Vorbirea, una dintre cele mai

importante ~i jlexibile capaci-

tati umane, este o facultate
deosebita, care da indivizilor
posibilitatea de a comunica
fntre ei prin limbaj.

F iecare lifib~ are dou~ elemente princi-

pale. Primul este un set de sifiboluri care
desemneaz~lucruri pe care le cunoa~tefi
sau le Intelegefi; acestesifiboluri, vorbite sau
scrise, sunt cuvintele, sau vocabularul. Al
doilea element al lifibii este gramatica.
Aceasta cuprinde o serie de reguli prin care
cuvinte separate sunt combinate In fraze sau
propozitii ce exprim~ relatii precise Intre
obiecte ~i evenimente, sau care transmit sem-
nificatii noi, mai complexe. Propozitia simpl~:
"Ion l-a lovit pe Dan" are un Inteles diferit de-
cel.al propozitiei: "Dan l-a lovit pe Ion". De~i
cuvintele sunt identice, diferentele de ordin
grammatical modific~ felulln care sunt Intelese.

Ganguritul
plansul este primul mesaj sonor al copilului ~i
seaman~mai mult cu comunicarea dintre ani-
male decat cu vorbirea uman~. Mamele devin
capabile s~ disting~ "plansurile" care indic~

O To,i copiii expresive. Comunicareadintre copil ~i parinte

posed a capacitatea
de a vorbi. Ei inva'a
sa vorbeasca
imitandu-i pe cei din
jurul lor .
este posibila deoarece parintele a invatat sa
asocieze anumite zgomote ~i gesturi cu nece-
sitati specifice. Aceasta forrrul de comunicare
vocala da posibilitatea unui copil de aceasta
varsta sa-~ifaca cerintele pe deplin intelese.

foame, furie sau durere, de~i la Inceput fac
acest lucru cercetiind conditiile din jurul copi-
lului la momentul respectiv. Este greu sa de-
termini semnificatia pliinsului fara indicii, cum
ar fi timpul trecut de la ultima hranire.
Cercetarile psihologilor au demonstrat ca
In cazulln care a mama este receptiva la ma-
nifestarile copilului sau, reactioniind rapid ~i
regulat la pliinsetele acestuia, copilul poate
pliinge tot mai putin piina la viirsta de un an,
comparativ cu copilul unei mame care nu
O De~i nu sunt
capabili sa poarte o
conversa,ie ca ~i cele
dintre adul,i, copiii
mici i~i vor "incerca"
registrul de cuvinte
~ ~i fraze cu fiecare
~ strain intalnit.
reactioneaz~ In acest fel. Pe lang~ faptul c~
plang mai putin, ace~ti copii Incep s~ comu-
nice mai bine prin gesturi ~i sunete. La varsta
de 4-5 luni, majoritatea copiilor Incep s~
scoat~ sunete repetate regulat sub forma unei
actiuni vocale, denumit:l gangurit. pan~ la
varsta de 18 luni, "vorbirea" continu~ s~ fie In
mare parte o joac~, sau un accesoriu al
diferitelor actiuni ~i nu un Inlocuitor al aces-
tora. Nevoia de comunicare este adesea satis-
f~cut~ prin "Iimbajul" gesturilor sau zgomote
in,elegerea
Bebelu~ii par sa deosebeascavorbirea de alte
tipuri de sunete, cum fac ~i adultii. Daca un
copil de 1-2 luni este invatat sa suga un
biberon la repetarea anumitor sunete, de
exemplu "a-a-a", copilul va inceta in cele din
urma sa suga, deoarece incepe sa se plic-
tiseascade acelea~isunete; cu alte cuvinte, o
data ce copilul ~i-a insu~it un "model .in me-
morie" a sunetului respectiv, acesta nu mai
este nou ~i interesant. Daca sunetul este
schimbat in alta vocala, ca "e-e-e", copilul va
incepe sa sug'J:tot mai tare. El sesizeazadife-
renta ~i devine din nou interesat.
Felul in care copilul se comporta cu
obiectele este foarte diferit de comportamen-
tul sau fata de oameni. Acesta prive~te atent
obiectele ~i incearca sa ajunga la ele; dar cu
oamenii va incerca sa "vorbeasca" de la o
varsta frageda. in contactul vizual cu parintii
sai, copilul face multe gesturi ale corpului ~i
grimase ale fetei, asemanatoare cu cele ale

129
 iNVATAREA VORBIRII

adultilor In conversatiile dintre ei, ~i I~i poate

mi~ca buzele, f~cand anumite "mi~c~ri ante-
vorbire". Esteca ~i cum copilul ar vrea s~ vor-
beasc~cu mult Inainte de a putea. Expresiile
~i gesturile copilului ~i p~rintelui sunt foarte
asem~n~toareIn timpul acestor "conversatii".
La 1nceput, p~rintele va imita copilul ~i este
posibil ca acestas~ fie ~i modul1n care copi-
lul Invata semnificatiile sociale ale diferitor
gesturi pe care le manifest:l automat.

Gramatica
Modul In care copilul Invata s~ vorbeasc~ a
dat adultilor multe b~t~i de cap de-a lungul
timpului. De~i capacit:ltile de Inv~tare ale
copilului par s~ fie limitate, el reu~e~te s~
st:lpaneasc~structura extrem de complex.I a
limbii sale mateme 1n doar 3-4 ani. In plus,
fjecare copil, de~i confruntat cu modele dife-
rite de limbi, ~i Inv~tat putin sau necon~tient
de p~rinti, ajunge la acela~inivel gramaticalIn
acestscurt timp. Fiecarecopil devine un mem-
bru al comunit~tii limbii sale, capabil s~ pro-
duc~ ~i s~ 1nteleag~o varietate nesfar~it:l de
noi propozitii In limba pe care o st:lpane~te.
La Inceput copiii spun cate un singur
cuvant, de obicei un substantiv ce indic~ o
persoan~ sau un obiect. Cercet~rile arat~ c~
aceste cuvinte individuale transmit idei pe
care un adult le-ar exprima In propozitii. De
exemplu, "lapte" poate Insemna "vreau ~~
beau lapte".
In curand, copilul Va 1ncepe s~ uneasc~
dou~ cuvitlte, printre care ~i verbe (cuvinte
care implic~ actiuni). Aceste propozitii de
dou~ cuvinte descriu relatii dintre oameni,
obiecte, actiuni ~i evenimente, cum ar fi "tata
lovit", sau "love~te mingea". Acestea sunt
1ntotdeau!1aIn. concordant~ cu ordinea gra-
matical~ folosit:l de adulti. Astfel, un copil
spune "love~temingea" ~i rar "minge love~te".
CopilulIncepe s~-~iInsu~easc~gramatica.

Perioada telegrafica
In aceast:lfaz~ timpurie de Inv~tare a limbii,
numit~ faz~ telegrafic~, toate cuvintele ~i ter-
minatiile cuvintelor ce modific~ subtil un sens
lipsesc, ca Intr-o telegram~. Numerele (~i for-
mele de plural), timpul (altele decat cel pre-
zent), obiectele ~i locurile exacte, sunt omise.
In timp ce un adult ar spune: "cartea este pe
mas~", un copil mic spune: "carte mas~".
Se consider~ c~ pan~ la varsta de 18 luni,
copiii Invata s~ "decodeze" vorbirea adultilor.
Apoi, ace~tia Invat~ vocabularul ~i anumite
reguli de aranjare, necesarepentru a Intelege
vorbirea. Copilul continu~ s~ formeze propo-
zitii mai lungi, prin ad~ugareap~rtilor de vor-
bire omise In timpul fazei telegrafice. La
varsta de 4-5 ani, copilul este capabil deja s~
poarte conversatii ca cele 1ntre adulti.

Dezvoltarea limbajului
Cercet~rileasupra creierului uman au demon-
strat c~ multe p~rti ale acestuia contribuie la
dezvoltarea facult~tii de a vorbi. Cortexul ~i
cerebelul transmit mi~c~ri adecvate buzelor ~i
limbii. Alte dou~ zone ale creierului sunt con-
siderate importante In folosirea limbajului.
Acestea sunt zona lui Wemicke ~i zona lui
Broca. Zona lui Wemicke, In lobul temporal,
interpreteaz~semnificatiile sunetelor. Aceasta,
la randul s~u, transmite lmpulsuri spre zona
lui Broca, din lobul frontal. Zona lui Broca
elaboreaz~ instructiunile necesare oric~ror
130
contractii ale mu~chilor care contrihuie la vor-
hire. La persoanele dreptace vorhirea se reali-
zeaz;lln emisfera stang;l a creierului. In ceea
ce prive~te persoanele stangace, la majorita-
tea acestoravorhirea se realizeaz;l tot in emis-
fera stang;l ~i doar 15% au zonele limhajului
in emisfera dreapt:l, jar la alte 15% aceste
zone sunt localizate in amhele emisfere.
Se pare c;l numai oamenll au capac.itatea
de a comunica lntre ei prin folosirea vorhirii
gramaticale dohandite. Cu toate acestea,
cercet;lrile in acest sens continu;l cu pull de
enesc 44- ETAPELE iNVATARII Corpul
cimpanzei care sunt crescuti in casele oame-
nilor ~i exist;1 semne c;1 ace~tia sunt capabili
s;1 inteleag;1 limbajul: nu doar un registru de
cuvinte individuale, ci ~i o intelegere a gra-
maticii "telegrafice" simple. Din punct de
vedere fizic, cimpanzeii nu pot s;1-~i folo-
seasc;1buzele ~i limba la fel ca oamenii, ins;1
acestora li se pred;1 o form;1 de limbaj prin
semne ~i au demonstrat deja c;1 inteleg
folosirea verbelor ~i substantivelor. Astfel de
cercet;1ri ne-au ajutat s;1 intelegem mai bine
dezvoltarea facult;1tii de a vorbi a oamenilor .
omenesc 45- iNVATAREA .51 INTELIGENTA