Sunteți pe pagina 1din 15

LASERUL

Aplicatii ale laserului

LASERUL

Laserul este un dispozitiv optic care genereaz un fascicul coerent de lumin. Fasciculele laser au mai multe proprieti care le difereniaz de lumina incoerent produs de exemplu de Soare sau de becul cu incandescen : *monocromaticitate un spectru n general foarte ngust de lungimi de und; *direcionalitate proprietatea de a se propaga pe distane mari cu o divergen foarte mic i, ca urmare, capacitatea de a fi focalizate pe o arie foarte mic; * intensitate unii laseri sunt suficient de puternici pentru a fi folosii la tierea metalelor.

n 1953 fizicianul american Charles Townes i, independent, Nikolai Basov i Aleksandr Prohorov din Uniunea Sovietic au reuit s produc primul maser, un dispozitiv asemntor cu laserul, dar care emite microunde n loc de radiaie laser, rezultatPrimul laser funcional a fost construit de Theodore Maiman n 1960 i avea ca mediu activ un cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri de flash. Primul laser cu gaz a fost construit de fizicianul iranian Ali Javan n 1960 folosind un amestec de heliu i neon, care producea un fascicul cu lungimea de und de 1,15 m (infraroul apropiat), spre deosebire de laserii actuali cu He-Ne care emit n general n domeniul vizibil, la 633 nm.

Romnia a fost a patra ar din lume n care s-au realizat laseri, n urma unor cercetri ntreprinse de un colectiv condus de Ion I. Agrbiceanu (fiul scriitorului Ion Agrbiceanu). Rezultatul lor a fost raportat n 1961.

Laserul este un dispozitiv complex ce utilizeaz un mediu activ laser, ce poate fi solid, lichid sau gazos, i o cavitate optic rezonant. Mediul activ, cu o compoziie i parametri determinai, primete energie din exterior prin ceea ce se numete pompare. Pomparea se poate realiza electric sau optic, folosind o surs de lumin (flash, alt laser etc.) i duce la excitarea atomilor din mediul activ, adic aducerea unora din electronii din atomii mediului pe niveluri de energie superioare. Fa de un mediu aflat n echilibru termic, acest mediu pompat ajunge s aib mai muli electroni pe strile de energie superioare, fenomen numit inversie de populaie. Un fascicul de lumin care trece prin acest mediu activat va fi amplificat prin dezexcitarea stimulat a atomilor, proces n care un foton care interacioneaz cu un atom excitat determin emisia unui nou foton, de aceeai direcie, lungime de und, faz i stare de polarizare. Astfel este posibil ca pornind de la un singur foton, generat prin emisie spontan, s se obin un fascicul cu un numr imens de fotoni, toi avnd aceleai caracteristici cu fotonul iniial. Acest fapt determin caracteristica de coeren a fasciculelor laser.

LASERUL CU RUBIN

Cu ajutorul unui reflector foarte puternic, Luna a fost iluminata de pe Pamant.Un careu perfect delimitat de pe suprafata Lunii a fost iluminat. Astronomi din numerose tari au putut vedea cu ochiul liber experimentul american, realizat de specialistii in domeniul amplificarii undelor optice. Acesti specialisti au creat acel dispozitiv care este intr-un progres continuu si care revolutioneaza in prezent intreaga tehnica: laserul. Laserul trebuie sa cuprinda un mediu activ amplificator (gazos, lichid sau solid), un mecanism de pompaj (sistem de excitare) si o cavitate rezonanta. Laserul propriu-zis, consta dintr-un cilindru de rubin, avand fata A argintata sau pana la opacitatea completa, iar fata B argintata sau aurita cu o transparenta de 4%. Cilindrul este introdus, mai intai, intr-un tub de racire, R si apoi in interiorul unui tub de descarcare in forma de spirala F care contine neon, xenon, sau amestec de neon si kripton. Tubul de descarcare este de tipul "flash", folosit de catre fotoreporteri, denumit si "blitz". Tubul de descarcare este concentrat la un condensator C de mare capacitate, alimentat de un acumulator electric . Intregul ansamblu (cilindrul de rubin, dispozitiv de racire, tub de descarcare in spirala) este introdus intr-un cilindru gol cu diametru mare, al carui perete interior este acoperit cu un strat reflectant.

La fotografierea un obiect, pe placa fotografica sau pe film se inregistreaza intensitatea luminii care provine de la obiectul fotografiat. Intensitatea luminii este direct proportionala cu patratul amplitudinii, pe placa fotografica sau pe film se inregistreaza amplitudinea luminii. Stratul fotosensibil de placa fotografica sau film ca si retina ochiului este sensibil la intensitatea luminii si la culoarea acesteia.
Aceasta marime, amplitudinea transporta numai unele informatii, unele detalii de la obiectul fotografiat, si de aceea, imaginea de pe placa sau de pe film este intr-un singur plan si nu contine toate detaliile subiectului. Pentru ca pe placa fotografica sau pe film sa se inregistreze toate detaliile obiectului, trebuie ca pe langa amplitudine, sa fie inregistrata si faza undei luminoase.

APLICATII ALE LASERULUI IN ZILELE NOASTRE

1.Epilarea cu laser
Epilarea cu laser este, in prezent, una dintre cele mai populare proceduri cosmetice non-chirurgicale, fiind o metoda facila si non-invaziva de indepartare a parului nedorit. Tehnica epilarii cu laser: in functie de suprafata cutanata care urmeaza a fi tratata, procedura poate dura de la cateva minute pana la cateva ore. Cele mai multe lasere utilizeaza radiatii laser de energie joasa. Aceasta radiatie traverseaza tegumentul pacientului, fiind atrasa de pigmentul (melanina) firului de par. Energia este absorbita de foliculii pilosi aflati in stadiul activ de crestere, care vor fi distrusi la nivelul stratului profund al pielii. Foliculii pilosi aflati in faza dormanda nu vor fi afectati de radiatia laser. In cele mai multe cazuri pacientul resimte un usor discomfort, fara a necesita anestezie locala.

Beneficiile epilarii cu laser: reprezinta o metoda facila, non-invaziva, de indepartare a parului nedorit de la nivelul oricarei suprafete corporale. arii cutanate mari pot fi tratate eficient deoarece actioneaza la nivelul mai multor foliculi pilosi in acelasi timp. poate determina o uniformizarea culorii pielii. discomfortul este minim. inlocuieste cu succes epilarea cu ceara, raderea sau electroliza.

Consideratii referitoare la epilarea cu laser: epilarea cu laser este un proces activ care necesita sesiuni multiple, deoarece afecteaza doar firele de par aflate in stadiul de crestere activa, si nu toti foliculii pilosi sunt activi in acelasi timp. In acelasi timp, sunt evitate nivele energetice foarte mari, in vederea reducerii riscului injuriei tegumentului adiacent. Ocazional, pacientii experimenteaza o minima roseata sau o usoara inflamatie tranzitorie la nivelul firului de par. Este necesara utilizarea cremelor fotoprotectoare pentru orice arie tratata care este expusa ultravioletelor. Pacientii cu fototip inchis pot sa nu raspunda la fel de bine la tratament, datorita contrastului redus dintre culoarea tegumentului si a firelor de par. Firele de par blonde/carunte sunt mai putin responsive, datorita absentei pigmentului de la nivelul radacinii firului de par.

2.Laserul te poate scapa de miopie


Cei care sufera de miopie avansata, dar se simt complexati de ochelarii cu lentile foarte groase pe care ar trebui sa ii poarte, au acum o noua posibilitate de a-si corecta deficienta de vedere: operatia cu laser.

Astfel, tehnologiile moderne au eliminat ochelarii inestetici si disconfortul interventiilor chirurgicale clasice si din ce in ce mai multi oftalmologi recurg la aparatele laser pentru scaderea sau eliminarea totala a dioptriilor, scrie revista "Ce se intampla, doctore ?". Exista insa mai multe conditii pe care trebuie sa le indeplineasca pacientii pentru a beneficia de operatia cu laser: trebuie sa aiba 18 ani, trebuie sa aiba miopia stabilizata, adica aceeasi valoare a dioptriilor in ultimiii trei ani si trebuie sa aiba mai putin de 12 dioptrii.

"Operatia este de fapt o slefuire a corneei cu ajutorul razei laser. Daca pacientul are mai mult de 12 dioptrii, slefuirea ar trebui sa fie atat de mare incat ii subtiaza prea mult corneea", a explicat prof dr. Mihai Pop, medic primar oftalmolog.

Pentru fiecare ochi, interventia dureaza un sfert de ora, iar pacientii isi reiau activitatea cotidiana in doar 3 zile si vad foarte bine la o saptamana dupa operatie. Printr-o astfel de interventie, medicii pot trata si pacientii cu hipermetropie si pe cei cu astigmatism. Sunt multe cazurile cand dupa interventia laser, pacientii renunta total la ochelari, dar exista si situatii cand efectul este doar scaderea dioptriilor, caz in care medicii pot reinterveni si pot aduce dioptria la zero.

Fasciculul laser, care concentreaz o raz ntr-o lungime de und omogen, este mai intens dect lumina natural, de o singur culoare i unidirecional. Inventat n urm cu 50 de ani, ca un produs al cercetrilor de laborator, laserul a devenit omniprezent i indispensabil n viaa cotidian, fiind folosit de reelele telefonice, playerele DVD, dar i n medicin i n industrie. Primul flash de lumin laser roie a fost produs cu un cristal solid de rubin, pe 16 mai 1960, n Malibu (California, SUA). nc din anii '70, laserul a permis folosirea fibrei optice pentru transportul informaiei pe distane lungi, cu un debit net superior fa de cablul coaxial. Micile aparate folosind raze laser s-au rspndit peste tot n lume, odat cu introducerea dispozitivelor de citire a codurilor de bare. n total, piaa mondial a laserelor grupeaz aproximativ ase miliarde de dolari, din care peste trei miliarde n telecomunicaii, mari consumatoare de fibre optice, i n industria electronicelor. Fiecare DVD Player necesit un laser, iar fiecare DVD Writer are dou lasere. Mai puin cunoscut marelui public, al doilea domeniu n care sunt folosite laserele, pe o pia de peste dou miliarde de dolari, este micro-prelucrarea industrial.

LASERUL IMPLINESTE 50 DE ANI

CEL MAI PUTERNIC LASER DIN LUME AR PUTEA SFSIA TESTURA SPATIULUI

In Marea Britanie s-ar putea construi un laser destul de puternic nct s rup estura spaiului, ca parte a proiectului Extreme Light Infrastructure (ELI), la care particip i Romnia prin laserul de la Mgurele.
Importantul proiect tiinific paneuropean va "clca pe urmele" gigantului Large Hadron Collider (LHC), avnd ca misiune principal s descifreze misterele Universului. Laserul va putea produce un fascicul de lumin att de intens nct s se compare cu lumina primit de Pmnt de la Soare, dar concentrat pe o suprafa ct o mpunstur de ac. Savanii implicai spun c laserul va fi att de puternic nct vor fi capabili s "fiarb" chiar estura spaiului i a vidului. Se crede, mai nou, c vidul mustete de particule misterioase care se formeaz i se distrug, dar fenomenul se manifest instantaneu i nimeni nu l-a putut dovedi concret, cu att mai puin observa.

Se sper, de aceea, c sistemul ELI Ultra-High Field (ELI-UHF) le va permite cercettorilor s demonstreze, prin sfierea esturii vidului, c aceste particule sunt reale. De fapt, oamenii de tiin se ateapt chiar ca iniiativa s i ajute s verifice i existena altor dimensiuni. Profesorul John Collier, lider de cercetare n cadrul proiectului ELI i director al sistemului Central Laser din cadrul Laboratorului Rutherford Appleton, din Didcot, Oxfordshire, susine c laserul va fi cel mai puternic de pe planet. La acest nivel de intensitate ncepem s penetrm un teritoriu complet neexplorat de fizic, a declarat cercettorul.

PROIECT FIZIC

Profesor:PTRU CORNELIA Eleve: Constantinescu Adela Ceacru Mdlina Clasa 12B Anul colar 2012-2013