Relatii mai stranse intre membrii unei echipe

Social 1 2 3 4 5 1 O echipa care lucreaza bine impreuna este visul oricarui sef si al oricarei companii. Cand doi membri ai echipei sunt certati sau suparati unul pe celalalt, pe langa ca nu pot lucra eficient impreuna, nici nu aduc contributii valoroase firmei. Animozitatea starnita intre coechipieri nu duce nicaieri si perturba derularea activitatilor. Viziunea si gandurile comune sunt esentiale pentru ca o echipa sa colaboreze eficient. Desigur, opiniile contradictorii sunt inevitabile avand in vedere ca oamenii provin din medii diverse. Cu toate acestea, este departe de a fi imposibil pentru o forta de munca eterogena sa se gaseasca in incapacitatea de a ajunge la un acord comun. Tot ce trebuie este o oportunitate pentru consolidarea relatiilor intre colegi si pentru a da nastere unei prietenii noi si frumoase. Pentru o organizatie care face eforturi sa-si atinga obiectivele, aceste legaturi trebuie imbunatatite. Membrii vor invata sa faca compromisuri, sasi dezvolte aptitudinile si sa-si foloseasca reciproc abilitatile la potentialul lor maxim. Companiile de pe intreg mapamondul recurg la activitati pentru consolidarea echipei care au rolul de a motiva si de a incuraja angajatii, insuflandu-le fiecaruia un puternic sentiment de angajament. Acest lucru va asigura productivitatea echipei. Iata cateva activitati care va pot ajuta sa consolidati relatiile cu colegii dvs. * Muzica uneste oamenii aproape de fiecare data. Fie ca este vorba de Simfonia a noua de Beethoven sau de ultima piesa a Shakirei. Daca lasati doi colegi temperamentali intr-o camera cu muzica lor preferata, automat se vor calma. Desigur, muzica nu face magie, dar cand doi oameni au o pasiune pentru acelasi gen de muzica, sunt foarte predispusi sa ajunga sa se inteleaga. Organizati o intalnire intr-un loc unde se asculta muzica si unde se danseaza. Aveti insa grija sa alegeti un local unde muzica sa fie pe gustul tuturor. Inainte sa va dati seama, coechipierii dvs vor incepe sa-si miste soldurile pe ritmurile melodiilor de parca ar fi fost prieteni dintotdeauna! * Competitia nu numai ca stimuleaza increderea in sine, dar creeaza oportunitati de interactiune sociala intensa intre membrii echipei. La sfarsitul fiecarei luni, managerii sau

team-leaderii ar putea organiza diverse concursuri care sa incurajeze pe toata lumea sa se bucure de compania colegilor. Premiile sunt stimulente mari si ademenesc angajatii sa participe, chiar daca nu par prea dornici la inceput. Workshopurile care testeaza creativitatea promoveaza entuziasmul intre angajati. De altfel, concursurile ajuta la diminuarea nivelului de stres si motiveaza angajatii sa-si exploreze talentele. * O cina platita de companie unde sa se discute si alte lucruri in afara de problemele sau strategiile zilnice de la job, este o alta idee buna de solidificare a echipei. * O echipa se poate distra de minune in aer liber. Fie ca se organizeaza activitati la sfarsit de saptamana, in timpul saptamanii sau chiar in timpul programului de lucru, angajatii n-au cum sa nu se bucure de o iesire. Sporturi de echipa sau excurtsii de team-building fac minuni pentru consolidarea echipei. Nu este exclusa nici aparitia unor certuri sau conflicte, insa pot fi solutionate mai usor, deoarece e mai greu sa te ridici de pe scaun si sa parasesti incaparea. Sporturile sunt distractive, iar daca sunteti bun, veti starni admiratia si respectul colegilor dvs. * Adevar sau Provocare" este unul dintre cele mai populare jocuri, care poate ajuta la o mai buna cunoastere a firii unui coleg. Prin intrebari, al caror grad de indiscretie e stabilita de la inceput, se pot descoperi multe pasiuni comune intre membrii unei echipe. Pe langa acest joc mai sunt o gramada de alte jocuri pe care le pot juca angajatii in team-building sau chiar in timpul pauzei de pranz. 1

Chestionar H 2 2006
V rugm s citii urmtoarele situaii i, pentru fiecare caz n parte, s alegei o singur variant, o singur fraz /propoziie. De fiecare dat v rugm s alegei varianta care caracterizeaz cel mai bine COLECTIVUL, FIRMA SAU INSTITUIA n care lucrai. Marcai cu un X rspunsul dumneavoastr n csua din faa variantei alese. NU EXIST RSPUNSURI BUNE SAU RELE, CORECTE SAU GREITE CI DOAR OPINII DIFERITE!

1. Atunci cnd se iau decizii importante: efii hotrsc singuri ce este mai bine pentru organizaie. subordonaii sunt consultai in vederea lurii unei hotrri. 2. Atunci cnd exist hotrri care nemulumesc angajaii: se discut cu efii pentru a negocia o rezolvare. se discut doar ntre colegi, fr a ncerca o negociere. 3. Pentru sarcinile noi: ne sunt oferite norme si standarde de ndeplinire . ni se acord libertatea s le rezolvm cum credem c este mai bine 4. n organizaia noastr, regulile

 sunt doar repere generale de realizare a sarcinilor trebuie respectate strict pentru o bun funcionare a organizaiei. 5. Ceea ce ne face pe noi s fim mai eficieni ca firm /instituie este: competiia colaborarea 6. Daca o sarcina ridica probleme, de regul: cerem ajutorul colegilor. ncercam sa o rezolvam pe cont propriu. 7. Ceea ce conteaz mai mult pentru ntreinerea unui cadru de munca echilibrat, este: un grad mare independenta n munca fiecruia. relaiile armonioase ntre colegi. 8. Multe din proiectele din acesta unitate vizeaz obiective pe termen lung. sunt centrate pe obinerea de succese imediate. 9. Daca o problem personal mi afecteaz randamentul la locul de munca: i explic efului solicitnd nelegere. problemele personale nu sunt discutate cu efii. 10. Recompensele se atribuie in funcie de: criterii formale pe care angajaii nu le cunosc . rezultatele obinute de fiecare. 11. Sarcinile care nu sunt foarte bine definite: ne las mai mult libertate de aciune. ne solicit suplimentar. 12. Cum trebuie fcut treaba de fiecare angajat: este bine precizat prin reguli i reglementri. este flexibil si poate fi adaptat in funcie de stilul fiecruia. 13. Succesele colectivului depind de: calitatea muncii in echipa. realizarile individuale. 14. Climatul de munc n aceast unitate este mai degrab: confortabil si afectiv. competitiv i provocator. 15. Viitorul firmei este condiionat de : modul n care vom folosi oportunitile care vor aprea pe parcurs. msura n care va fi pus n aplicare un plan pe civa ani 16. De obicei, intre salariul efului si cel al subordonailor: exist diferene mari. nu exist diferene foarte mari

17. De regul: modul de realizare a sarcinilor zilnice este stabilit de ef. sunt lsat s-mi realizez sarcinile aa cum cred mai bine. 2 18. n unitatea noastr, n rezolvarea sarcinilor curente: fiecare are libertatea sa acioneze cum tie mai bine. excesul de reguli ngreuneaz luarea deciziilor. 19. In acesta unitate, n primul rnd conteaz: nivelul de performant individual relaiile bune ntre colegi. 20. De regul. dac unul din colegi propune o ieire, o ntlnire n afara orelor de lucru: acceptm fr nici o reinere. este refuzat sau privit cu suspiciune. 21. n aceast unitate, pentru funciile de conducere: sunt preferate femeile. sunt preferai brbaii 22. Succesul unitii noastre depinde de : capacitatea noastr de a ne adapta schimbrilor curente. msura n care vor fi stabilite obiective clare pentru urmtorii ani. 23. Cei mai muli dintre angajai: i planifica evoluia profesional pentru urmtorii ani de zile. au proiecte i obiective pe termen scurt. 24. Diferena de salarizare dintre mine i ef este: foarte mare. destul de mic. 25. Stilul de conducere al efului este unul : flexibil, innd cont de sugestiile angajailor. rigid, promovnd numai interesele conducerii. 26. Noii colegi de munc: sunt ncurajai s nvee din mers, s fure meserie. nva n primul rnd normele, regulile i standardele de la noul loc de munc. 27. n cazul apariiei unei probleme, se prefer: o soluie sigur si verificat. o soluie nou dar promitoare. 28. n colectivul nostru se potrivete mai mult zicala: buturuga mica rstoarn carul mare. unde-s muli puterea crete. 29. Relaia mea cu colegii de munca se caracterizeaz

prin : solidaritate. competiie. 30. O ambianta relaxat la locul de munca: distrage atenia de la principalele obiective profesionale. favorizeaz performana n munc. 31. Pentru a ne asigura succesul, important este: comunicarea ntre angajai i aplanarea conflictelor. munca ambiioas a fiecrui angajat. 32. Mai important pentru firm /instituie este: ceea ce realizam zi de zi. obiectivele pe care le vom atinge dup civa ani de munca. 33. La noi n firm /instituie, obiectivele pe termen lung (pe ani de zile): sunt foarte greu de definit i respectat. sunt definite i cunoscute de muli angajai. 34. ntre sef si subordonai : exist diferene in ceea ce privete primele, bonificaiile, zilele libere. nu exist diferene in ceea ce privete primele, bonificaiile, zilele libere. 35. La noi in unitate, atribuiile fiecrui post sunt bine delimitate. avem libertatea sa ne implicam in activiti profesionale diverse. 36. Satisfacia la locul de munca este data n primul rnd de : recunoaterea sau recompensarea muncii bine fcute. relaiile bune cu colegii. 37. De regul, cu colegii pot discuta : numai probleme legate de serviciu. multe din problemele din viaa personal. 38. La firma n care lucrez este mai importanta: calitatea condiiilor de munca asigurate angajailor. valorizarea succeselor individuale. 39. n mediul in care lucrez este apreciata: colaborarea i interdependenta dintre angajai n realizarea sarcinilor profesionale independenta angajailor n realizarea sarcinilor profesionale. 40. Ceea ce ne mobilizeaz mai mult sunt: realizrile de pana acum. ceea ce ne-am propus sa realizam pe viitor. 41. n cadrul firmei /instituiei este mai important: s ne concentram asupra sarcinilor prezente.

 S anticipam provocrile viitoare. 3 42. Atunci cnd directivele transmise de superior contravin responsabilitilor mele: le accept, deoarece efule este cel care decide. i propun efului s delege pe altcineva, care are acele atribuiuni. 43. n munca pe care o prestez : am libertate deplina de decizie urmez cu strictee instructiunile sefului 44. In mediul n care lucrez : atmosfera este sobr, serioas. atmosfera este relaxat/ degajat. 45. n pauze, ntre colegi : glumim i discutm subiecte variate. discutam numai despre probleme profesionale. 46. Pentru mine si colegii mei este mai important: ctigul material. relaiile bune in colectiv. 47. Majoritatea obiectivelor firmei /instituiei vizeaz: perioade de cteva luni perioade de civa ani. 48. Majoritatea schimbrilor realizate pn acum erau urgente pentru c aveam probleme de adaptare s-au fcut pentru a ne pregti mai bine pentru viitor 49. Cnd apar sarcini noi de rezolvat: ateptm s ni se dea instruciuni. ncepem s alctuim un plan de lucru. 50. In general n acest colectiv regulile : sunt prea stricte sunt prea relaxate 51. n aceast unitate, dac vrem rezultate deosebite, suntem ncurajai s riscm, asumndu-ne responsabiliti s aplicm procedurile i normele cunoscute. 52. n aceast unitate este ncurajat munca individual. munca de echip. 53. n colectivul n care lucrez, se considera a fi mai importante: obinerea de performante i competiia solidaritatea si egalitatea. 54. La noi sunt mai bine privii angajaii ambiioi, care au realizri deosebite colaboratori, care ntrein relaii armonioase cu ceilali

55. Angajaii sunt obinuii s se concentreze numai la ceea ce au de fcut acum s se gndeasc i la munca lor de peste civa ani 56. Iniiativele n cadrul firmei: vin de la superiori. sunt propuse mai ales de angajai. 57. efii apreciaz angajaii care dovedesc iniiativ i ncearc s gseasc noi modaliti de realizare a sarcinilor dovedesc consecven n modul de realizare a sarcinilor. 58. Atunci cnd resursele financiare ale firmei cresc : sunt recompensate numai persoanele care au avut rezultatele cele mai bune. sunt recompensai toi angajaii cu o bonificaie mai mic. 59. n firma /instituia noastr, femeile se lupt pentru a fi recunoscute ca egale brbailor i pstreaz stilul de relaionare specific lor 60. Pentru ceea ce se va ntmpla peste civa ani, credem c merit s te gndeti i s munceti acum merit s te gndeti i s munceti atunci.
V rugm completai i rubrica cu date socio-demografice! Vrsta ___ Sexul M F Ocupaia: __________ Studii absolvite: gimnaziale liceale universitare Tip de firm / instituie: Instituie publica Firm Specificul activitii: producie servicii comer (Pentru angajai) Nivel de venituri /lun sub 100 Euro/lun 500 700 Euro/lun Dac nu putei estima n Euro, 100 - 200 Euro/lun 700 1000 Euro/lun Trecei direct suma n lei : _________________ 200 - 300 Euro/lun 1000 1500 Euro/lun 300 500 Euro/lun peste 1500 Euro/lun

V MU

Home Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse

Exploreaza

Uploa

Relatiile interpersonale si rolul lor in d

Economie Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Asistenta sociala Filozofie Psihiatrie Psihologie Comunicare Resurse umane Stiinta Tehnica mecanica Timp liber

personalitatii
Psihologie

Relatiile interpersonale si ro

dezvoltarea personali

Prin grup social intelegem un ansamblu uman st influenteaza reciproc. Exista un numar mare de varie elevi, echipa sportive,cancelaria de profesori.

Suntem la scoala intre colegi, ne straduim sa res interioara, impartasim probleme similar 18518q1624s Suntem cu prietenii in discteca sau in excursie, sunte clasei, respectam regulile jocului si ceea ce are fiecar cadrul echipei. Respectam tot ceea ce ne cere antreno

Semnificatia lui suntem din toate aceste situatii c lingvistic situatii conform carora fiecare dintre noi fa intra in relatii, respecta reguli si comunica cu ceilalti. DEFINIREA GRUPURILOR SOCIALE

Unele grupuri sociale se formeaza spontan (cala unui accident), altele sunt institutionalizate (se manif organizatoric dat).

Distingem intre tipurile de grupuri, mai intai, gru grup in care subiectul este implicat efectiv in calitate ansamblu de relatii, de activitati si de valori care mod sociale.Rolurile indeplinite de acest tip de grup satisfa recunoastere ale membrilor sai, contribuie la definire

Asociat grupului de apartenenta este grupul de r care am dori sa facem parte, dar nu putem,cel putin p referinta ne serveste drept model, ne influenteaza form procura motive de aspiratie care permit schimbarea c atitudinile sociale conform unei ierarhii de valori.

Un tip aparte de grup de apartenenta este grupu comunitatile traditionale, cat si in cele moderne.Incep parte din grupa maica, mare, mijlocie, continuand cu primar, gimnazial, liceal, facem parte dintr-un gup de astfel de grup atrage dupa sine drepturi dar si obligat schimbarea categoriei de varsta, si dupa cum bine stim

mai puternic afirmate ca cerinte ce trebuie asumate.

Grupul de presiune este un alt tip de grup,organi obiective collective, exercitand in mod direct sau indir

Indiferent carui tip de grup ii apartinem, importa nu poate exista in afara acestuia. Nevoile umane indi realizare, de respect de sine pot fi satisfacute numai in Realizarea lor este esentiala pentru manifestarea si im

RELATIILE INTERPERSONALE instituie valo de comportare, stiluri de interactiune. Trairea impreu important in dezvoltarea relatiilor umane, are un cha cultivat si canalizat de practicile sociale. a) Nevoia de afiliere

Oamenii nu pot trai izolati unul de altul. Nevoia oamenilor de a avea contacte relative frecvente cu cei relatiilor interpersonale.

O distinctie utila pentru studiul relatiilor interper de afiliere si nevoia de intimidate. Prima se refera la d multe contacte sociale, iar cea de-a doua la preferinta apropiate. c) Singuratatea

In viata de zi cu zi suntem inclinati sa consideram lipsa relatiilor sociale. Suntem singuri atunci cand re foarte putin numeroase si inadecvate. Indivizii singur stima de sine scazuta. Ei sunt, foarte adesea, depresiv ceilalti si sunt prudenti din punct de vedere social: evi

care ar putea fi respinsi de ceilalti. d) Atractia interpersonala

Termenul de atractie se refera la o stare motivati interactiona, de a avea relatii cu o anumita persoana. respingere (dorinta de a nu initia o relatie sau dea a p de indiferenta. TIPURI DE RELATII INTERPERSONALE PRIETENIA

Psihologii considera ca relatiile interpersonale se fericire, cu sanatatea fzica si mentala. Relatiile sunt f din activitatile noastre zilnice, putand fi insa si o surs nefericire atunci cand sunt conflictuale.

PRIETENIA, DRAGOSTEA SI CASATORIA, R COPII sunt principalele tipuri de relatii interpersonal

De ce avem nevoie de prietenie?

Legatura de prietenie il transform ape om, il ilnalta aspiratiei omenesti spre perfectiune si implinire.
"Prietenia cutreiera in ritm de dans pamantul si ne invita pe toti sa ne redesteptam pentru preamarirea fericirii."

Prietenul este o persoana cu care avem o relatie reciproca. Un coleg de clasa, de exemplu, poate fi prie prietenie cu toti colegii.

Prietenia este specific umana,fapt semnalat inca de Aristotel,car prieteni,chiar daca stapaneste toate bunurile lumii."

Insa, un vechi proverb zice: "A avea un prieten e greu, iar a avea

Prietenia se dezvolta in timp. Putem sa simpatiza vom imprieteni cu el decat pe masura ce il vom cunoa interese similare cu ale noastre.

Multe relatii de prietenie nu dureaza toata viata, ci di

Prieteniile intre adolescenti sunt adesea foarte pu prietenia este uneori cea mai importanta relatie. Adol obicei pentru a petrece timpul impreuna si mai putin material si emotional al celuilalt.

In cadrul grupurilor se creaza anumite relatii. Sp cu colegii de clasa sau, dimpotriva, ca nu ne intelegem cu privire la mai multe probleme.
"In natura omului gasim trei cauze principale de cearta: concurenta, neincrederea, gloria." (Thomas Hobbes)

In clasa noastra, relatiile intercolegiale au fost s bune. Desi la inceputul clasei a-IX-a se formasera an s-au destramat intrucat am inceput sa ne cunoastem m intelegem bine unii cu ceilalti, certurile sunt foarte ra destul de uniti.

Document Info
Accesari: 13291 Apreciat:

A fost util?

Daca document sa adaugi un lin

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou
LUMIM!

Copiaza codul in pagina web a

Relatia sef-angajat, succesul sau insuccesul in afaceri

Seful are intotdeauna dreptate"... la locul de munca. Sa fie oare aceasta conditia ca relatia sef-angajat sa fie una functionala din toate punctele de vedere? Cred ca sunteti de acord ca o relatie buna intre colegi sau intre sefi si subalterni este unul dintre cele mai dificile lucruri de stabilit si de mentinut intr-o societate, chiar si cu un numar restrans de angajati. Aceasta problema a dat multa bataie de cap managerilor care se intalnesc foarte rar cu astfel de situatii. Oriunde in lume este ceva utopic sa conduci o institutie in care relatiile interumane sa functioneze perfect. Un prim lucru ce trebuie stabilit este ierarhia in firma. Daca lucrurile sunt clare de la inceput, atunci fiecare va stii cui sa se adreseze atunci cand are ceva de zis. Seful" trebuie sa dea dovada ca detine abilitati de conducere si de leader. El trebuie sa cunosca nevoile subalternilor si sa-i ajute in dezvoltarea profesionala si in stabilirea unui echilibru intre viata personala si cea profesionala. Pe langa toate acestea, cel mai important lucru este ca managerul sa stie sa recompenseze financiar munca depusa de un angajat. Pe de alta parte nici angajatii nu ar putea sa se planga ca duc lispa de obligatii, in afara aceleia de a-si face treaba". Un angajat trebuie sa fie constient ca orice sef aprecieaza angajatii de incredere, responsabili, doritori si capabili sa obtina performante la locul de munca. De obicei, relatia sef-angajat se strica in momentul in care, atat seful, cat si subalternul, nu-si mai respecta atributiile ce le revin. Cauzele pot fi multiple si nu intotdeauna fondate sau chiar verificate. Incompatibilitatea dintre personalitati sau stilul de lucru poate duce si ea la aparitia conflictelor la locul de munca. Lipsa de comunicare, excesul de autoritate, rigiditatea fata de propriile idei sunt motive care denatureaza relatia sefului cu subalternii. In acelasi timp, lipsa de disciplina, incompetenta, inconsecventa in munca sau dorinta de avansare rapida sunt cateva dintre greselile angajatilor.

Solutii pentru a avea o relatie sef-angajat pozitiva

In general, sfaturi gasim la tot pasul, mai greu e atunci cand trebuie sa rezolvam cazuri concrete. Multi angajati ajung sa-si paraseasca locul de munca din cauza relatiilor nu tocmai

placute pe care le au cu sefii sau cu un alt subaltern. Relatia sef-angajat trebuie sa se bazeze in primul rand pe respect si apreciere reciproca, sa fie sincera, prietenoasa. Daca seful va stii sa se impuna in fata subalternilor fara autoritate, sa le arate ca le intelege problemele atat profesionale cat si personale, sa-i sustina in atingerea performantelor si sa-i recompenseze financiar pe masura muncii lor, atunci si angajatul va incerca sa-i satisfaca asteptarile. Este un fel de ceea ce imi oferi, asta primesti in schimb. Solutia cea mai potrivita pentru medierea unui conflict la locul de munca, fie ca este intre sef si subaltern, fie intre angajati, este de a gasi timpul necesar pentru a purta o discutie deschisa, fara prejudecati. Bine ar fi ca aceasta discutie sa fie purtata cat mai aproape de momentul declansarii conflictului, si nu dupa saptamani, timp in care angajatul isi formeaza parerea ca sefului nu-i pasa de noi, important e sa-i mearga bine afacerea".

Sfaturi Info-ghid:
Este demonstrat faptul ca o relatie sef-angajat pozitiva ajuta la profitul societatii. De aceea, incercati sa pastrati o relatie cat mai concilianta la locul de munca. Fiti constienti ca aceste conf 4.4. COMUNICAREA I RELAIILE PROFESIONALE Se tie c satisfacia muncii este strns legat de satisfacia vieii, una fiind afectat de cealalt[2] . Dac n dragoste i prietenie partenerul i relaia este mai important dect tu nsui (nsi), n relaia de munc banii i bunurile (mrfurile) sunt mai importante dect itemul afeciune [3]. De exemplu: relaia ef-subaltern este o relaie de inegalitate, cu sarcini orientate, direcionate i formale; este mai mult de tip concurenial i ostilitate dect de cooperare i prietenie, totui lucrtorii fac eforturi s se comporte i s comunice n mod cooperant i prietenos. Alte relaii de munc, ntre care menionm pe aceea ntre profesor i elev (student) este inegal, dar de cooperare i chiar foarte intens. Beneficiile i conflictele acestora difer n funcie de tipul relaiei de munc, de tip profesional. Relaiile n grupurile de lucru sunt diferite de cele de acas (din familie) sau cu prietenii. Ele se bazeaz pe cooperare n grupuri organizate i ierarhie, care difer de contactele sociale care nu conin doar contactele din pauzele de cafea sau dejun - cunoscute uzaul ca partea informaional a muncii. Oamenii vin la lucru pentru a presta munca i a fi pltii pentru ea; ei coopereaz cu ali oameni, descoper c sunt asemntori cu unii din ei i ncep s se angajeze n activiti extraprofesionale. Ierarhia are un mare efect n relaiile dintre oameni i n felul n care ei comunic unii cu ali. Sugerm cteva coordonate: 1. Statut egal n interiorul grupului de lucru.

Oamenii pot coopera i ajuta reciproc, dar pot de asemenea s devin rivali la promovare, avansare. n asemenea grupuri relaiile colaterale, comunicarea cu grupuri cu acelai statut este mai mare i mai uor de stabilit. 2. Oameni cu statut diferit - relaiile sunt mult mai dificile, n special dac unul este ef direct i cellalt subaltern. Dac nu muncesc n acelai domeniu sau institut lucrurile pot fi simple, ns n relaiile n care unul din parteneri are putere asupra celuilalt, se creeaz n mod obinuit o anumit distan ntre ei. Diferenierile se pot referi la urmtorii itemi: SEXUL: a) Brbaii sunt mult mai implicai n grupuri, femeile n relaiile intime aa cum am mai subliniat anterior. Femeile sunt mai interesate de partea social a relaiei de munc mai mult dect brbaii i aceasta este una din principalele surse ale satisfaciei n munc pentru ele, n parte datorat poate naturii muncii femeii (profesori, asistente medicale, secretare etc.). Probabil de aceea satisfacia n munc a femeii este, de obicei, mai mare dect a brbailor. VRSTA: a) Pentru tineri, important este socializarea pentru munc, care ncepe din coal i important este ca ei s nvee de la cineva, s fie direcionai cum s munceasc n calitate de membri ai unui colectiv i sub ndrumarea unui ef. Pentru cei n vrst, mai ales fa de cei care nu au avut succes sau cei ale cror principale cuceriri (mpliniri) au rmas la un nivel inferior, la acetia contactele sociale sunt mult mai importante dect munca nsi. Oamenii petrec o mare parte din timpul lor la serviciu cu persoane diferite sau cu acelai tip de statut. De aceea, studii i observaii pertinente disting mai multe niveluri de intimitate[4] . colegi de serviciu (de munc) - aceast colaborare relativ superficial i orientat din punct de vedere al sarcinilor de munc poate fi, totui, plcut i deseori chiar aa este; e vorba de o serioas colaborare n munc deasupra cerinelor formale ale muncii. membri ai unui grup strns, foarte apropiai - au ocazia s fac glume, s participe la unele jocuri n pauze, s ia parte la dineuri i la un "pahar" n cluburi sau cantine - sunt pretexte de a manifesta euforie i plcere. Aceste interaciuni sunt obinuite (uzuale) ntre membri ai grupurilor de lucru apropiate. "prieteni de munc" (de serviciu) - diferii de prieteni n sens uzual. Acetia nu se invit acas, nu sunt antrenai n activiti n timpul liber, dar se neleg bine n rezolvarea unor probleme de serviciu, n desfurarea unor activiti pur sociale sau n munc, sau n ambele situaii. "prieteni sociali" - prieteni n adevratul sens al cuvntului dobndii n cadrul relaiilor de serviciu. Ei sunt diferii de prietenii cunoscui prin intermediul vecintii sau a petrecerii timpului liber.

Reguli pentru colegii de munc (serviciu) 1. Acceptai amabil s mprii cu cellalt sarcinile cu care a fost copleit. 2. Respectai singurtatea i secretele celorlali. 3. Fii cooperant cu privire la mprirea mijloacelor fizice de munc (lumin, temperatur, zgomot). 4. Artai-v s ajutai atunci cnd vi se cere. 5. Pstrai secretele (confidenele) ce vi se ncredineaz. 6. Lucrai, fii cooperani chiar dac simii ceva neplcut. 7. Nu v denigrai superiorii. 8. Adresai-v colegilor de munc pe numele de botez. 9. Cerei sfatul i ajutorul atunci cnd este nevoie. 10. Privii-v colegii de munc n ochi n timpul conversaiei. 11. Nu fii exagerat de preocupai s aflai date despre viaa particular a celorlali. 12. Rspltii datoriile, favorurile i complimentele orict de mici ar fi. 13. Nu v angajai n raporturi sexuale (intime) cu colegii de munc. 14. Fii gata s v nlocuii colegul cnd lipsete. 15. Nu v criticai colegul n public. * Relaia ef-subaltern Aceasta este una dintre cele mai importante i de baz dintre relaiile sociale. eful poate fi desemnat din afara grupului de lucru sau din interiorul su, de regul cel care are mai mult experien sau care tie mai mult despre organizare i conducere, despre sarcinile de munc din domeniul respectiv. Formal, eful are oarecare putere n a recompensa (rsplti) sau a pedepsi. Totui i subalternii au putere, se pot asocia, uni n sindicate sau mici grupuri care le confer o putere colectiv fa de care eful rmne dependent neputnd s-i concedieze pe toi, obligat fiind s le satisfac cererile. Exist n aceast relaie un schimb de ajutor sau alte recompense ntre superiori (efi) i subordonai.

Seful se afl n poziia de a ajuta subalternii s ctige bani, s i promoveze i ntr-un fel s le ridice nivelul de trai. i poate ajuta i n munc promovndu-le i nelegndu-le interesele, direcionndu-le recompensele n vederea obinerii unor performane n activitate. Subalternii i ajut eful fcnd o treab bun la locul de munc. Conductorul unui grup de lucru activeaz de obicei n acelai spaiu, uneori n aceeai ncpere cu subalternii pstrnd contactul cu acetia sub forma unor edine sptmnale dar mai ales la locul de munc, exemplu dup pauzele de cafea. Cele mai multe interaciuni ntre superior i subordonat sunt iniiate de ef: interaciuni cu privire la munc, comentarii asupra rezultatelor subordonailor, recomandri, sugestii pentru rezolvarea unor probleme. Dar subordonatul poate lua i el aceast iniiativ: fie are nevoie de sfaturi sau lmuriri, fie raporteaz progresele nregistrate, face sugestii i "plngeri" dac problemele sunt des ignorate de ef. Atribuiile efilor: * ndatoriri oficiale, de ceremonial. * iniiaz, procedeaz la concedieri, angajri. * reprezint legtura cu alte organizaii, grupuri pe plan intern i n exterior. * verific i afl ce se ntmpl n interiorul grupului pe care-l conduce i n afara lui, citete rapoarte. * informeaz cu anumite probleme pe subalterni. * transmite, reprezint grupul fa de teri. * acioneaz pentru mbuntirea anumitor situaii, supervizeaz aciuni, decizii, activiti. * rezolv urgenele i situaiile limit. * autorizeaz expedieri, diferite proiecte, propuneri. * negociaz cu sindicatele, salarii sau alte probleme. Spre deosebire de relaia de prietenie, aceasta dintre superior i subordonat ne apare ca superficial, foarte inegal, i uneori ostil i de concuren. n ea sunt prezente 2 "tabere" nevoite s comunice ntre ele. Superiorul ne apare ca o foarte slab surs de satisfacie, dar ca o surs major de conflict[5]. Care este sursa de conflict dintre ef i subaltern? 1. Teama i ostilitatea unor angajai fa de superiori - datorate unui tratament necinstit, teama de a nu fi pedepsii. Probabil c problema fundamental este c superiorii au puterea de decizie: de a pedepsi sau de a dispune de recompense.

2. Pe de alt parte, satisfacia n munc, absenteismul i revenirea la munc sunt profund afectate de relaia cu superiorul, de msura n care acesta din urm l poate "ine n ah". 3. Superiorii influeneaz starea sntii subordonailor n funcie de atitudinea pe care o au fa de acetia, ct de preocupai sunt de problemele lor. Pe scurt, cele mai importante surse de satisfacie n munc sunt: Structura de iniiere - planificarea muncii, instruirea, antrenarea, controlul i corectarea ca i motivarea, stimularea subordonailor. Consideraia - preocuparea fa de problemele i nevoile subordonailor, stabilirea unui climat de lucru cald i de susinere i sprijinire, de rezolvare a tuturor problemelor n i cu ajutorul grupului. Ambele surse trebuie s existe, dar s nu depeasc un anumit echilibru pentru a nu scdea eficiena. Cum trebuie superiorii s dea ordine fr s reduc satisfacia muncii? Rspuns: ntr-un stil democratic - convingtor, n sensul de a motiva oamenii prin explicarea i argumentarea necesitii rezolvrii problemei s le permit subordonailor s participe la decizii i s foloseasc tehnica discuiilor n grup i deciziile de grup[6]. * Reguli pentru superiori (efi): 1.Planificai i repartizai eficient munca. 2.inei la curent subalternii cu deciziile care i afecteaz, i intereseaz direct. 3. Respectai singurtatea i secretele celorlali. 4. Pstrai confidenele. 5. Consultai subordonaii n problemele care i afecteaz. 6. ncurajai avansarea subordonailor. 7. Oferii sfaturi subalternilor. 8. Luptai pentru interesele subalternilor dac este necesar. 9. Nu fii gelos, invidios pe abilitile subalternilor. 10.Nu dai ordine fr explicaii. 11.Artai consideraie fa de problemele subalternilor. 12.Privii subordonatul n ochi cnd i vorbii. 13.Nu v criticai subalternii n public.

14.Nu v vizitai subalternii neanunai. 15.Nu v supravegheai prea ndeaproape subordonaii. 16.Nu v angajai n raporturi intime cu subordonaii. 17.Rspltii datorii, favoruri i complimente. 18.Nu discutai problemele financiare personale cu subordonaii[7]. * Reguli pentru subordonai: 1.Nu ezitai s punei ntrebri cnd ordinele (dispoziiile) sunt neclare. 2.Utilizai-v iniiativa dac este posibil. 3.Expunei-v i aprai-v ideile proprii. 4.Reclamai nti la eful ierarhic i apoi ducei-v la alii. 5.Respectai singurtatea i secretele altora. 6.Fii ndatoritor i amabil. 7.Nu fii prea supus. 8.Acceptai critica. 9.Pstrai secretele i confidenele care vi se ncredineaz. 10.Fii gata s acceptai ordinele. 11.Nu spunei lucruri dezaprobatoare la adresa efului. 12.Privii-v superiorul n ochi n timpul conversaiei. 13.Ascultai instruciunile superiorului. 14.Nu v vizitai eful neanunat. 15.Nu v criticai superiorul n public. Concluzii: b Relaia superior-subordonat n munc este vzut de majoritatea oamenilor ca plin de conflicte i ca oferind puin satisfacie. b Superiorul poate avea o considerabil influen asupra sntii i satisfaciei dac sunt ntrebuinate corect abilitile i talentul su de manager.

b Superiorul are puterea de a recompensa i a pedepsi ceea ce face din aceast interrelaie ca ea s nu fie foarte apropiat, s nu se formeze legturi permanente. b Barierele create de diferenele de putere i de statut pot fi reduse prin utilizarea unor capaciti ale superiorului dar mai ales printr-o atitudine de preocupare, de interes pentru ceilali. Un om se comport n raport cu imaginea pe care o are despre sine. Atitudinea lui reprezint exteriorizarea unei concepii, care nu este altceva dect o reflectare a propriei lui persoane. Este transpunerea n plan obiectiv a imaginii despre lumea s interioar, despre propriile triri i sentimente. ntre aceste dou lumi, cea obiectiv i subiectiv i forul interior al subiectului nu se poate stabili dect o legtur de intercondiionare; ambele se influeneaz reciproc. Lumea material, prin transformrile i fenomenele ei impregneaz puternic lumea interioar a subiectului. n acelai timp, forul uman intern schimb realitatea, nsei imaginile pe care i le formeaz despre anumite procese i fenomene. Intercomunicarea, stabilirea de relaii sociale, de legturi puternice este o art, este - dac putem afirma - "arta de a reui n via!". 4.5. COMUNICAREA I RELAIILE MEDIC-PACIENT Alt relaie important, n plan profesional, este acea interaciune care se stabilete ntre medic i pacient. Cele mai multe vizite la medic se fac pentru diagnostic, tratament i remedii farmacologice, dar, de multe ori oamenii merg la cabinetul medical pentru probleme afective i sociale. Cercetrile mai vechi au artat c oamenii s-au ndreptat spre un "medic al familiei" cruia i aduceau la cunotin probleme emoionale, sociale, personale, dar i medicale; "medicul de familie" trebuind s se ocupe ca un terapeut i de "suflet" i de dureri fizice. S-a constatat c n special merg la medic pentru sfaturi i ndrumare medico-psiholsocial, persoane divorate, persoane singure sau separate de puin timp. Medicul devine adesea confident chiar n mai mare proporie dect psihologul, pentru bolnavii cardiaci[8]. Astfel c interrelaia medic-pacient, n care se realizeaz comunicarea pe coordonate deosebit de sensibile, fiind legat de durere, boal, moarte etc. este mult mai mult dect aciunea de stabilire a diagnosticului i tratamentului pentru bolnavii somatici. Subiecii au tentaia s clasifice obinuit medicii i consultaiile, dihotonic n "buni/ri", "bun/slab". Dar chiar n acest caz se realizeaz un comportament complex, consultaia medical fiind un act complex n care apar oamenii cu structura lor, cu atitudini, cunotine, expectaii dintre cele mai diferite. n toate secvenele actului medical sunt prezente trsturile intime, emoionale ale fiecrui participant n ecuaia "medic-pacient".

Dac profesorului i sunt necesare cunotine de psihologie i pedagogie pe care s le individualizeze i s le adapteze la structura psihic a elevului (studentului) de o anumit vrst (ct i a grupei, clasei la care pred), medicului i sunt necesare solide cunotine de psihologie medical i clinic pentru adecvarea conduitei lui la tipologia pacientului. Diferenele sunt foarte mari: oamenii difer n atitudinile lor cnd se prezint la medic, dup vrst, sex, nivel cultural, nivel socio-material etc. n interaciunea medic-pacient se stabilete o "reea" dinamic pentru c ambii particip la diagnoz i tratament, n anamnez i n convorbire ambele presupunnd grade diferite de intimitate. Cu att mai mult ne ateptm s existe un "cod" al regulilor de respectat att de ctre medic, dar i de pacient. Cele mai importante i selectate au fost sinteze de "comportament ateptat". * Reguli pentru medici 1. Ascultai cu rbdare pacientul. 2. Gsii explicaii, totdeauna, foarte clare. 3. Acordai sfaturi de medicin preventiv; 4. Comportai-v franc i onest. 5. Pstrai informaiile pacientului n strict confidenialitate. 6. Respectai dorinele pacientului. 7. Nu v criticai pacienii n public. 8. Artai-v sprijinul afectiv (emoional). 9. Privii pacientul n ochi n timpul convorbirii. 10.Respectai intimitatea pacientului. 11.Nu v angajai n raporturi intime (sexuale) cu pacienii. 12.Nu folosii jurminte i promisiuni n compania pacientului. 13.Nu v artai suprarea, stresul ori anxietatea n faa pacientului. 14.Nu pretindei pacienilor ajutor material. 15.ncercai s alctuii diagnostice limpezi, clare. 16.Prezentai-v n faa pacientului n lumina cea mai favorabil.

Dei regulile de conduit ale medicului pentru intercomunicare (ntre medic i pacient) inclus orientri generale privind desfurarea anamnezei, ele ncurajeaz att intimitatea (ex.: "fii franc!", "fii onest!" i "corect", "stabilete contact vizual" etc.), dar i protejarea ei prin pstrarea confidenei, respectarea problemelor personale. * Reguli pentru pacient 1. ntreab medicul dac este ceva neclar. 2. Ofer medicului informaiile necesare. 3. Respect cu grij instruciunile medicului. 4. Fii foarte onest n aceast relaie. 5. Asigur-i igiena i curenia corporal n vederea examinrii medicale. 6. Nu consuma n mod inutil timpul medicului. 7. Nu pretinde lucruri nerezonabile n bugetul de timp limitat al medicului. 8. Fii apropiat i "deschis" fa de medic. 9. Respect intimitatea medicului. 10.Expunei problemele o singur dat. 11.Privete medicul n ochi, n timpul convorbirii. Aceste reguli, general orientative pentru pacient au, de asemenea, scopul de a ajuta n centrarea pe problematica specific solicitnd intervenia medicului pentru promovarea i protejarea, n acelai timp, a intimitii n acest sistem de comunicare: medic - pacient.