot realiza A. În extruzia dentara. usoara mobilitate a dintelui B. durere la percutie C. 1189) PROFIL STOMATOLOGIE . mobilitate dentara crescuta (pag. semne viscerale E. pot aparea pungi parodontale adânci D. radiografia arata spatiul periodontal largit E. mandibula este uşor deviată de partea bolnavă E. testul de vitalitate este pozitiv D. vitalitatea dintelui e de obicei pastrata B. 1190) S2540193.ro .

niciuna (pag. Deschiderile exagerate ale gurii C. in 1/3 coronara a radacinii B. Intre factoriietiologicic ai capsulitei si sinovitei temporo-mandibulare intalnim: A.INTREBARI . 702) S2640201. nu necesita tratament B.rezidentiat2004. la dintii frontali E. sensibilitatea la cald si rece este scazuta (pag. Limitarea deschiderii gurii B. în 1/3 medie a radacinii D. 705) S2640200. Tratamentul capsulitelor consta in: A. hipocalcifiera smaltului D. Majoritatea fracturilor radiculare ale dintilor traumatizati se localizeaza: A. hipoplazia smaltului B. pot fi depistate cu o raza de lumina paralela co axul longitudinal al dintilor E. Inflamatiile conductului auditiv extern (pag. hipercalcifierea smaltului C. Fisurile smaltului: A. 706) S2640199. dintele se extrage D. Miscarile masticatorii exagerate D. Inflamatiile glandei submandibulare E. 705) S2840203. deplasarea mugurilor dintilor permanenti E. În fracturile dentare fara deschiderea camerei pulpare: A. nu exista dureri C. sesiunea 2004 www. în 1/3 apicala a radacinii C.ro .PARTEA a IV a S2640198. dintele se lasa pe loc B. 703) S2640202. leziunile parodopntale mici aferente nu se trateaza (pag. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza E. Traumatismele articulare acute B. necesita testarea vitalitatii D. la dintii laterali (pag. pot produce spatieri în dentina (pag. Leziunile traumatice ale dintilor temporari pot determina la nivelul dintilor permanenti: A. sensibilitatea la la cald si rece este crescuta E. poate exista o eruptie spontana a dintelui C.913 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . În luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari: A. Alimentatie de consistenta moale 913 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. nu necesita testarea vitalitatii C. pacientul acuza dureri sporadice B. dentina e moale la palpare D. 1183) S2840204.

Luxatii recidivante E. 1190) S2840210. Extractia unor fragmente tisulare intraarticulare E. Artrite reumatoide D.914 Rezidentiat 2004 C. 1188) S2840209. 1184) S2840208. Durere B.PARTEA a IV a S2840205. Cracmente D. Medicatie antiinflamatoare (pag. gura deschisa B. Netezirea suprafetelor articulare C. 1184) S2840206. Imobilizare intermaxilara elastice E. Crepitatii C. 1185) S2840207. Parotidita urliana D. Diagnosticul diferential in artrita temporo-mandibulara se face cu: A. Imobilizare intermaxilara rigida D.rezidentiat2004. Artrite degenerative (pag. Furunculul pretragian B. Simptomatologia in artrita traumatica este reprezentata de: A.ro . Impotenta functionala E. Subluxatii D. Parotidita supurata (pag. Cracmente B. Limfadenita pretragiana C. Fracturi "in lemn verde” (pag. Adenopatie pretragiana (pag. proeminenta subzigomatica de partea bolnava E. otoragie cu scaderea acuitatii auditive (pag. Prin artroscopie se pot realiza: A. Otomastoidita supurata E. devierea mentonului de partea bolnava D.INTREBARI . sesiunea 2004 www. Reducerea si fixarea discului articular D. devierea mentonului de partea sanatoasa C. In atrita de tip artrozic se produc: A. Artritele temporo-mandibulare pot fi: A. Tumefactie C. Artrite hiperplazice E. 1118) 914 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Artrite infectioase C. Artrite traumatice B. 1183) PROFIL STOMATOLOGIE . Rezectia condilului mandibular (pag. Luxatia anterioara unilaterala se manifesta clinic prin: A. Irigarea articulatiei B.

prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa. cele mai obisnuite. 1205) S2940213. Tratamentul ortopedic consta: A. C. absenta totala a miscarilor mandibulei B. in cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia tronculara. Anchiloza temporo-mandibulara se caracterizeaza prin: A. 1200) 915 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. C. B. E. se produc foarte usor in timpul miscarilor de deschidere a gurii. in cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia generala. C. (pag. dupa care este repus in cavitatea glenoida. tratamentul urmareste limitarea miscarilor mandibulare. daca acestea depasesc o anumita amplitudine.915 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . o adancime redusa a cavitatii glenoide. maseterini si pterigoidieni. 1202) S2940215. 1202) S2840212. 1198) S2940214. bolnavul. Trismusul B. deschiderea exagerata a gurii. Tumori mandibulare (pag. E. (pag. scaderea tonicitatii muschilor temporali. in reducerea luxatiei se face prin coborarea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal. Fractura subcondiliana joasa C. cracmente la inceputul miscarii de deschidere (pag. Diagnosticul diferential in constrictia mandibulei se face cu: A.rezidentiat2004. in reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei. B. se citeaza tulburarile mioclonice postencefalice si atrofia maseterului dupa poliomielita. Anchiloza temporo-mandibulara E. laxitate musculo-ligamentara D. D. Fractura subcondiliana inalta D.ro . in anestezie in cazul luxatiilor recente.PARTEA a IV a S2840211. cicatrici retractile scleroase periarticulare C. E. cunoscandu-si afectiunea. isi reduce singur luxatia.INTREBARI . D. (pag. bloc osos cu disparitia liniei inter-articulare E. D. B. bolnavul nu poate sa-si reduca singur luxatia. Luxatiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de: A. laxitatea capsulei si ligamentelor periarticulare. sesiunea 2004 www. Luxatiile recidivante: A.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->