Radiaiile alfa, fiind nuclee de heliu, au mas de repaus mare, ceea ce le permite s se deplaseze rectiliniu.

Din acelai motiv parcursul lor este mic. In funcie de energie, parcursul in aer al radiaiilor alfa este cuprins intre 2 i 10 cm. Radiaiile alfa sunt emise cu energii mari. Pentru toate substanele alfa emitoare, energiile cu care sunt emise radiaiile se situeaz in intervalul 2..9 MeV1. Intr-un camp magnetic, radiaiile alfa emise de o substan radioactiv sunt deviate sub forma unui fascicul ingust, ceea ce inseamn c ele sunt emisie cu aceei energie. Avand un parcurs mic si energii mari, radiatiile alfa, provoac o puternicionizarea specific (numrul de perechi de ioni produi pe unitatea de lungime a parcursului). In medie, o particul cu o energie de 2 MeV produce in aer 60000 de perechi de ioni pe cm. Radiaiile beta sunt compuse din particule cu sarcin electric negativ sau pozitiv, fiind cunoscute in literatur sub numele de radiaii beta minus (negatroni), respectiv radiaii beta plus (pozitroni). Aceste particule au o mas de repaus de peste 7300 ori mai mic decat a particulelor alfa. Din cauza masei lor mici precum i a faptului c au sarcin electric ele sunt uor deviate in campurile electrice create de electronii atomilor mediului strbtut, astfel incat traiectoriile lor nu sunt rectilinii, ci in zig-zag. Intr-un camp magnetic particulele beta emise de o substan radioactiv sunt deviate sub forma unui fascicul larg. Acest fapt arat c particulele beta emise au diverse energii. Distribuia energiei particulelor beta emise de o substan radioactiv este o distribuie continu de la valori foarte mici (aproape zero) pan la o valoare maxim, bine determinat, limita superioar a spectrului continuu beta. Radiaiile emise cu energia corespunztoare limitei superioare caracterizeaz individualitatea unei substane beta active. Energia medie a unui spectru de radiaii beta, emis de o anumit substan radioactiv, reprezint aproximativ 40 % din valoarea limitei superioare a spectrului. Energia maxim a spectrului beta variaz foarte mult de la o substan la alta. Gama acestor energii maxime, la substanele beta active cuprinde un domeniu larg (0,01 .. 15 MeV). Pentru cea mai mare dintre substanele beta-active domeniul de energii este situat intre cateva sute de keV i 2 MeV. Din cauza spectrului energetic continuu, radiaiile beta au un parcurs care variaz in limite foarte largi, parcursul lor in aer fiind de la caiva milimetri pan la caiva metri i chiar zeci de metri. Pentru radiaiile beta cu aceeai energie ca i a radiaiilor alfa, ionizarea specific este mult mai mic. De exemplu, o radiaie beta care are energia egal cu a unei radiaii alfa capabil s produc in aer 60000 de perechi de ioni pe cm, va creea in medie numai 60 de perechi de ioni pe cm. Radiaile gama i Rontgen sunt radiaii de natur electromagnetic. Aceste radiaii se caracterizeaz printr-un parcurs foarte mare i o ionizare specific mic. In funcie de energia lor, in aer pot strbate metri, zeci i chiar sute de metri. Dei radiaiile gama i Rontgen nu au sarcin electric, datorit proceselor complexe de interaciune cu mediul strbtut, traiectoriile lor nu sunt rectilinii. Radiaiile gama nu se difereniaz prin natura lor de cele Rontgen, dar au, in general, o energie mai mare i deci o lungime de und mai mic decat acestea din urm. In consecin, puterea lor de ptrundere printr-un mediu material este mai mare. Genetic, ele se difereniaz, deoarece
1

MeV-Mega electron Volt: este o unitate de msur pentru energie avnd ca valoare lucrul mecanic efectuat de un electron atunci cnd se deplaseaz ntre dou puncte ntre care este o diferen de potenial (tensiune electric) de 1 volt. Se utilizeaz n fizica nuclear i n chimie pentru a exprima energia cinetic a particulelor subatomice precum i energia absorbit sau degajat n reaciile nucleare sau chimice.

radiaiile gama sunt generate de nucleu pe cand radiaiile Rontgen sunt generate de inveliul electronic al atomului sau prin interaciunea electronilor puternic accelerai cu nucleele atomilor din materialul strbtut. Domeniul energiilor cu care sunt emise radiaiile gama de ctre diverse substane radioactive este cuprins intre 0,2 i 7 MeV. Valoarea numeric a energiei pentru anumite radiaii gama emise de o substan radioactiv, este totdeauna aceeai. Radiaiile gama cu aceeai energie ca i a radiaiilor alfa i beta, au o ionizare specific mult inferioar acestora. Astfel radiaiile gama cu o energie egal cu a radiaiilor alfa (W = 2 MeV) produc in aer doar o pereche de ioni pe cm in loc de 60000 perechi de ioni pe cm. Neutronii sunt particule lipsite de sarcin electric, cu masa de repaus egal cu a protonilor (nuclee de hidrogen), mai mic de patru ori decat a radiaiilor alfa i de apropape de 2000 de ori mai mare decat a radiaiilor beta. Neavand sarcin, au un parcurs mare. In aer, distana lor de zbor poate atinge sute de metri. La trecerea printr-un mediu material, neutronii interacioneaz cu nucleele atomilor acestuia i cu electronii lor, de aceea au parcurs in zig-zag i nu rectiliniu ca radiaiile alfa sau gama dure. Spre deosebire de radiaiile fotonice neutronii au o ionizare specific mai mare, datorit nucleelor de recul create la strbaterea materialului. Ei sunt incetinii de materialele uoare (parafin, grafit, ap, ap grea, beriliu metalic, oxid de beriliu, etc) i absorbii de bor i cadmiu. Materialele grele incetinesc mult mai puin neutronii, adic sunt mai transparente pentru acetia. Energiile cu care sunt emii neutronii de ctre sursele curent utilizate variaz in limite largi de la 0,1 MeV la 13 MeV. Dup energia lor, neutronii se grupeaz in : - neutroni leni, cuprinzand : - neutronii termici (0 < 0,44 eV), pentru neutronii care au o vitez relativ egal cu viteza de agitaie termic atomilor de hidrogen la temperatura camerei (2000 m/s), energia atingand 0,025 eV; - neutronii de rezonan (0,44 eV < W < 1000 eV); - neutronii cu energii intermediare (1 keV < W < 500 keV) - neutronii rapizi (0,5 MeV < W < 10 MeV).