Sunteți pe pagina 1din 4

.

SI
,

00 inotatorii con-
De~i cotpul uman funcfio- suma alimente
neazii ca o ma~inii complexii bogate in proteine
pentru a-~i forma
acfionatii de un pilot mu~chi puternici. in
automat, el nece sitii intrefinere cazul inotului de tip
craul, principalele
regulatii ce constii dintr-o grupe de mu~chi
activate sunt cele ale
dietii echilibratii ~i consistentii
bra1elor, umerilor ~i
~i efectuarea regulatii picioarelor (stanga).
Mu~chii slabesc daca
de exercifii fizice. nu sunt folosi1i
frecvent, mu~chii
c u ~ute de rnii de ani In urm;I, str;Irno~ii slabi1i provocand
no~tri l~i petreceau tirnpul c;Iutand alu- atrofia (raspund mai
ne ~i fructe, vanand pentru a-~i procura lent stimularilor
came ~i fugind de lei ~i leoparzi. Viata era nervoase).
grea, ~i oarnenii rnancau In mare parte fructe,
serninte ~i r;Id;Icini. Parcurgeau distante lungi Viata este acurn mult mai confortabila mod direct de obiceiuri proaste de alimen-
pentru a g;Isi ap;I ~i tr;Iiau cu spairna de a nu decat in vremurile trecute. De aceea, multi tatie, stres exagerat ~i lipsa exercitiului fizic.
fi atacati. Trebuiau s;I fie putemici pentru a dintre noi traiesc mult mai mult decat traiau Multe boli nu pot fi anticipate sau prevenite,
supravie!Ui ~i a avea copii, iar dac;I nu erau popoarele primitive. Exista insa o problema. insa se pot face multe lucruri pentru pastrarea
putemici ~i s;In;Ito~i, rnureau. sanatatii.
Ast;Izi, In Lurnea Occidental;I, vanatul Realizarea unei schimbari Reduceti factorii pe care speciali~tii ii con-
aonst:lln parcurgerea drurnului pan;Ila super- Avern inca trupuri la fel cu cele din Epoca de sider:l cauzele bolilor commune, cum ar fi cele
~agazin, probabil cu rna~ina, pentru a curnp;I- piatr~, de~i trairn intr-o Epoca spatiala. Din ce de inima ~i de plamani. Asigura1;i-vaca orga-
ra atata rnancare ~i b;Iuturn cat:l este nevoie. in ce mai multe dovezi ~tiintifice arata ca nismul va func1;ionabine ~i pentru mult timp.
Aproape c;I nu trebuie s;I ne folosim rnu~chii modul in care trairn ne este uneori daunator. Un corp sanatos ~i o atitudine pozitiva face
pentru a g;Isi sau a ne prepara rnancarea. Organismele umane ar putea evolua ~i mai fata mai bine stresului ~i anxietatilor carac-
Aparatele efectueaz;I cea rnai grea rnunc;I. Nu bine, ar putea avea o viata mai lunga ~i ar teristice vietii modeme, cum ar fi sustinerea
" trebuie neap;Irat s;I f11llfoarte puternici pentru putea suferi mai putine afectiuni, daca ne-arn examenelor ~i schimbarea domiciliului. Vor
! a supravietui ~i chiar dac;I ne 1mboln;Ivirn, schimba modul de viatil. Multe dintre bolile continua cercetarile ~i vor aparea idei noi
r doctorii pot vindeca cele mai communeboli. ce au devenit foarte communesunt legate in despre ceea ce este bine ~i ce este r:lu, dar
177
EXERCITIUL FIZIC $1 SANATATEA
'..
c S!.
..GI .-
.--O
u '..
II\ O Acest tabel
GI ..C\ .. .. \II
5 o GI '~ GI GI
E .2. prezinta cele mai
c E .-Q.
" GI
E Q. ".

.-.OW'GI
c ..". u ... E ' -"' .-",
GI.=..c .~ ~, .~ !>-..
W

"C Q. bune tipuri de exer-


E
"C
GI
"'
-5
"'
u
..u
~
::
"'
u
"'
c
E
.-.0 .0
c
E
.c
u
0
..c
'..
--C\ ~
.c. o
"C
c
Q.
.0
~.
C\
GI ci~ii pentru diferite
.0 .0 .0 u u u "C uoo.-
"' C\ .c ,..'.0~-~-
u Q. .~ .~ aspecte ale ~
intre~inerii fizice. De'
exemplu, inotul
necesita un grad mai
ridicat de vigoare ~i
for1a musculara
decat squashul, care
necesita mai multa
rezisten,a musculara
decat for1a. Corpul
se dezvolta in
func~ie de sportul
practicat. Sprinterii
tind sa aiba umerii
la~i ~i picioarele
musculoase, in timp
ce atle~ii de rezis-
slab ten'a sunt mai slabi
-mediu -bun
~i mai u~ori.

acum existl o serie de exemple legate de o Daca consumam prea multe proteine, cor- simile dau un gust mai bun rnancarii, unele
viata mai sanatoasa,mai lunga $i mai placutl. pul le transforma in energie, sau in gr:1simi, contiru1ndvitamine esentiale. Excesul de gra-
Nu este exageratl afinnatia: "E$ti ceea ce depozitandu-lepentru vremuri mai grele. simi se depoziteazain scurt timp pe abdomen.
mananci". Organismul se compune din sub- Zaharul ~i amidonul contin carbon, oxigen Grasimile animale, denumite grasimi satu-
stantele din hrana consumata. Un organism ~i hidrogen, de unde numele de carbohidrati. rate, pot cauza afectiuni ale inimii ~i arterelor.
sanatosnecesitl mancare sanatoasa.Stabilirea Ace~tia alimenteaza celulele corpului, in spe- De aceea, acesteatrebuie consumate in can-
unei diete echilibrate Inseamna Intelegerea cial celulele mu~~hilor ~i creierului, cu energie titati mici. Grasimile nesaturateprovin de obi-
unor chestiuni legate de elementele constitu- pe care o "ard" pentru a declan~a procesele cei din plante, ca alunele ~i semintele.Acestea
tive ale mancarii, sau substante nutritive. vitale. Plantele depoziteaza carbohidrati in nu par sa fi asociate cu bolile de inima -dar
Toatl mancareaprovine din plante $i animale seminte, cum ar fi cele de mazare sau de consumate in cantitati prea mari pot in~a.
$i este compusa din proteine, carbohidrati, cereale, fructe, ca de exemplu mere sau ro~ii,
grasimi, fibre, minerale $i vitamine -plus apa. ~i in legume ca morcovii ~i cartofii. Sub aces- Fibra
te forme, carbohidratii se combina cu ele- Fibrele vegetale -inclusiv cojile ~i particulele 8
Proteine ~i carbohidra\i mente folositoare, cum ar fi vitaminele ~i fibra. tari de tulpina sau frunze, precum ~i portiu-
Fiintele vii sunt compuse din proteine. Corpul Multora le plac dulciurile. ZaMrul rafmat are nile din plante care nu au structura fibroasa -
uman contine kilograme de proteine, nece- gust bun ~i produce imediat energie, insa dac:1 nu sunt digerabile. Acestea trec direct prin
sare cre$terii $irefacerii tesuturilor. Proteinele nu estefolosit, organiS:mulil transform:1rapid in intestine. Cercetarile au aratat ca acesteasunt
animale, cum sunt camea, pe$tele, ouale, gr:1sime,putand duce la obezitate. De aseme- necesarepentru o dieta sanatoasa.
laptele $i bclnza, se transfonna cel mai u$or nea, acestaformeaza acizi in gur:1,ce pot dis- Toate alimentele provenite din plante
In proteine urnane, dar sunt de obicei combi- truge dintii. in afar:1de asta, nu este insotit de contin fibra. Consumarea cerealelor integrale
nate cu grasimi nesanatoase. elemente folositoare. Zaharul rafmat const:1in sau legumelor cu coaja duce la cre~tereaasim-
Plantele, In special mazarea, fasolea $i "calorii goale" de care ne putem lipsi. ilarii de fibre. Fibrele incetinesc trecerea altor
cerealele ca orezul sau gciul, contin de alimente prin intestin, astfel incat substantele
asemenea proteine. Proteinele vegetale se Grasimi
transfonna rnai greu In proteine urnane, iar Gr:1similese gasescin rnajoritatea produselor
daca acestea sunt singurele pe care le con- animale ~i in unele plante. Ele sunt descom-
sumam, daca suntem vegetarieni, trebuie sta- puse de organism, in special pentru energie ~i
forrnarea '
bilit cu grija un amestec$i un echilibru corect.

O Probabil cel
mai de temut ata-
cant din fotbalul
american este Tony
Mandarich, care con-
suma peste 15 000
de calorii zilnic -de
cinci ori mai mult
decat media nor-
mala. Tony are o
inal1ime de 1,98 m
~i o greutate de 143
kg. "Incredibila
matahala" consuma
alimente bogate in
calorii pentru a-~i O O femeie poate
men1ine greutatea ~i sa-~i dezvolte
0
pretinde ca nu a luat mu~chii la fel de
niciodata steroizi ~ u~or ca un barbat,
anabolici in scopul ~ daca folose~te o i
intaririi fort,ei ~ dieta speciala ~i un 5
5 8
musculare. >- antrenament asiduu.

178
I
i
i

O Carcelul -in,epenirea involuntara a mu~-


chilor -poate fi cauzat de lipsa de sare. Acesta
ii afecteaza pe mul,i atle,i dupa suprasolicitare
Gimnastul din imaginea de ma; sus are nevoie fizica. Deficien,a acuta de sare -cauzata de
de mu$rhi abdominali foarte puterniri pentru transpira,ie -poate duce la moarte.
a-$i mentine pozitia timp de douci serunde,
rerute de regulile rompetitiei. Gimna$tii Oasele ~i mu~chii tineri cresc mai bine daca
pot sci-$i rontorsioneze rorpurile in pozitii sunt activi. Exerci1;iile ajuta oasele sa fie tari ~i
neobi$nuite, datoritci forte; $; supletei sa creasca drept. Mu~chii devin mai putemici,
mu$rhilor bine antrenati. cu cat sunt folosi1;i mai mult. Incheieturile se
mentin flexibile ~i bine lubrifiate doar daca
sunt Indoite ~i Indreptate In mod regulat.
folositoare pot fi extrase ~i digerate corect, In gral;l ~i orez brun, alune ~i boabe dup;l poful;
special grasimile, vitaminele ~i mineralele. Fi- consurnati moderat came, lapte, bcinz;l ~i ou;l Circula,ia
brele tin totulln mi~care ~i ajuta la prevenirea ~i desf;ltati-v;l cu dulciuri, biscuiti, chipsuri ~i Oasele, 1ncheieturile ~i scheletul depind de
..,unor afectiuni ~i boli intestinale. De asemenea, burgeri la ocazii speciale ~i rare! inima, pl~mani ~i vasele de sange, care le
u~urea~ mi~carile intestinale ~i trecerea ali- Oasele, incheieturile ~i mu~chii sunt ele- fumizeaz~ "combustibil" (glucide) ~i oxigen.
mentelor prin intestine, 1:ni;lturand constipatia. mentele de mi~care ale corpului. Ele au sis- Celulele musculare au nevoie de oxigen pen-
teme de lubrifiere ~i reparatie, care le mentin tru a arde glucidele ~i a elibera energie, ce este
Minerale ~i vitamine in stare de functionare. Trebuie, ins;l, s;l avem folosita pentru mi~care.Restul care r:lmane In
t..organiSmUl are nevoie de unele substante mare grij;l de ele, pentru a ne tine toat;l viata. uima acestui proces, dioxidul de carbon, este
chimice pentru a functiona corect. Mineralele, Dac;l incheieturile ~i mu~chii sunt folositi otr:lvitor ~i trebuie eliminat prin sange.
cum ar fi calciul, clorura de sodiu (sarea) ~i fos- prea rar, vor incepe s;l ne doar;l. incheieturile Inima pompeaz~ sange din pl~mani, de
forul, sunt necesare pentru sanatatea oaselor, se anchilozeaz;l, mu~chii i~i pierd puterea ~i unde acestacolecteaz~oxigen, la tesuturile ~i
sangelui ~i nervilor. Fierul ajuta globulele ro~ii tonusul, iar .oasele devin mai slabe. Toate organele unde elibereaz~ oxigenul ~i preia
sa transporte oxigen, lipsa acestuia ducand la acestea pot fi cauzele durerii ~i .imobilitatii la dioxidul de carbon. Inima trebuie s~ functio-
anemie. insa cantitati prea mari de minerale pot o varst;l mai inaintata. neze continuu, zi de zi, an de an. Dac~ inima
fi periculoase. De exemplu, sarea, In cantitati
mari, provoaca cre~terea tensiunii arteriale.
Vitaminele sunt esentiale pentru s;lMtate. sutura coronal3 ~
sutura sagitala
Ele permit desf;l~urarea Intr-un ritm normal a a craniului a craniului ~
unor procese chimice ale celulelor corpului. §
\ " J
Organismul nu poate produce majoritatea vi- I as parietal
1
taminelor ~i, de~i avem nevoie de cantitati drept
o
mici din acestea, deficienta de vitamine poate os frontal
duce la boli grave. Scorbutul ~i rahitismul sunt
doar doua exemple.
Vitaminele ~i mineralele se afla In diverse
fructe ~i legume, produse lactate, came ro~ie
~i pe~te. Alimentele proaspete contin
cantitatile cele mai mari. Multe alimente pre-
(abricate, cum ar fi cerealele de la micul dejun
~i margarina sunt Imbogatite cu vitamine ~i
minerale. (Acestea figureaza pe ambalaj.)

O dieta echilibrata membrana

, O dieta echilibrata trebuie sa contina pro-


~ teine, carbohidrati, grasimi, fibre, minerale ~i
~ vitamine In cantitati corecte -nici prea mult,
maxilar
nici prea putin.
I Copiii au nevoie de multe proteine pentru
" a cre~te~i carbohidrati pentru energie. Adultii
, au nevoie de cantitati mai mici din acestea. Diferitele oase ale craniului, sudate intr-o forma
Gr:1similear trebui s;l fie limitate pentru toat:l sferica compacta. Totu$i, in interiorul acestuia,
lumea ~i, pe cat posibil, gr:1similevegetale ar creierul se poate deplasa partial, ca urmare a
trebui preferate In locul celor animale. loviturilor primite in cap. Daca un fotbalist
..incercati sa consumati alimente proaspete, love$te incorect mingea cu capul, acesta poate
neprelucrate,cu coaja,pentru fibre ~i vitamine. avea dureri de cap sau senzatia ca vede dublu.
Alegeti fructe ~i legume proaspete, paine inte-
179
Majoritatea adultilor fac putina mi~care 1n
timpul unei zile normale, de aceea este esen-
tiala efectuarea exercitiilor fizice In afara
orelor de lucru, pentru mentinerea organis-
mului In stare buna de funqionare.
Exercitiile trebuie facute corect. in ciuda e
efectelor benefice ale acestora, efectuarea ,-
unor exercitii dificile fara o 1Qcalzirepreala-
bila poate fi periculoasa.

Faceti mi~care in mod regulat


Pentru 1nceput, apelati la un profesor de
sport. Cluburile sportive; centrele de recreere
~i piscinele va ofera posibilitatea de a face
sport. Daca nu aveti acces la acestea, exista
multe alte metode de a face mi05carepana la
epuizare (un lucru sanatos, atata timp cat nu
devine suparator); mersul pe bicicleta, jog-
ging-ul sau mersul pe jos rapid sunt cele mai
obi~nuite forme de mi~care. Puteti face sport
dupa casete video, dar nu uitati sa 1ncepeti
1ntotdeaunacu exercitiile de 1ncalzire~i nu va
supuneti corpul unor eforturi prea mari 1ntr-
un timp prea scurt.
in concluzie, o dieta sanatoasa ~i men-
tinerea corpului In forma confera o stare de
confort general. Mintea este mult mai activa ~i
mai alerta ~i probabil vom dormi mai bine,
vom putea depa~i mai u~or situatiile stresante
~i vom avea o mai mare rezistenta la boli.
Totul depinde de noi!

O Yogin brahman practicand prahnayama,


proces prin care respira1ia este controlata in
mod con~tient. Se presupune ca acest
exerci1iu imbunata1e~te mecanismul
respira1iei ~i alte sisteme ale corpului.
se opre~te, la fel va face ~i organismul. Deci, jn momentul1n care inspirati, mu~chii pieptu-
este absolut vital s:l avem grij:l de iniIru1. Este lui dila~ cutia toracica ~i 1mping aerul 1n
un mu~chi special ce funqioneaz:l continuu plamani. Sangeledin plamani absoarbeoxigen
~i, ca orice mu~chi, va avea o viat:l mai lung:l din aer ~i elimina dioxid de carbon. Astfel,
dacl va fi folosit cum trebuie. aerul expirat contine mai putin oxigen ~i rnai
Ritmul b:lt:lilor inimii -indicat de pulsul mult dioxid de carbon decat aerul din afara.
de la Incheieturn -variaz:l In funqie de Cu cat patrunde mai mult aer in plarnani,
varstl, starea s:ln:ltltii ~i de la om la om. jn cu acit sangele poate transporta mai mult oxi-
general, inima unui adult bate de aproximativ gen la mu~chi. Exercitiile fizice pot mari
70 de ori pe minut cand organismul se odih- capacitatea sau volumul plamanilor, intarind
ne~te. lnima unui copil bate putin mai repe- totoda~ mu~chii pieptului. Ca orice mu~chi,
de. O inim:l nes:ln:ltoas:l bate mai repede, inclusiv inima, mu~chii pectorali functioneaza
deoarece face eforturi pentru a mentine cir- mai bine cu cat ii solici~m mai mult.
culatia sangelui. Inima unui atlet poate bate
de la 50-60 de ori pe minut. Supraponderabilitatea
Inima bate mai repede In timpul exercitiilor lnima unei persoane supraponderale lucreaza
fizice, pentru a elibera mai mult sange Inc:lrcat din greu, pompand sange spre mu~chii supra-
cu "combustibil" ~i oxigen spre mu~chii solic- solicitatide mi~careacorpul greu. Organismul
itati. O inim:l normal:l va reveni In curand la depoziteaza orice aliment care nu este nece-
ritmul s:lu normal, Ins:l una nes:ln:ltoas:l con- sar imediat sub forma de grasime sub piele.
tinu:l s:l batl cu putere un timp dup:l exercitii. A fi supraponderal este inconfortabil, im-
piedicind trairea vietii din plin. Si, rnai rau,
Pulsul este ~i o cauza a bo1ilor grave de inima. Prob-
Testul ritI.rlului este o metod:l bun:l de a afla lemele de greutate pot fi evitate printr-o die~
starea s:ln:ltltii inimii. Luati-v:l pulsul cand v:l echilibra~ ~i efectuarea de exercitii fizice in
odihniti, a~ezand degetul mare pe artera ce vederea eliminarii grasimilor.
trece printre oasele Incheieturii. Num:lrati b:l-
tlile pe minut. Urcati pe treapta de jos a sc:l- Alegerea exercitiilor
rilor cu un picior, apoi aduceti-1 ~i pe cel:llalt. Performanta inimii ~i plamanilor, mu~chilor ~i
Coborati apoi, cu un picior ~i apoi cu cel:llalt. articulatiilor ~i chiar ~i a creierului, poate fi
Faceti acest lucru timp de trei minute, imbuna~tita prin cre~terea numarului de
aproximativ 24 de pa~i pe minut, apoi a~teptati exercitii fizice efectuate de obicei intr-o zi.
un minut ~i verificati-v:l din nou pulsul. Majoritatea copiilor fac multe exercitii
Repetati testul dup:l ce ati Incercat s:l v:l atunci cand se joaca, insa daca se ui~ prea
1mbun:ltltiti starea de s:ln:ltate. Cu cat este mai mult la televizor ~i stau in fata computerelor ,
mic:l diferenta dintre ritmul b:ltlilor inimii In in loc sa zburde pe afara, nu se mi~ca destul.
stare de repaus ~i In timpul acestui exercitiu Sco1ile~i cluburile ofera lectii de sport, dar se
f1Zic moderat, cu atat inima este mai s:ln:ltoas:l. poate face mi-scare~i dupa orele de ~coala,
180