Sunteți pe pagina 1din 5

“APROB” Decanul facultăţii Sănătate Publică a USMF “Nicolae Testemiţanu” d.m., conferenţiar universitar Adrian Cotelea

LISTA ÎNTREBĂRILOR CĂTRE EXAMENUL DE PROMOVARE LA IGIENA MEDIULUI PENTRU STUDENŢII ANULUI IV FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ

1. Importanţa şi tipurile de alimentare cu apă. Componenţa chimică a apei. Clasificarea surselor de alimentare cu apă şi caracteristica lor igienică.

2. Factorii acvatici ai morbidităţii populaţiei (cu etiologie infecţioasă şi neinfecţioasă).

3. Exigenţe igienice faţă de calitatea apei din sursele folosite pentru construcţia apeductului de apă potabilă. Normele şi regimul consumului de apă, coeficienţii de iregularitate.

4. Exigenţele igienice faţă de calitatea apei potabile conform normelor în vigoare.

5. Zonele de protecţie sanitară ale surselor de alimentare cu apă şi a instalaţiilor de apeduct (uzina de apă, conducte de aducţie, castele de apă. etc.).

6. Instalaţiile de captare a apei. Exigenţe igienice la alegerea locului de amplasare a prizei de apă şi a instalaţiilor de captare a apei.

7. Avizarea igienică a apeductului din surse de apă de suprafaţă. Schema principială a apeductului din sursa de apă de suprafaţă.

8. Sedimentarea apei. Tipurile, construcţia şi principiile de funcţionare a decantoarelor.

9. Exigenţe igienice la alegerea terenului, construcţia, echiparea şi dotarea sondei arteziene. Noţiune despre pâlnia de depresiune.

10. Metode speciale de îmbunătăţire a calităţii apei la apeductele din sursele subterane de apă.

11. Clasificarea apelor subterane şi caracteristica lor igienică. Căile de poluare a pânzelor acvifere de profunzime.

12. Zonele de protecţie sanitară a apelor subterane. Exigenţe igienice către teritoriile lor.

13. Tehnica dezinfecţiei fântânilor de mină şi cişmelelor şi a apei din ele. Organizarea controlului sanitar la alimentarea locală cu apă.

14. Avizarea igienică a apeductului din surse subterane. Componenţa instalaţiilor de tratare a apei la apeductul din surse subterane.

15. Exigenţe igienice la recepţionarea în exploatare a fântânii arteziene. Exigenţe igienice către conservarea fântânilor arteziene.

16. Importanţa coagulării apei şi principiul coagulării. Factorii care influenţează procesul de coagulare.

17. Mecanismul fizic şi biochimic de filtrare a apei. Exigenţe către exploatarea filtrelor. Evaluarea eficacităţii funcţionării lor. Clasificarea filtrelor şi caracteristica lor.

18. Duritatea apei. Metodele şi principiile de dedurizare a apei.

19. Scopul dezinfectării şi importanţa ei în schema epurării şi îmbunătăţirii calităţii apei. Metodele de dezinfectare a apei. Principiul procesului de dezinfectare a apei cu clor.

20. Metodele de clorinare a apei. Instalaţiile pentru clorinare. Indicii eficacităţii clorinării apei.

21. Ozonarea apei. Mecanismul. Metodele. Dezinfectarea apei cu unde ultrasonore şi ultraviolete.

22. Exigenţe igienice la construcţia şi exploatarea reţelei de apeduct. Instalaţii la reţea. Dezinfectarea instalaţiilor apeductului. Rolul de barieră a instalaţiilor apeductului.

23. Supravegherea igienică preventivă la alimentarea centralizată cu apă. Legislaţia igienică în domeniul alimentaţiei cu apă.

24. Importanţa protecţiei sanitare a obiectivelor acvatice. Măsurile de protecţie a lor. Legislaţia şi normativele igienice în domeniul protecţiei sanitare a bazinelor de apă.

25. Autopurificarea bazinelor de apă. Mecanismul şi factorii participanţi la proces. Rolul procesului de autoepurare naturală pentru susţinerea regimului igienic al bazinelor de apă.

26. Restricţii la deversarea apelor reziduale în obiectivele acvatice. Programul investigaţiilor igienice la deversarea apelor reziduale în bazinele de apă.

27. Principiile de stabilire a CMA substanţelor chimice, care impurifică obiectivele acvatice. Noţiune de indice limitant al nocivităţii substanţelor chimice normate în apa bazinelor.

28. Clasificarea şi caracteristica igienică a apelor reziduale.

29. Noţiune de canalizaţie. Formele, tipurile, sistemele, schemele şi elementele de canalizare.

30. Caracteristica şi principiul de funcţionare a instalaţiilor şi dispozitivelor de epurare mecanică

a apelor reziduale.

31. Scopul, esenţa şi mecanismul epurării biologice a apelor reziduale. Metodele şi condiţiile de

dezinfectare a apelor reziduale menagere.

32. Rolul şi componenţa nămolului activ. Noţiuni de stabilizare a lui. Instalaţiile şi mecanismul de neutralizare a nămolului.

33. Caracteristica şi evaluarea dispozitivelor de epurare biologică a apelor reziduale în mediu acvatic. Evaluarea epurării biologice a apelor reziduale în mediu de sol.

34. Schema principială a staţiei de epurare biologică a apelor reziduale urbane.

35. Programul avizării igienice a staţiei de epurare biologică a apelor reziduale urbane.

36. Managementul supravegherii efectuată de laboratorul de producere asupra eficacităţii

funcţionării instalaţiilor şi a gradului de epurare a apelor reziduale.

37. Clasificarea şi caracteristica apelor reziduale industriale.

38. Particularităţile canalizării întreprinderilor industriale. Condiţiile de canalizare comună a obiectivelor industriale şi celor locative, sociale.

39. Metodele generale şi speciale de epurare a apelor reziduale industriale. Supravegherea igienică curentă asupra epurării apelor reziduale industriale.

40. Exigenţe igienice la alegerea locului de amplasare a staţiei de epurare a apelor reziduale. Documentaţia oficială.

41. Metoda expertizei igienice a proiectelor de canalizare. Oficializarea avizelor la proiect.Actele normative aplicate la expertiza proiectelor de canalizare.

42. Proprietăţile fizice şi chimice a solului, caracteristica lui igienică. Sursele şi căile de poluare

a solului.

43. Importanţa igienică şi epidemiologică a deşeurilor de producţie şi reziduurilor menagere. Clasificarea reziduurilor şi deşeurilor şi a normelor de acumulare a lor.

44. Principiul procesului de autoepurare a solului. Rolul microorganismelor telurice. Indicatorii sanitari ai calităţii solului.

45. Definiţie, etapele şi importanţa salubrizării centrului populat. Sistemele de salubrizare. Formele de gestionare a reziduurilor şi deşeurilor solide.

46. Exigenţe igienice către instalaţiile de acumulare a reziduurilor menagere solide. Sistemul de îndepărtare (transportare, evacuare) a reziduurilor menagere solide.

47. Metodele de neutralizare, prelucrare şi utilizare a reziduurilor şi deşeurilor.

48. Exigenţe igienice către construcţia şi salubritatea câmpurilor de compostare. Mecanismul de neutralizare a reziduurilor în compost.

49. Managementul supravegherii igienice asupra salubrizării centrelor populate. Legislaţia în domeniul protecţiei sanitare a solului. Particularităţile salubrizării comunităţilor rurale.

50. Noţiuni privind poluarea exogenă şi endogenă a solului. Principiile de normare igienică a substanţelor chimice exogene în sol.

51. Exigenţe igienice la dezinfectarea şi utilizarea cadavrelor animalelor şi confiscatelor. Exigenţe igienice la planificarea şi amenajarea cimitirelor şi crematoriilor.

52. Metoda alegerii lotului de pământ pentru neutralizarea deşeurilor. Metoda alegerii şi argumentării schemei generale de salubrizare a comunităţii.

53. Salubrizarea străzilor, pieţelor şi terenurilor din cartier, microraion. Exigenţe igienice la proiectarea, amenajarea şi exploatarea “Regiei autosalubritate”

54. Sursele de poluare a aerului atmosferic şi caracteristica lor igienică. Substanţele principale de poluare a aerului atmosferic.

55. Principiul proceselor de autopurificare a aerului atmosferic. Particularităţile de comportare şi transformare a poluanţilor în stratul terestru al atmosferei.

56. Noţiune despre „roza vântului” şi „roza de poluare” a aerului atmosferic, principiul de alcătuire a lor, aplicarea în practica supravegherii igienice.

57. Măsurile de protecţie sanitară a aerului atmosferic

58. Influenţa poluanţilor atmosferici asupra stării funcţionale a organismului uman şi sănătăţii populaţiei. Influenţa poluanţilor atmosferici asupra florei, faunei şi condiţiilor social-sanitare de trai ale populaţiei.

59. Condiţiile care influenţează poluarea aerului şi răspândirea poluanţilor în stratul terestru al atmosferei (importanţa regimului de vânt; înălţimii de emisie a noxelor; temperaturii şi umidităţii aerului atmosferic).

60. Noţiune despre CMA şi emisii limitat admisibile (ELA) de noxe în aerul atmosferic

61. Managementul supravegherii igienice asupra calităţii aerului atmosferic din comunitate. Alegerea şi repartizarea punctelor de recoltare a probelor de aer atmosferic în centrele populate.

62. Metoda şi programul avizării igienice a întreprinderii industriale ca sursă de poluare a aerului atmosferic.

63. Tipurile de clădiri locative. Exigenţe igienice privind orientarea clădirilor şi încăperilor locative.

64. Noţiune de secţie locativă. Clasificarea secţiilor. Componenţa apartamentului. Exigenţe igienice către încăperile principale şi auxiliare.

65. Hotelurile. Caracteristica şi exigenţele igienice.

66. Căminele. Caracteristica şi exigenţele igienice.

67. Locuinţele rurale. Caracteristica şi exigenţele igienice către curtea gospodărească.

68. Construcţiile locative provizorii şi speciale. Caracteristica şi exigenţele igienice.

69. Exigenţe igienice către materialele şi elementele de construcţie locativă.

70. Conţinutul supravegherii igienice preventive şi curente asupra blocurilor locative. Legislaţia în domeniul proiectării, construcţiei şi exploatării clădirilor de trai.

71. Importanţa igienică a luminii şi iluminatului. Noţiuni de: lumină, iluminat natural, însorire. Clima de lumină, factorii determinatori.

72. Factorii, care determină iluminatul natural din exterior şi în încăperi. Argumentarea igienică a normării iluminatului natural în blocurile locative şi clădirile publice.

73. Iluminatul artificial. Evaluarea igienică a surselor de lumină. Normarea igienică a iluminatului artificial.

74. Managementul supravegherii igienice asupra iluminării blocurilor locative şi clădirilor publice. Legislaţia în probleme de iluminat natural şi artificial.

75. Exigenţe igienice către încălzire. Sistemele de încălzire (locală, centralizată). Caracteristica igienică. Tipurile de încălzire.

76. Evaloarea comparativă a încălzirii cu apă, vapori, aer. Încălzirea radiantă şi caracteristica igienică a ei.

77. Importanţa igienică a ventilaţiei, criteriile de apreciere a eficacităţii ei. Cerinţele principale către ventilaţie.

78. Ventilaţia naturală, metodele şi instalaţiile de organizare şi intensificare a ei în încăperile de locuit şi publice.

79. Ventilaţia mecanică, folosirea ei în clădirile de locuit şi publice. Condiţionarea aerului, principiul construcţiei şi folosirea ei.

80. Exigenţe privind locul de amplasare a spitalului în planul comunităţii. Exigenţe igienice către lotul spitalului. Zonarea teritoriului şi construcţiilor.

81. Sistemele de construcţie a spitalului. Evaluarea lor igienică.

82. Planificarea încăperilor de spital. Noţiune de secţie de salon şi secţie spitalicească. Componenţa şi caracteristica încăperilor. Partcicularităţile planificării secţiei de internare şi blocului operator.

83. Particularităţile planificării spitalelor de boli infecţioase. Exigenţe igienice către boxe, semiboxe, boxe pentru examenul medical şi de internare.

84. Particularităţile planificării instituţiilor de protecţie a mamei şi copilului (maternităţii), spitalelor de copii şi policlinicilor.

85. Componenţa proiectului spitalului. Metoda de expertiză a proiectelor instituţiilor medico- sanitare. Legislaţia în domeniul supravegherii igienice asupra instituţiilor medico-sanitare.

86. Exigenţe igienice către planificarea şi construcţia teritoriului spitalului. Exigenţe către salubritatea cu instalaţii tehnico-sanitare a spitalului: încălzire, ventilare, iluminare, condiţionare a aerului, alimentare cu apă, canalizare şi de salubrizare.

87. Exigenţe către blocul alimentar al spitalului; amplasarea, componenţa încăperilor, transportarea alimentelor în secţie.

88. Regimul sanitar în spital; exigenţe către microclima încăperilor, componenţa aerului, întreţinerea încăperilor, lupta cu zgomotul.

89. Particularităţile de salubrizare a spitalului. Clasificarea, componenţa şi exigenţele igienice la gestionarea deşeurilor provenite din activităţi medicale.

90. Supravegherea igienică preventivă şi curentă asupra instituţiilor medico-sanitare. Programul avizării igienice a instituţiei medico-sanitare, spitalului.

91. Clasificarea edificiilor sportive. Exigenţe igienice la alegerea lotului pentru construcţia unei baze sportive.

92. Exigenţe igienice la planificarea, construcţia şi amenajarea piscinei, locului de scăldat la bazinul acvatic, bazinelor de înot.

93. Exigenţe igienice către apa din piscină, bazinul de scăldat. Metodele de tratare a apei din piscină.

94. Exigenţe igienice la planificarea şi construcţia edificiilor sportive. Factorii nocivi din

edificiile sportive şi profilaxia acţiunii lor asupra sportivilor.

95. Clasificarea instituţiilor cultural publice. Exigenţe igienice la planificarea, construcţia , amenajarea şi dotarea instituţiilor cultural publice.

96. Exigenţe igienice către microclimatul şi nivelul luminatului în edificiile sportive de tip închis şi instituţiile cultural publice.

97. Supravegherea igienică preventivă şi curentă asupra edificiilor sportive şi instituţiilor cultural publice. Legislaţia în vigoare.

98. Clasificarea instituţiilor de menţinere a igienei corpului. Importanţa igienică, antiepidemică, fiziologică, terapeutică, culturală şi socială a băii.

99. Calcularea capacităţii băii şi principiul de plasare a ei în planul centrului populat. Componenţa şi dimensiunile încăperilor principale şi auxiliare ale băii.

100. Importanţa sanitaro-igienică şi antiepidemică a spălătoriei. Clasificarea spălătoriilor.

Calcularea capacităţii spălătoriei. Exigenţe igienice la spălarea şi tratarea albiturilor.

101. Exigenţe igienice la planificarea şi dotarea sanitaro-tehnică a frizeriilor şi locului de

muncă a frizerului.

102. Dezinfectarea uneltelor de deservire a clienţilor în frizerii, cabinete cosmetice, cabinete

de pedichiur etc.

103. Supravegherea igienică preventivă şi curentă asupra instituţiilor de menţinere a igienei

corpului. Programe de avizare. Legislaţia în vigoare.

104. Clasificarea centrelor populate (comunităţilor). Noţiuni de sistematizare a comunităţilor.

Importanţa igienică a sistematizării.

105. Urbanistica, caracteristica igienică a ei la diferite etape istorice de evoluţie a societăţii.

Factorii formatori urbanistici.

106. Organizarea funcţională a teritoriului urbei. Sistemele de construcţie a cartierelor şi microraioanelor.

107. Noţiuni de: ,,densitate a construcţiei’’, ,,densitate a populaţiei’’ şi ,,densitate a fondului locativ’’. Importanţa igienică.

108. Zgomotul. Definiţii, caracteristici, unităţile de măsură. Acţiunea zgomotului asupra organismului uman.

109. Zgomotul social şi urban, sursele, caracteristica igienică. Principiile normării igienice a zgomotului pe teritoriul construcţiilor locative şi în încăperile de trai.

110. Măsurile de combatere a zgomotului. Documentele normative şi legislative de

reglementare a zgomotului în centrele populate.

111. Radiaţiile electromagnetice (REM). Definiţii, caracteristici, clasificarea, unităţile de

măsură. Clasificarea surselor de unde electromagnetice. Caracteristica igienică.

112. Acţiunea undelor electromagnetice asupra organismului uman. Măsurile de protecţie a

populaţiei de radiaţiile electromagnetice. Legislaţia de normare a câmpului electromagnetic.

113. Supravegherea igienică preventivă şi curentă asupra zgomotului şi radiaţiilor

electromagnetice în centrele populate şi în încăperile de trai şi publice.

114. Clasificarea plantaţiilor verzi. Importanţa igienică a amplasării şi normării lor pe teritoriul cartierului, microraionului, centrului populat.

115. Clasificarea străzilor. Elementele planificării orizontale şi verticale a străzii. Noţiune de

linie roşie de reglare a construcţiilor. Importanţa şi normele igienice.

116. Tipurile de instituţii cultural – publice. Plasarea lor în planul teritoriului centrului populat

în microraion şi cartier.

117. Salubritatea tehnico – sanitară a cartierului şi / sau microraionului. Supravegherea igienică curentă în urbanistică.

118. Sistematizarea zonală şi/sau regională, importanţa igienică. Datele iniţiale pentru calcularea numărului de populaţie în centrele populate proiectate.

119. Particularităţile igienice la alegerea terenului pentru construcţia centrului populat rural. Particularităţile zonării funcţionale a teritoriului comunităţii rurale. Particularităţile alimentării cu apă şi salubrizării la sate.

120. Metoda de expertiză a proiectelor centrelor populate. Actele normative şi legislative în domeniul sistematizării centrelor populate.

Lista întrebărilor a fost discutată şi aprobată la şedinţa catedrei Igienă din “15” martie 2012 (proces-verbal nr. 8) şi la şedinţa Comisiei metodice pentru disciplinele igienice din “19” aprilie 2012 (proces verbal nr. 6).

Şeful catedrei Igienă, d.h.m., profesor universitar

Gr. Friptuleac

Preşedintele Comisiei metodice, d.h.m., profesor universitar

Gh. Ostrofeţ