Sunteți pe pagina 1din 2

Literatura de specialitate fare referin la state slabe i la state puternice.

Buzan consider c "distincia dintre state slabe i state puternice este esenial pentru orice analiz a securitii naionale (op.cit. p. 97). State puternice-state slabe (weak and strong states) are n vedere nivelul coeziunii socio-politice; puteri slabe-puteri "puternice" (weak and strong powers) se refer la capacitatea economic i militar. Puteri slabe ca Austria, Olanda, Norvegia sunt, toate, state puternice. Puteri importante, ca Brazilia, Pakistan, Indonezia sunt state slabe. Superputeri, ca odinioar URSS i astazi China, sunt state slabe. Puterea uria a Uniunii Sovietice a fost obinut prin slbirea permanent a statului. URSS a euat ca stat pentru c, aplicnd referenialul nostru, necesara coeziune socialpolitic a statului (nseamnnd realizarea unei identiti colective puternice, deasupra identitilor naionale i etnice din imperiu, adeziunea din convingere la ideologia comunist i un sistem instituional optim, neafectat de corupie) nu sa putut realiza. URSS a fost, din acest punct de vedere, un experiment politic artificial, un stat artificial, chiar dac puterea lui a fost una extrem de real. Baza puterii sovietice a fost slab, iar puterea sa artificial. n ceea ce privete statele slabe, literatura din domeniul securitii evideniaz aceste state ca surs de insecuritate. n primul rnd, exist state slabe ca urmare a unei relaii de dependen de o mare putere (sau dependencia, termen n spaniol, desemnat a descrie situaia statelor din America Latin, dependente, cele mai multe, de Statele Unite). n al doilea rnd, exist state slabe, ndeosebi n Lumea a III-a i n fosta Uniune Sovietic, n care elementele fundamentale ale statalitii (populaie, identitate, teritoriu, structur instituional) sunt insuficient sau precar definite. n al treilea rnd, exist state slabe ntr -un numr de ri care, chiar dac au realizat o anumit form de coeziune intern (de obicei prin regimuri politice autoritare), se manisfest pe plan internaional ca puternice surse de instabilitate i insecuritate (Corea de Nord, Libia, Cuba). Ceea ce este comun statelor slabe, din oricare categorie menionat mai sus, este nivelul relativ ridicat de riscuri interne, care oricnd se pot transforma n ameninri la adresa guvernrii, ntruct "statele slabe sau nu au, sau nu au reuit s realizeze un consens politic i societal de suficient stabilitate pentru a elimina utilizarea pe scar larg a forei ca element major i de continuitate n viaa politic a naiunii" (Buzan, op.cit. p.99). Un prim indicator al slbiciunii statelor este ceea ce Alfred Stepan numete suppression facility (capacitate represiv, Vezi volumul Armata i societatea, n bibliografia recomandat), respectiv dimensiunea aparatului de ordine intern raportat la totalul populaiei. Practic, numrul de poliiti, ageni, informatori, jandarmi, gardieni .a. cu funcii de protecie intern, raportat la 10.000 de locuitori, ne ofer o prim idea despre slbiciunea unui stat. Pot fi listate cel puin ase condiii de definire a statelor slabe. Este deajuns ca una dintre aceste condiii s fie valabil pentru a se putea aplica definiia de stat slab: 1. Violen politic manifest (Afganistan, Irak, Coasta de Filde, Somalia); 2. Aciuni represive ale poliiei politice (Belarus, Rusia, China, Corea de Nord, Ucraina nainte de Iuchenko); 3. Conflict politic manifest ntre diferite grupuri, inspirate de ideologii conflictuale, relativ la ideologia dezirabil pentru organizarea statului (Peru, Turcia, Iran, Salvador); 4. Lipsa unei identiti naionale comune sau/i prezena unor grupuri naionale (minoritati) cu obiective politice competitite (Sudan, fosta Iugoslavie, Sri Lanka); 5. Lipsa unei autoriti politice recunoscute (Liban, Uganda, Bosnia-Heregovina); 6. Absorbia societii civile de ctre stat, prin controlul formelor de asociere, controlul asupra media, eliminarea grupurilor alternative (Rusia, China, Iran).(teoria si practica 27 ssi 28) ANGOLA - dispune de o economie slab dezvoltata cu importante si variate resurse subsolice, mai ales de petrol si diamante (95% pentru export). Industria prelucratoare este axata pe productia de

energie electrica obtinuta in cadrul hidrocentralelor, industria lemnului, industria alimentara (faina de peste). Agricultura antreneaza peste 30 % din populatia activa, fiind axata pe culturile de porumb, trestie de zahar, nuci de cocos (pentru ulei) si cafea (cea mai importanta pe ansamblul economiei a carei productie a scazut de cateva zeci de ori in urma conflictelor armate de dupa 1976 datorita nationalizarii marilor companii particulare, cand dupa modelul marxist s-a inceput construirea socialismului). Cresterea animalelor: porcine, ovine, bovine.