Sunteți pe pagina 1din 13

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ARSURILE Ce observati?

In cazul arsurilor superfi ciale, pielea este rosie, usor umflata si dureroasa. Daca arsura este mai adanca, se formeaza si basici. Aceste arsuri sunt extrem de dureroase. Daca straturile din profunzime ale pielii au fost arse, rana in sine nu este dureroasa, deoarece au fost distrusi si nervii din locul respectiv. Arsura este uscata, poate avea culoarea neagra, cu aspect de pergament, sau alba. Oricum, pielea din jurul ranii, mai putin arsa, este foarte dureroasa.

Ce trebuie facut?
1. Raciti arsura cat mai repede posibil, cu apa rece sau putin calduta, de la robinet sau de la dus, de exemplu. 2. Raciti timp de 1520 de minute, sau pana cand durerea mai scade. 3. Indepartati hainele si bijuteriile, daca nu sunt prinse de piele. 4. Dupa ce ati racit arsura, aplicati o compresa sau o tesatura curata, umeda. 5. Daca au aparut basici, nu le spargeti. 6. Nu ungeti arsura cu creme cand acordati primul ajutor. 7. Sfatuiti victima sa mearga la medic. Acesta va verifi ca daca victima are nevoie de protectie impotriva tetanosului. ATACUL CEREBRAL

Ce observati?
Semnele atacurilor cerebrale nu sunt intotdeauna usor vizibile. De exemplu, victima acuza amorteala sau lipsa de vlaga subita la nivelul fetei, bratului sau piciorului, adesea in aceeasi parte a corpului. Uneori, victima poate devein brusc confuza sau nu mai poate vorbi sau sustine o conversatie cu usurinta. Alte victime au tulburari de vedere, acuza ameteala sau nu-si mai pot mentine echilibrul. Altele au o durere de cap brusca.

Ce trebuie facut? Daca banuiti ca o persoana a avut un atac cerebral, verificati sistematic daca este capabila sa realizeze urmatoarele activitati fara probleme:
1. Cereti victimei sa rada sau sa-si arate dantura. Uitati-va atent daca gura este stramba sau unul din colturile gurii este mai jos decat celalalt. 2. Cereti victimei sa inchida ochii, sa-si ridice ambele brate simultan la orizontala si sa intoarca palmele in sus. Verificati daca unul din brate cade sau nu este ferm. 3. Cereti victimei sa repete o propozitie simpla. Verifi cati daca vorbeste clar sau se balbaie.

Daca victima nu este capabila sa efectueze una dintre aceste activitati, este posibil sa fi suferit un atac cerebral.
Nu subestimati situatia chiar daca victim neaga ca s-ar simti foarte rau. Victima are nevoie urgenta de ajutor.

1. Cereti unui martor sa cheme serviciile de urgenta. Chemati dvs. serviciile de urgenta, daca sunteti singur. 2. Ajutati victima sa se odihneasca si nu-I permiteti sa faca efort. Asezati victim intr-o pozitie confortabila (de exemplu in pozitie sezand sau semi-sezand). 3. Verifi cati periodic daca victima este constienta si respira normal. BEBELUSII SI COPII Exista doar cateva diferente fata de instructiunile pentru suport vital de baza pentru adult: bebelus: mai putin de 1 an copil: intre 1 an si inceputul pubertatii Puteti folosi aceeasi procedura pentru resuscitarea bebelusilor si copiilor, ca la adulti. Pentru bebelusi si copii, nu este necesara aplicarea unei presiuni la fel de intense atunci cand efectuati compresiile toracice. Apasati sternul cam la o treime din adancimea cutiei toracice. Folositi doua degete pentru a efectua compresiile la bebelusi. Folositi una sau ambele maini pentru a efectua compresiile la copii. Este mai bine sa folositi ambele maini la copiii mai mari sau daca nu sunteti o persoana foarte puternica. In mod evident, este nevoie de un volum mai mic de aer pentru a executa ventilarea corecta a bebelusilor si copiilor. Va puteti da seama ca ati suflat sufi cient aer, cand cutia toracica a victimei se ridICA CEI 4 PASI IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Cei patru pasi in acordarea primului ajutor


Situatiile in care este necesar primul ajutor pot fi foarte diferite, dar cel care acorda primul ajutor va trebui sa urmeze patru pasi, indiferent de situatie. Cei patru pasi importanti sunt: 1 Luarea masurilor de siguranta. 2 Evaluarea starii victimei. 3 Solicitarea ajutorului. 4 Asigurarea primului ajutor.

Luarea masurilor de siguranta


Evaluati situatia si verificati daca exista pericole potentiale (de exemplu trafic, incendiu, electricitate etc.) Nu va apropiati de locul accidentului decat atunci cand sunteti sigur ca viata nu va este pusa in pericol. Incercati sa inlaturati pericolele la care sunt expuse victima si cei din jur. Daca nu sunteti in siguranta, contactati serviciile de urgenta. Asteptati la distanta sigura, pana la sosirea ajutorului calificat.

Luarea masurilor de siguranta in caz de accident rutier


Indicatii pentru cel care ofera primul ajutor:

Respectati intotdeauna Codul Rutier. Reduceti treptat viteza si sa nu franati brusc pe masura ce va apropiati de locul accidentului rutier. Opriti masina intr-un loc sigur, pe banda de refugiu, pe marginea drumului sau in afara lui. Puneti-va vesta reflectorizanta. Folositi semne de avertizare (precum triunghiul reflectorizant), pentru avertizarea celor care se apropie de locul accidentului. Nu incercati sa traversati o autostrada. Fiti atent la cablurile electrice de pe jos si asigurati-va ca nimeni nu se apropie de aceste cabluri si ca nu sunt atinse. Incercati sa preveniti un posibil incendiu, oprind contactul electric din vehiculele implicate in accident si nelasand pe nimeni sa fumeze in imediata apropiere. Aveti in vedere faptul ca airbag-urile care nu s-au activat, se pot umfla brusc. Incercati sa imobilizati vehiculele accidentate, tragand franele de mana.

Scoaterea de urgenta a victimei


Ca regula generala, nu ar trebui sa miscati victima din locul accidentului, decat daca pericolul este iminent si nu poate fi controlat, daca nu se pot lua masuri de siguranta si numai daca nu va expuneti niciunui pericol. Daca este necesar, mutati victima in cel mai apropiat loc sigur. Daca victima este constienta, explicati-i ce veti face si rugati-o sa coopereze. Daca este posibil, imobilizati gatul victimei in timpul deplasarii. Rotiti cat mai putin posibil gatul, capul si corpul victimei. Incercati sa aplicati tehnicile corecte, chiar daca deplasarea victimei este prioritatea numarul unu. Protejati victima de frig sau caldura, dar deplasati-o doar daca a stat prea mult in frig si daca acest fapt poate avea urmari grave. Acoperiti victima cu o haina sau o patura pentru a o proteja de frig. Puteti folosi si o patura termoizolanta. Pentru a proteja victima de caldura, faceti umbra cu o jacheta, patura sau umbrela sau pur si simplu asezati-va in asa fel incat sa faceti umbra cu propriul corp.

Tehnica: Ridicarea Rautek


Asezati bratele victimei de-a lungul trunchiului sau. Ingenuncheati in spatele capului victimei. Treceti o mana sub gatul victimei si pe cealalta o asezati intre omoplati. Ridicati-i cu grija capul si umerii si apropiati-va. Ridicati spatele victimei in pozitie sezand. Sprijiniti-i umerii. Treceti ambele maini pe sub subsuorile victimei si apucati-I un antebrat. Tineti-o strans de antebrat cu o mana si de incheietura mainii cu cealalta. Ridicati-va pe vine, fara sa dati drumul bratului victimei. Victima se afl a acum intre picioarele dumneavoastra. Apasati bine mana victimei pe pieptul acesteia. Ridicati-va cu spatele drept si trageti victima in sus. Mergeti cu spatele, tarand victima. Fiti atent la obstacolele din spate. Exista si alte tehnici de mutare a victimelor. COMPRESIA TORACICA SI RESPIRATIA GURA LA GURA

Informatii generale
Cand inima inceteaza sa mai bata, sangele nu mai circula prin corp. Din aceasta cauza,

organele vitale nu mai sunt alimentate cu oxigen. Creierul este cel mai afectat. Fara oxigen, celulele creierului mor in cateva minute. Daca victim a suferit un stop cardiac, este foarte important ca procedura de resuscitare sa fi e efectuata cat mai repede posibil. Sansele de supravietuire dupa resuscitare sunt mici. Cu toate acestea, numeroase studii arata ca resuscitarea imediata are efecte pozitive. Sansele de supravietuire ale victimei se dubleaza sau chiar se tripleaza daca un martor actioneaza imediat. Resuscitarea este o combinatie de compresii toracice si respiratie gura la gura. Compresiile cardiace furnizeaza inimii si creierului o cantitate foarte mica, dar vitala, de sange. Respiratia gura la gura alimenteaza cu oxygen circulatia sanguina. Resuscitarea mai este cunoscuta si sub numele de RCP (resuscitare cardio-pulmonara).

Ce observati?
Victima nu are reactii si nu respira normal.

Ce trebuie facut?
1. Cereti cuiva sa cheme serviciile de urgenta si spuneti-i sa aduca imediat un defibrilator electronic automat (daca exista). Faceti dvs. toate acestea daca sunteti singur. 2. Incepeti cu 30 de compresii toracice. 3. Apoi faceti respiratie gura la gura, de doua ori. 4. Alternati 30 de compresii toracice cu 2 respiratii gura la gura. 5. Nu intrerupeti procedura resuscitarii. Verifi cati starea victimei doar atunci cand reincepe sa respire normal. 6. Continuati resuscitarea pana cand: soseste personalul califi cat, care poate continua resuscitarea; victima incepe sa respire normal; obositi.

Verificati cavitatea bucala


Daca toracele victimei nu se ridica in timpul primei respiratii gura la gura, inainte de a efectua a doua respiratie, verifi cati: cavitatea bucala a victimei. Scoateti orice obiect care poate obstructiona caile respiratorii; pozitia capului. Acesta trebuie sa fi e sufi cient inclinat pe spate, cu barbia ridicata corect. Nu efectuati mai mult de doua respiratii gura la gura intr-o singura repriza. Acestea trebuie urmate de compresiile toracice.

Tehnica: Compresii toracice


Ingenuncheati langa victima. Podul palmei drepte in mijlocul cutiei toracice a victimei. Puneti podul celeilalte palme deasupra. Incrucisati-va degetele. Aveti grija sa nu apasati victima pe coaste, partea superioara a stomacului sau partea inferioara a sternului. Asigurati-va ca umerii dvs. se afl a chiar deasupra pieptului victimei. Cu mainile intinse, apasati perpendicular, cam 45 cm. De fi ecare data dupa ce apasati, permiteti pieptului sa revina la pozitia initiala. Astfel, se va pune in miscare fl uxul de sange catre inima. Nu schimbati pozitia mainilor de pe stern. Compresia si eliberarea ar trebui sa aiba aceeasi durata. Efectuati 30 de compresii toracice conform procedurii descrise mai sus, la o frecventa de aproximativ 100 de compresii pe minut. Asta inseamna ca trebuie sa efectuati 2 compresii la mai putin de o secunda. Aplicati 2 respiratii gura la gura.

Tehnica: Respiratia gura la gura


Aplecati capul victimei spre spate si ridicati-i barbia. Puneti o mana pe fruntea victimei.Strangeti narile victimei intre degetul mare si aratator. Cu mana cealalta, mentineti-I barbia ridicata si deschideti-I gura. Inspirati normal, aplecati-va in fata si acoperiti gura victimei complet, cu gura dvs. Expirati uniform aerul in gura victimei si verifi cati, in acelasi timp, daca se produce ridicarea cutiei toracice. O respiratie trebuie sa dureze cam o secunda. Mentineti capul victimei aplecat si barbia ridicata. Ridicati-va capul si verifi cati daca pieptul coboara dupa ce ati introdus aerul. Inspirati din nou si efectuati o a doua respiratie gura la gura. Repozitionati-va corespunzator mainile si continuati cu alte 30 de compresii toracice. Ventilatia gura la nas constituie o alternativa in cazul in care respiratia gura la gura este dificil de realizat.

Resuscitarea fara respiratie gura la gura (RCP doar cu compresii toracice)


Multe persoane, chiar si personalul medical califi cat, recunosc ca se feresc sa faca respiratie gura la gura. Este bine sa se efectueze chiar si numai compresii toracice, decat nimic. Sansele de supravietuire ale victimei vor creste, chiar daca resuscitarea nu include si ventilatie. Daca nu puteti sau nu doriti sa efectuati ventilatia gura la gura, limitati-va doar la compresiile toracice. In mod evident, compresiile toracice combinate cu respiratia gura la gura raman cea mai buna metoda de resuscitare. DEFIBRILAREA EXTERNA AUTOMATA

Informatii generale
Atunci cand inima nu mai bate si circulatia sangelui se opreste, inseamna ca victima a facut stop cardiac. Cu toate acestea, in numeroase cazuri, s-a constatat ca ritmul cardiac poate fi inca prezent. Insa acest ritm este anormal, contractiile inimii devenind haotice, necontrolate. Inima nu mai este capabila sa pompeze sangele. Functionarea DEA (defi brilator extern automat) se bazeaza pe socurile electrice, care pot corecta ritmul cardiac anormal. Daca se actioneaza rapid, ritmul cardiac poate reveni la normal. Procedura poarta numele de defibrilare. DEA este un dispozitiv computerizat, care analizeaza ritmul cardiac al victimei. Pe baza analizei, dispozitivul decide daca este necesara administrarea unui soc electric. DAE sunt extrem de precise si vor declansa un soc electric doar daca este necesar. Exista defi brilatoare semiautomate sau complet automate. La dispozitivele semi-automate, operatorul uman trebuie sa apese butonul pentru socuri electrice. Defi brilatorul complet automat declanseaza singur socurile electrice. Chiar daca defi brilarea da rezultate, este foarte importanta continuarea procedurii de resuscitare. Defibrilatorul nu inlocuieste compresiile toracice si respiratia gura la gura. Sansele de supravietuire ale victimei vor creste daca persoana care ofera primul ajutor incepe resuscitarea si defi brilarea in primele minute de la instalarea stopului cardiac. Cu toate acestea, in majoritatea tarilor europene, serviciile de urgenta ajung la locul accidentului in aproximativ 8 minute. Din aceasta cauza, este necesar ca populatia sa invete cum sa foloseasca un defi brilator.

Ce observati?
Victima nu are reactii si nu respira normal. Avem la dispozitie un DEA.

Ce trebuie facut?
1. Continuati resuscitarea pana cand va este adus defi brilatorul. 2. Porniti imediat defi brilatorul. Daca exista o persoana care acorda primul ajutor, aceasta trebuie sa continue resuscitarea in acest interval de timp. Urmati instructiunile pe care le afi seaza defi brilatorul. 3. Dezveliti pieptul victimei si atasati electrozii asa cum arata ilustratia de pe ambalaj sau de pe electrozi. 4. Asigurati-va ca nimeni nu atinge victim in timp ce defi brilatorul analizeaza ritmul cardiac. 5. Daca este necesar un soc electric, asigurati-va ca nu se afl a nimeni in apropierea victimei si ca nimeni nu atinge victima. Apasati butonul pentru declansarea socului, atunci cand aparatul va solicita acest lucru. Un dispozitiv complet automat va administra singur socul electric. 6. Daca dispozitivul va solicita sa incepeti procedura de RCP, incepeti imediat resuscitarea. Alternati 30 de compresii toracice cu 2 respiratii gura la gura. 7. Urmati instructiunile dispozitivului, pana cand: soseste personalul califi cat, care poate continua resuscitarea; victima incepe sa respire normal; obositi. 8. Opriti resuscitarea daca victima incepe sa respire normal. Nu opriti dispozitivul, si mentineti electrozii pe pieptul victimei. Daca victima nu-si recapata cunostinta, asezati-o in pozitia de siguranta.

Masuri preventive
Inainte de a atasa electrozii, stergeti pieptul victimei, daca acesta este ud. Radeti sau tundeti parul in exces, daca electrozii nu adera la piele. Dezlipiti orice fel de plasturi de pe pieptul victimei. Daca victima are pacemaker, nu puneti electrozii deasupra acestui dispozitiv, ci lateral, sau dedesubt. Un pacemaker este usor identifi cabil, pielea prezentand o ridicatura in locul in care se afl a acesta. Nu apropiati electrozii de bijuteriile metalice. Daca este posibil, scoateti bijuteriile metalice care ar putea atinge electrozii. DEGERATURILE

Cauze
expunerea indelungata la temperaturi in jur de 0C, cu umezeala si vant expunerea indelungata la temperaturi negative, fara umezeala si vant

Tipuri de degeraturi
superficiale: se limiteaza la piele profunde: depasesc pielea si afecteaza tesuturile profunde (muschi, oase, tendoane, nervi, vase de sange)

Ce observati?
1. degeraturile superficiale: furnicaturi in zona afectata; durere medie; piele cu pete albe, mobila pe tesuturile profunde; articulatii cu mobilitate pastrata. 2. degeraturile profunde: piele alba, tare, rece, nedureroasa, imobila fata de structurile profunde;

articulatii cu mobilitate pierduta.

Ce trebuie facut?
In cazul degeraturilor superficiale se poate actiona pe loc, pielea degerata se incalzeste prin punerea ei in contact cu pielea care are temperatura normala, mainile se pun la subsuoara, barbia si urechile se aseaza in palme, picioarele se aseaza langa abdomenul salvatorului. Contactul cu pielea calda se mentine pana cand pielea afectata isi recapata culoarea normala.

NU! - frecati cu gheata sau zapada NU! - aplicati lotiuni NU! - asezati zona degerata langa o sursa de caldura
In cazul degeraturilor profunde: se scoate accidentatul din zona cu temperatura scazuta si se aduce la adapost; se dau bauturi calde si nealcoolizate; se infasoara in haine calduroase; nu se intervine pe zona degerata; se transporta cat mai rapid la spital.

DUREREA TORACICA

Ce observati?
Victima acuza dureri toracice. Durerea poate iradia in alte locuri din partea superioara a corpului (de exemplu brat, umar, gat, mandibula sau stomac). De obicei, acest simptom merge mana in mana cu insuficienta respiratorie, transpiratia, ameteala sau lesinul. Unele victime au senzatie de greata si tendinta de a voma.

Ce trebuie facut?
Nu subestimati situatia chiar daca victima neaga ca s-ar simti foarte rau. Victima are nevoie urgenta de ajutor.

1. Cereti unui martor sa cheme serviciile de urgenta. Chemati dvs. serviciile de urgenta, daca sunteti singur. 2. Ajutati victima sa se odihneasca si nu-I permiteti sa faca efort. Asezati victima intr-o pozitie confortabila (de exemplu in pozitie sezand sau semi-sezand). 3. Verifi cati periodic daca victima este constienta si respira normal.

HEMORAGIA

Ce observati?
Victima prezinta o rana deschisa cu hemoragie grava. Sangele tasneste sau curge continuu din rana.

Ce trebuie facut?

Opriti sangerarea, aplicand presiune direct pe rana.

1.

Evitati contactul cu sangele victimei. Cereti victimei sa aplice singura presiune asupra ranii. Ajutati victim sa se aseze usor in pozitie culcata. 2. Cereti unui martor sa cheme serviciile de urgenta. Chemati dvs. serviciile de urgenta, daca sunteti singur. 3. Apasati rana direct, cu ajutorul mainilor. Puneti-va manusi de unica folosinta, daca aveti. Puteti pune si o bucata curata de panza (prosop) peste rana. 4. Daca rana continua sa sangereze, apasati mai tare. 5. Apasati pe rana pana la venirea serviciilor de urgenta. 6. Spalati-va pe maini dupa ce ati acordat primul ajutor. Puteti aplica si un bandaj pentru compresie, in scopul opririi hemoragiei.

Tehnica: Bandajul compresiv


Scoateti bandajul din ambalaj. Puneti o compresa pe rana. Infasurati bandajul strans in jurul compresei, pentru a exercita presiune asupra ranii. Legati capetele bandajului. Daca rana continua sa sangereze, mai infasurati un bandaj deasupra primului. Nu scoateti primul bandaj. Asigurati-va ca bandajul este suficient de strans pentru a opri hemoragia, dar fara a bloca circulatia sangelui. Daca tesuturile situate spre extremitatea membrului afectat capata o nuanta albastruie sau victima se plange de amorteli ale zonei respective, puteti slabi putin bandajul, dar nu-l scoateti complet. Puteti folosi si alte bandaje sau o bucata de tesatura curata pentru a asigura presiune asupra ranii. INECUL

Cauze:
Epuizare: la persoanele care cad in apa sau nu stiu sa inoate Soc: prin contactul corpului cu apa foarte rece

Consecinte:
Caile respiratorii sunt inundate cu apa Se produce stop respirator apoi si cardiac

Ce trebuie facut?
1. Evacuarea apei din plamani: Victima rasturnata cu fata in jos este prinsa de salvator pe la spate de abdomen, cu mainile facute chinga, ridicata de la sol si scuturata pentru ca apa sa se scurga in afara. 2. Daca respira, victima este culcata apoi pe sol, cu abdomenul in jos si cu capul asezat pe o parte 3. Daca nu respira se aseaza in pozitia cunoscuta pentru efectuarea manevrelor de resuscitare. INSOLATIA

Cauze:

Cea mai obisnuita forma de insolatie este cauzata de expunerea prelungita la soare. In cazul unei insolatii, temperatura corpului depaseste 40 grade C. Este o situatie grava, trebuie sa se actioneze rapid, altfel se poate ajunge la deces.

Ce observati?
ameteala, sete, dureri de cap, dezorientare, comportament apatic, greata, contractii musculare, pierderea cunostintei, febra.

Ce trebuie facut?
1. duce-ti persoana in cauza la umbra si stropiti-o cu apa rece pentru a scadea temperatura corpului. 2. administrati-i lichide nealcoolizate persoanelor 3. Persoana trebuie transportata la spital pentru control. LEZIUNI ALE CAPULUI GATULUI SI SPATELUI

Prima pagina Sfaturi de prim ajutor Leziunile ale capului, gatului si spatelui Ce observati?
Aveti motive sa suspectati o rana la cap, gat sau spate, daca victima: a fost implicata intr-un impact brusc, precum un accident rutier sau o cadere; este sau devine ametita, somnoroasa, agitata sau intra in stare de inconstienta; nu-si poate aminti exact ce s-a intamplat; prezinta o durere de cap puternica si persistenta, ii este greata sau incepe sa vomite, este irascibila, se comport ciudat, sau are convulsii; are leziuni severe la cap; acuza amorteala sau furnicaturi; simte dureri la gat sau spate, sau nu-si poate sustine spatele ori gatul.

Ce trebuie facut?
1. Linistiti victima si incercati s-o convingeti sa nu se miste. 2. Cereti unui martor sa cheme serviciile de urgenta. Chemati dumneavoastra serviciile de urgenta, daca sunteti singur. 3. Imobilizati victima doar daca aceasta este de acord sa coopereze. 4. Daca victima este agitata, nu incercati, contra vointei sale, sa-i imobilizati capul sau gatul.

Tehnica: Imobilizare
Ingenuncheati in spatele capului victimei. Introduceti cu grija ambele maini sub gatul victimei, fara sa-I miscati capul. Sprijiniti-i gatul si fixati-i capul pana la sosirea serviciilor de urgenta.

LEZIUNI ALE OASELOR MUSCHILOR SI ARTICULATIILOR

Ce observati?
Victima s-a accidentat la maini, brate sau picioare (activitati sportive, lovitura sau cadere ).

In multe cazuri, victima nu isi poate misca in mod normal membrul accidentat sau membrul respectiv nu poate sustine greutatea corpului. Rana provoaca dureri mari si se poate inflama. In unele cazuri, membrul sau articulatia are un aspect anormal.

Ce trebuie facut?
Daca nu sunteti sigur de gravitatea leziunii, este recomandabil sa presupuneti ca membrul prezinta fracturi si sa transportati victima la o unitate medicala. Daca zona leziunii prezinta o hemoragie importanta, incercati sa opriti sangerarea prin presiune directa sau bandaj pentru compresie. 1. Nu incercati sa repozitionati membrele care au aspect anormal sau par dislocate. 2. Scadeti temperatura din zona leziunii aplicand gheata. Nu aplicati gheata direct pe piele. Infasurati gheata intr-un material (cum ar fi un prosop). Daca nu aveti gheata la indemana, aplicati un pachet rece. 3. Nu raciti leziunea pentru prea mult timp. Nu raciti leziunea mai mult de 20 de minute la fi ecare aplicare. 4. Nu imobilizati membrul accidentat daca stiti ca ajutoarele medicale vor ajunge peste putin timp. Sfatuiti victima sa nu se lase cu greutatea corpului pe piciorul accidentat sau dureros. Daca leziunea sa produs la mana, brat sau umar, rugati victima sa tina bratul lipit de piept. De obicei, aceasta masura este suficienta si mai putin dureroasa decat aplicarea unui bandaj sau a unei atele. LEZIUNILE PIELII

e observati?
Victima prezinta o rana deschisa la nivelul pielii (julitura sau taietura).

Ce trebuie facut?
1. Evitati contactul cu sangele victimei sau cu alte fluide organice. Daca rana nu sangereaza grav, spalati-va pe maini cu sapun lichid si apa, inainte de a acorda primul ajutor. Puneti-va manusi de unica folosinta, daca aveti. 2. Daca rana nu s-a oprit deja din sangerat, opriti sangerarea prin aplicarea presiunii directe. 3. Spalati rana sub robinet, cu apa rece, curata. Daca nu exista apa curenta in imediata apropiere, folositi alta sursa de apa potabila. 4. Jetul de apa trebuie sa curga direct pe rana, pentru a inlatura impuritatile. Continuati spalarea, pana cand toate impuritatile sunt inlaturate. Nu frecati rana pentru a o curata. 5. Dupa spalare, stergeti zona din jurul ranii daca este nevoie, dar nu atingeti rana. 6. Acoperiti rana cu o compresa sterila.Daca nu aveti comprese, folositi o bucata de tesatura curata si uscata. 7. Sfatuiti victima sa mearga la un medic. Acesta va verifi ca daca victima are nevoie de protectie impotriva tetanosului. 8. Spalati-va pe maini dupa ce ati acordat primul ajutor. POZITIA DE SIGURANTA

Ce observati?
Victima nu are reactii, dar respira normal.

Ce trebuie facut?
1. Intoarceti victima in pozitia de siguranta. 2. Cereti cuiva sa alerteze serviciile de urgenta. Daca sunteti singur, mergeti sa cautati ajutor. 3. Verifi cati regulat respiratia victimei.

Tehnica: Pozitia de siguranta


Daca victima este inconstienta si respira normal, intoarceti-o in pozitia de siguranta. Capul trebuie sa fie aplecat pe spate, iar gura orientata spre sol. Astfel, caile respiratorii vor ramane libere, iar, daca vomita, voma nu va patrunde spre plamani. Daca este cazul, scoateti ochelarii victimei. Ingenuncheati langa victima. Asigurati-va ca are ambele picioare intinse. Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care v-ati asezat), perpendicular pe trunchiul sau. Indoiti bratul din cot, in sus, cu palma tot in sus. Asezati-i cealalta mana peste piept. Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care vati asezat, cu palma spre exterior. Mentineti-i mana in aceasta pozitie. Cu mana care v-a ramas libera, apucati-i genunchiul de pe partea opusa. Ridicati-i piciorul, dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol. Trageti piciorul ridicat catre dvs. Intre timp, nu dati drumul la mana de pe obraz. Rotiti victim catre dvs., asezand-o pe o parte. Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept. Impingeti capul spre spate, pentru a mentine caile respiratorii deschise. Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol. Astfel, se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma. Daca este nevoie, potriviti-i si mai bine mana de sub obraz, pentru a mentine capul pe spate. Verificati continuu respiratia. Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta. Daca este necesar, puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului. Aceasta ii va mentine corpul mai stabil. In cazul unei femei gravide, atunci cand o asezati in pozitia de siguranta, este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga SUFOCAREA In cele mai multe cazuri, sufocarea apare in timp ce mancam. Bebelusii si copiii se sufoca adesea atunci cand inghit obiecte, precum monede sau jucarii mici. Din moment ce sufocarea se produce in timp ce mancam, in general mai sunt si alte persoane de fata. Aceasta inseamna ca va fi cineva care sa acorde imediat primul ajutor.

Intrebati victima, Te sufoci? Ce observati?


Victima raspunde la intrebare (de exemplu, spunand da). Victima poate inca sa vorbeasca, tuseste si respira.

Ce trebuie facut?
1. Incurajati victima sa continue sa tuseasca.

2. Nu faceti nimic mai mult. 3. Stati langa victima pana incepe sa respire normal.

Ce observati?
Victima nu poate raspunde (sau da doar din cap) si este constienta. Victima nu poate vorbi, respira sau tusi. In unele cazuri poate sa respire extrem de greu sau sa incerce sa tuseasca. In aceste cazuri, viata sa este in pericol.

Ce trebuie facut?
1. Bateti victima de cel mult 5 ori pe spate. Dupa fi ecare lovitura, verifi cati daca situatia a revenit la normal. 2. Daca bataile pe spate nu ajuta, efectuati pana la 5 apasari abdominale. 3. Daca nici acestea nu ajuta la rezolvarea problemei, alternati 5 batai pe spate cu 5 apasari abdominale. 4. Daca victima isi pierde cunostinta, asezati-o cu grija pe sol. Chemati imediat serviciile de urgenta. Incepeti apoi resuscitarea, mai intai cu 30 de compresii toracice. 5. Efectuati 2 respiratii gura la gura. Daca pieptul victimei nu se ridica la prima ventilatie, inainte de a trece la urmatoarea respiratie, procedati in felul urmator: Verifi cati cavitatea bucala a victimei. Scoateti orice obiect care obstructioneaza caile respiratorii. Capul trebuie sa fi e sufi cient aplecat pe spate, iar barbia ridicata corespunzator. Nu efectuati mai mult de 2 respiratii inainte de a reveni la compresiile toracice. 6. Continuati resuscitarea pana cand: soseste personalul califi cat, care poate continua resuscitarea; victima incepe sa respire normal; obositi.

Tehnica: Batai pe spate


Pozitionati-va in spatele victimei, un pic lateral. Sprijiniti pieptul victimei cu o mana si aplecati-o mult in fata. Astfel, obiectul va fi eliminat daca nu este intepenit si nu se va deplasa mai adanc, in trahee. Bateti cu putere, de cel mult 5 ori, spatele victimei, intre omoplati. Folositi podul palmei libere. Scopul fiecarei batai este sa disloce obiectul strain. Dupa fiecare bataie, verificati daca au fost eliberate caile respiratorii. Daca obiectul iese, atunci nu mai este nevoie sa bateti victima pe spate.

Tehnica: Apasari abdominal


Pozitionati-va in spatele victimei si apucati-o cu ambele brate, in pozitie imbratisata, in zona partii superioare a abdomenului. Inclinati victima in fata. Strangeti un pumn si pozitionati-l intre buric si varful inferior al sternului. Tineti bine pumnul cu mana cealalta. Trageti pumnul cu putere, catre dvs. si in sus. Repetati procedura de maximum 5 ori.

Trimitere la un medic sau la spital:


Apasarile abdominale pot produce leziuni interne grave. Victimele carora li sau efectuat apasari abdominale ar trebui examinate de medic. Chiar daca victima nu se mai sufoca, este posibil ca o parte din obiectul strain sa fi ramas in trahee.

Victimele care continua sa tuseasca, au difi cultati la inghitire, sau care simt ca un corp strain este inca blocat in trahee ar trebui sa mearga la un medic.

Sufocarea la bebelusi si copii


Aceste tehnici pot fi folosite pentru copiii cu varste de peste 1 an. Pentru bebelusi, inlocuiti compresiile abdominale cu compresiile toracice. Pentru acestea, folositi aceleasi tehnici ca in cazul compresiilor toracice pentru bebelusi. Apasarile toracice trebuie efectuate mai puternic, dar mai rar.