DETERMINAREA SI

APRECIEREA PULBERILOR
PROFESIONALE LA UN LOC
 Pulberile sunt particule care se răspândesc în aerul
locurilor de muncă putând deveni nocive pentru
organism, mai ales prin inhalarea lor.
Principalul risc reprezentat de expunerea la pulberi este cel
pneumoconiogen si in special riscul silicogen
Riscul de imbolnavire in special cel peumoconiogen depinde
de:
-conc .pulberilor in aerul locului de munca
-gradul de dispersie al pulberilor
-procentul de SiO2 din pulberi
-timpul de expunere
-factori favorizanti:effort fizic,gaze si vapori iritanti,microclimat
necorespunzator
Pentru aprecierea riscului pneumoconiogen la un loc de
muncă este nevoie de cunoaşterea:
3. Procesului tehnologic (materii prime, utilaje)
4. Procesului de muncă şi cronogramei profesionale
(cronoprofesiograma)
5. Natura, sursele şi cauza pulberilor
6. Concentraţia pulberilor din aerul locului de muncă
7. Procentul de SiO2 l.c
8. Timpul efectiv de expunere
9. Reactivitatea individuală
 Tehnicile de determinare
. Faza de recoltare a pulberilor profesionale
Stabilirea punctelor de recoltare:
- La 1,5 m de sol (“zona de respiraţie”)
- La 1-2-5 m de sursă
- Pe locurile de trecere
- Sub masca de protecţie
- La nivelul sistemelor de ventilaţie
Stabilirea momentelor de recoltare (cronograma profesională):
- Procese tehnologice continue (emisii uniforme): începutul, mijlocul şi
sfârşitul zilei, înainte şi în timpul pauzei
- Procese tehnologice cu caracter discontinuu (emisii neuniforme):
perioadele cu maximă degajare de noxe şi minime degajare de noxe
- funcţionarea/nefuncţionarea sistemelor de ventilaţie
Recoltare:
- separarea prafului din aer (filtrare, sedimentare, centrifugare)
- filtre: solide, solubile, de hârtie, din fibre de sticlă
 Locuri de munca cu risc
§ Industria miniera-risc silicogen,pulberi de
carbune
§ Industria siderurgica-risc silicogen,azbest
§ Industria textila –pulberi textile
§ Industria alimentara-morarit si panificatie
§ Ind.prelucrarii lemnului
 Faza de analiză a
pulberilor profesionale
a. analiza gravimetrică:
- dispozitiv de filtrare (cântărire)
- determină pulberea totală – mg/mc aer
d. Analiza coniometrică:
- impinger (aer aspirat – volum cunoscut de aer-lichid – particulele
reţinute prin izbire umedă)
- Numărare la microscop – nr. particule/ cmc aer
g. Determinarea gradului de dispersie: particulele < 3 microni ajung în
alveolele pulmonare se dimensionează 100 particule (MO) = formula
de praf %
h. Determinarea compoziţiei chimice mineralogice a pulberilor şi în
special a SiO2
2. Interpretarea rezultatelor
se compară cu CMA stabilite în Normele de MM (tabel)
 Pulberi cu conţinut de SIO2 liber cristalin (l.c.)
1. Pulberi totale
a. cu SIO2 l.c. peste 10%
50 / % SIO2 = mg/m3
b. cu SIO2 l.c. între 6-9%
6 mg/m3
c. cu SIO2 l.c. sub 5%
8 mg/m³
2. Pulberi respirabile
a. pulberi cu SIO2 l.c.
5 / % SIO2 = mg/m3
b. SIO2 l.c. …………….0,05 mg/m3
Pulberi fără conţinut de SIO2l.c. (Al, carbonat de
Ca, cimentul, caolinul, tutunul, lemnul ş.a.)
1. Pulberi total: 10 mg/m3
2. Pulberi respirabile: 5 mg/m3
C. Pulberi de cărbune (exploatări miniere cu SiO2< 5%): pulberi
respirabile: 2 mg/m3
D. Pulberi de azbest:
0,3 fibre/cm3 (diametru < 3 
E. Fibre minerale artificiale:3 fibre /cm3 (diametru < 3m)
F. Pulberi totale de cereale şi făină: 4 mg/m3
G. Pulberi de bumbac, in, cânepă, iută,
- în filaturi: 2 mg/m3
- în celelalte operaţii: 4 mg/m3
 Aprecierea riscului toxic la un
loc de muncă
Toxice profesionale (TP) = substanţe chimice cu care
muncitorii vin în contact în timpul activităţii
profesionale şi care în anumite condiţii pot deveni
nocive pentru organism.
Riscul toxic la un loc de muncă depinde de:
§ Factori care ţin de toxic (formulă chimică, stare fizică,
doza, calea de pătrundere/eliminare, cumul de toxice
şi modul de acţiune)
§ Factorii care ţin de mediu (efort fizic, temp./curenţii de
aer, zgomot ş.a.)
§ Factorii care ţin de organism (vârstă, sex, greutate,
stare de sănătate, alimentaţie)
 A. Determinarea cantitativă a
toxicelor în aerul locurilor de muncă
1. Faza de recoltare a toxicelor profesionale
Necesită cunoaşterea:
- procesului tehnologic (materii prime, intermediare, finite, utilajele)
- procesul de muncă şi cronogramele profesionale (toxicograma)
- natura, sursele şi cauzele de producere a noxelor toxice
Stabilirea punctelor de recoltare:
- zona de respiraţie a muncitorilor
- punctele de circulaţie a muncitorilor
- nivelul de recoltare: 1,5 m de sol sau diferite înălţimi (gaze/vapori)
Stabilirea momentelor de recoltare:
- proces tehnologic cu emitere uniformă de noxe  începutul,
mijlocul, sfârşitul zilei de muncă
- proces tehnologic cu degajare discontinuă cu fluctuaţii  toate
fazele procesului tehnologic
- cu/fără ventilaţie, anotimp cald / rece
§ Stabilirea metodelor de recoltare
b. Metode de recoltare în dispozitive de reţinere:
Principiul: aerul este aspirant într-un mediu absorbant
sau filtrant
Mediu absorbant: un lichid 
 


 

  

 

b. Metode de recoltare în vase închise de capacitate
cunoscută
Vase de recoltare: baloane obişnuite / speciale, sticle /
tonometre (pipete de gaz)
Procedeu de recoltare: - prin dislocuire de lichid
2. Faza de analiză a toxicelor
§ Metode spectrofotometrice – cele mai
folosite (spectrometria de absorbţie
atomică)
§ Metode volumetrice – titrimetrie
§ metode cromatografice – în special în faza
gazoasă şi lichidă
§ Metode electrochimice – potenţiometru,
polarografie
§ Metode de determinare rapidă a toxicelor –
viraj de culoare (aparat Drager),
analizatoare automate de gaze
3. Interpretarea rezultatelor
Conform cu Normele MM 
concentraţiile admisibile medii (CAm) şi de
vârf (CAv), exprimate în mg/m3.
“Limita de expunere profesională” nu
provoacă efecte nocive asupra organismului
expus o viaţă profesională (8 h/z şi 5z/s)
CAv = nu trebuie depăşită în nici un moment
al zilei de lucru (vechiul CMA)
CAm = nu trebuie depăşită pe durata unui
schimb de lucru
§ Loc de muncă cu degajări relativ uniforme
de toxic
fiecare determinare se compară cu CAv
media determinărilor pe schimb se compară
cu CAm
orice depăşire = RISC TOXIC
§ Loc de muncă cu degajări intermitente
(discontinui) de toxic
fiecare determinare se compară cu CAv
 CAm se compară cu concentraţia medie
ponderată în timp pentru un schimb de lucru
(Cmpt)
C1T1+C2T2 + …. CnTn
Cmpt =
Ttotal
Ttotal = 480 min (timp total de lucru)
C1, C2, Cn = conc. medii ale diferitelor faze
tehnologice (mg/cm)
T1, T2, T3 = durata diferitelor faze tehnologice (min)
- orice depăşire = RISC TOXIC
§ Loc de muncă cu mai multe tipuri de toxice cu acţiune
sinergică

IT global =

C1, C2, Cn = conc. găsite pentru fiecare toxic

CMA1, CMA2, CMAn = reprezintă CMA pentru fiecare toxic
luat separat
ITnormal ≤1
IT >1 RISC TOXIC
Substanţele toxice cu indicativ:
“P” = pătrund prin piele/mucoase
“pC” = potenţial cancerigene
“C” = acţiune cancerigenă
“Fp” = foarte periculoase
B. Aprecierea stării de sănătate a muncitorilor expuşi
Normele de MM stabilesc “limite biologic tolerabile”
LBT = reprezintă valoarea toxicului sau a unor
indicatori biologici la a căror expunere starea de
sănătate nu este alterată.
4. Indicatori de expunere:
nivelul toxicului sau a metabolitului în sânge şi
urină
Ex.test iodazida <6,5 expunere la sulfura de
carbon
8. Indicatori de răspuns biologic
- evidenţiază modificările produse de toxic
(biochimice, enzimatic, hematologic)
 Explorari functionale respiratorii
Investigatia functionala pulmonara de rutina – prin
spirografie → spirograma = inregistrarea vol pulm in functie
de timp → met de electie pentru CV ,VEMS
CV,VEMS = N ( > 80% din val teoretica )
< 80% → DV

DVO CV=N VEMS ↓ IPB (N=70-82%) ↓

DVR CV ↓ VEMS N/↓ IPB N / ↑
DVM CV ↓ VEMS ↓ IPB ↓