Sunteți pe pagina 1din 50

Senzori si traductoare in monitorizarea mediului

Conf. dr. ing. Igor Cretescu


Facultatea de inginerie chimica si protectia mediului Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi

Introducere
Senzorii sunt dispozitive care sesizeaz variaia unui parametru din sistem prin emiterea de semnal corespunztor, corelat cu mrimea (intensitatea) parametrului respectiv. Se mai numesc traductoare si cele care au o construcie mai complex (care include i alte elemente auxiliare). Senzorii (traductoarele) au rolul de a transforma anumii parametri ai sistemului n mrimi de alt natur. Parametrul de transformat formeaz semnalul de intrare al traductorului, iar cel transformat semnal de ieire.

Clasificarea senzorilor i traductoarelor utilizate n controlul factorilor de mediu In ideea controlului calitii factorilor de mediu dup destinaie, distingem trei categorii de senzori: a)pentru determinarea poluanilor care contamineaz factorii de mediu; b) pentru determinarea componenilor din care este alctuit n mod natural factorul de mediu supravegheat; c) pentru determinarea unor mrimi dependente de factorul natural i climatic

a) Contaminarea factorilor de mediu


se poate realiza cu sau fr intervenia omului provocnd modificri fizico-chimice sau biologice ale acestora. Atunci cnd aceste modificri depesc un anumit prag i se menin un timp ndelungat se instaleaz fenomenul de poluare. Dup natura agenilor care au produs modificarea echilibrului biologic, fizicochimic al ecosistemului se pot defini urmtoarele tipuri principale de poluare: chimic; fizic:- termica - fonica - radioactiva biologic.

b) Senzori pentru determinarea compuilor care alctuiesc n mod natural factorul de mediu studiat

Aer: - determinarea gazelor din compoziia atmosferei nepoluate: O2, CO2, etc. - determinarea umiditii Ap: - determinarea conductivitii (coninutul total de sruri) - determinarea gradului de turbiditate - determinarea nivelului, debitului si/sau vitezei apei Sol: - presiunea vaporilor de apa n sol - umiditatea - determinarea compoziiei solului nepoluat: carbonai, sruri de calciu, de magneziu etc., precum si existena unor microelemente

c) Mrimi dependente de factorii naturali sau climatici:


temperatura, presiunea, viteza vntului, umiditatea aerului, intensitatea luminoas, radioactivitatea natural, nivelul si debitul apei.

Clasificarea senzorilor i a traductoarelor dup principiul de funcionare


Dup acest principiu senzorii se mpart n: 1. senzori electrochimici 2. senzori optici 3. biosenzori 4. alte tipuri de senzori

1. Senzori electrochimici
Mrimea de intrare este, n general, o specie de natura chimic, iar mrimea de ieire este o mrime de natur electric. Funcie de natura mrimii electrice, senzorii electrochimici se mpart n: - senzori poteniometrici la care mrimea de ieire este un potenial; - senzori amperometrici la care mrimea de ieire este un curent; - senzori conductometrici la care mrimea de ieire este conductana, impedana sau rezistena electrica, implicit conductivitatea sau conductibilitatea specifica.

2. Senzori optici Sunt acei senzori care se bazeaz pe un fenomen optic i la care mrimea de ieire este o mrime de natur optic: intensitatea luminoas, absorbana, transmitana, difuzia. Astfel, spre exemplu, putem mentiona traductoare (senzori) de tip colorimetric, nefelometric sau turbidimetric, care folosesc ca elemente fotosensibile: celule fotoelectrice, semiconductori fotosensibili (exemplu: fotodioda, fotorezistorul, etc.)

3. Biosenzori Sunt senzori care au o interfata de natur biologic sau biochimic, care este foarte selectiva la prezenta in mediul de analizat a unui compus specific, ce poate fi determinat prin detecia (electrochimica, optica etc.) a semnalului obinut prin interaciunea dintre acest compus si biointerfata respectiva. La rndul lor, biosenzorii se pot clasifica dupa mai multe criterii care vor fi prezentate in cele ce urmeaza

Alte tipuri de senzori

a) senzori piezoelectrici si acustici b) senzori electronici: 1) de tip semiconductori: integrai, pe baza tehnologiei MOS-FET; 2) de tip oxizi-semiconductori 3) senzori rezistivi: chemorezistori si termorezistori. c) senzori bazai pe proprieti magnetice; d) senzori bazai pe radiaia ionizant.

Caracteristicile senzorilor (traductoarelor) Caracteristicile primare ale senzorilor (traductoarelor)


Principalele caracteristici primare ale senzorilor (traductoarelor) folosite in controlul factorilor de mediu, cu referire in special la calitatea apei, sunt urmtoarele: 1. Funcia de transfer 2. Sensibilitatea 3. Selectivitatea (specificitatea) 4. Stabilitatea 5. Timpul de rspuns 6. Gradul de participare al senzorului 7. Sigurana n exploatare 8. Economicitate

1. Funcia de transfer - este caracteristica cea mai important a unui senzor. Reprezint expresia relaiei dintre semnalul de intrare (de exemplu, concentraia unei anumite specii de determinat, temperatura, presiunea, etc.) i semnalul de ieire al senzorului. 2. Sensibilitatea (limita de detecie) - este definit drept concentraia cea mai sczut n specia urmrit, care conduce la apariia unui semnal care poate fi distins de semnalul obinut prin msurtori paralele n probele martor. 3. Selectivitatea unui traductor se refer la efectul interferenelor cauzate de ioni sau molecule, altele dect specia urmrit. ntruct la marea majoritate a traductoarelor nu se poate asigura un procent de 100 % a selectivitii, este important sa se cunoasc limitele de selectivitate ntr-o soluie test dat. 4. Stabilitatea semnalului n timp: aceast caracteristic primar se refer, n general, la modificarea performanelor traductoarelor (T) n timp din cauza unor diveri factori. Cunoaterea stabilitii senzorului (traductorului) n timp permite stabilirea frecvenei de verificare i recalibrare a acestuia.

5. Timpul de rspuns: decalajul n timp dintre variaia semnalului de intrare i variaia corespunztoare semnalului de ieire a traductorului respectiv. 6. Gradul de participare al senzorului - gradul de participare al senzorului la interaciunea cu sistemul studiat trebuie s fie redus datorit eliminrii perturbaiilor cauzate de prezena senzorului n sistem (exemplu: consum de materii). 7. Sigurana n exploatare - presupune asigurarea unui grad de fiabilitate a sistemului de msur, care este garantat de productor pentru o anumita durat de funcionare a traductorului si este de dorit s fie ct mai mare. Fiabilitatea sistemului de msur este definita ca numrul maxim de defeciuni a sistemului intr-un anumit interval de timp. In aceste condiii, traductorul trebuie s realizeze msurarea mrimilor dorite n conformitate cu caracteristicile stabilite de productor. 8. Economicitatea este o caracteristica a unui senzor (traductor), care se poate realiza pornind de la productor i ajungnd pn la utilizator. La productor, economicitatea se poate realiza fie prin ntrebuinarea unor materiale cu pre de cost redus, fie prin introducerea robotizrii in procesul de fabricaie de serie, folosind tehnologii de tip hightech (de exemplu: fabricarea senzorilor de tip micro-chip).

Erori ntlnite in procesul de msurare

erorile sistematice sunt constante pentru un instrument dat si efectele lor pot fi nlturate; valorile acestora se determin prin calibrare; erorile aleatorii nu pot fi nlturate dar pot fi reduse prin msurri repetate. Parametri calibrrii utilizai pentru definirea preciziei (erorii) sunt urmtorii:

rezoluia sensibilitatea linearitatea histerezisul repetabilitatea/precizia /reproductibilitatea

Caracteristicile secundare ale senzorilor

Caracteristicile secundare ale unui senzor sunt definite ca efecte indirecte ale funcionrii senzorului in condiii diferite ambientale, asupra rspunsului generat de sistemul de analiza realizat pe baza senzorului. Caracteristicile secundare ale senzorilor sunt necesare pentru asigurarea unor modaliti tehnice de compensare sau autocompensare a influentei condiiilor de analiz asupra validitii rezultatelor msurtorilor. Dac in cadrul unor msurtori a calitii apelor de suprafaa, o serie de parametri pot fi meninui constani (cum ar fi: viteza de agitare la suprafaa membranei senzorului de tip electrod ion selectiv, presiunea apei n celulele de msurare a gazelor dizolvate, folosind membrane gaz permeabile), influenta altor parametri (cum ar fi: temperatura, tria ionic etc.) asupra rspunsului generat de senzori este relativ greu de cuantificat. Din aceasta cauza se impune compensaia rspunsului senzorilor la influenta unor mrimi caracteristici secundare.

SENZORI ELECTROCHIMICI
In procesele de monitorizare a mediului destinaia unui senzor electrochimic este s furnizeze informaii n timp real despre compoziia chimic a mediului nconjurtor. Ideal un astfel de dispozitiv este capabil s rspund n mod continuu i reversibil fr a perturba proba. Astfel de dispozitive constau ntr-un element traductor n contact cu un element sensibil care realizeaz recunoaterea speciilor chimice, furniznd informaia analitic sub forma unui semnal electric n urma interaciunii cu specia de analizat. n funcie de natura analizei i a speciei analizate se pot utiliza diverse tipuri de dispozitive electrochimice, care pot fi clasificate, n funcie de natura semnalului electric, n: senzori poteniometrici; senzori amperometrici; senzori conductometrici.

Senzori poteniometrici
Prin senzor potentiometric se nelege acel senzor care transform concentraia unei specii de determinat ntr-o diferen de potenial, n condiii de curent net egal cu zero. Schema de principiu a unui traductor poteniometric este prezentat n figura 1 i este, de fapt, o celul electrochimic n care se introduce soluia de analizat i un sistem de electrozi format dintr-un electrod de referin i un electrod indicator (senzor poteniometric) care i modific potenialul n funcie de specia electroactiv din soluia de analizat.

Fig.1. Schema unei celule poteniometrice

Cel mai frecvent, senzorul potentiometric se prezint sub forma unei membrane, o faz care intercalat ntre alte dou faze, previne transportul haotic de mas ntre acestea, permind trecerea cu anumite grade de libertate a uneia sau a mai multor specii chimice. Exist senzori poteniometrici i fr membrane, cum a fi electrozii metalici, care pot fi de mai multe tipuri: a) un element metalic de spea I este format dintr-un metal n contact cu o soluie n care se afl ionii si; b)electrodul de platin: pentru determinri poteniometrice de oxido-reducere; c) electrodul de stibiu, chinhidron: pentru determinri de pH.

Electrodul de sticl

Fig.2. Schema constructiv a electrodului de sticl

Este constituit dintr-un corp confecionat din sticl (1) terminat la partea inferioar cu o membran din sticl (2) cu o grosime de ordinul micronilor. Membrana se realizeaz dintr-o sticl special obinut prin modificare n structura sticlei obinuite sau adugare de sruri de Ca, Mg, Li, etc. Soluia intern (faza 3) (3) care scald partea inferioar a membranei este constituit dintr-o soluie tampon (buffer) cu o valoare constant a pH-ului ales n dependen de domeniul de pH n care se va utiliza electrodul. Electrodul de referin intern (4) este un electrod de tipul Ag/ AgCl realizat dintr-o srm de Ag pe care este depus un precipitat de AgCl. Soluia intern este saturat cu AgCl.

Exist sisteme de electrozi combinai formai dintrun electrod de sticl i un electrod de referin amplasai n acelai corp.

Fig.3. Schema constructiv a unui electrod de sticl pH sensibil combinat: 1 membran de sticl; 2 corp de sticl; 3 ecranare; 4 soluie intern; 5 element interior de referin; 6 capac; 7 cablu coaxial.

Este un electrod combinat care include att electrodul de sticl ct i electrod de referin intern i extern. 1. membran de sticl sensibil la pH ; 2. electrod de referin intern ; 3. frit (jonciune realizat din sticl poroas; aceasta nu permite curgerea lichidului de umplere B n exterior dar permite schimbul ionilor, deci realizeaz contactul electric cu soluia extern al crui pH ne propunem s-l msurm) ; 4. electrod de referin extern ; 5. corpul electrodului combinat ; 6. tu care permite umplerea, respectiv schimbarea soluiei de electrolit pentru electrodul de referin.

Electrodul membran ion selectiv cu membran solid

Fig.4. Schema constructiv a electrodului membran ion selectiv cu membran solid

Senzori amperometrici
Semnalul util (mrimea de ieire) a unui senzor amperometric este obinut sub form de curent a crui intensitate depinde de mrimea de intrare (concentraie, temperatur, etc). Construcia, performanele de aplicare ale senzorilor amperometrici destinai determinrii speciilor chimice depind de natura semnalului de excitare i de condiiile n care se realizeaz transportul speciei analizate spre electrod. Dac soluia adiacent electrodului nu este agitat intervine problema dependenei de timp a semnalului msurat. Pentru diminuarea acestui inconvenient se recomand o serie de soluii: 1. utilizarea de electrozi n regim hidrodinamic; 2. interpunerea ntre prob i electrod a unei membrane care s delimiteze stratul de difuzie; 3. pulsarea potenialului electrodului de la o valoare iniial corespunztoare zonei de inactivitate electrochimic la o valoare final din zona de activitate electrochimic controlat de transportul de mas; 4. utilizarea de micro-electrozi.

SENZORI OPTICI
Senzorii optici n controlul calitii mediului servesc n general la msurri turbidimetrice sau la determinri de absorbie (culoarea apei, analize colorimetrice). 1. Tehnici nefelometrice Metoda cel mai des utilizat n determinarea concentraiei n suspensii se bazeaz pe msurarea transmisiei i respectiv difuziei a unei radiaii luminoase la una sau mai multe lungimi de und.

Exemple de dispozitive fotosensibile


Fotorezistorul: este un rezistor electric avnd la ntuneric o valoare mare a rezistenei care scade prin iluminare cu cteva ordine de mrime. Pentru domeniul vizibil fotorezistorii se fabric din: sulfur de cadmiu ( Cd S ) sau seleniur de cadmiu (Cd Se ) avnd o sensibilitate spectral sub forma unui vrf care se plaseaz ntre 5300 - 7000 A. Pentru domeniul IR fotorezistorii se realizeaz din germaniu dopat cu Au, Hg, Cu. Se mai folosesc aliaje: Ge-Si.

Fig.5

Fotodioda: este o diod ce const dintr-o jonciune p-n care poate fi iluminat pe la partea n care exist stratul p sau n cu grosimea cea mai mic. Fotonii care cad pe material ptrund pn la diferite adncimi i genereaz perechi electron - gol. Acestia strbat regiunea de sarcin spaial fiind dirijai spre capete ca i purttorii generai termic. In felul acesta se mrete curentul rezidual (fotocurent) n mod proporional cu intensitatea fluxului luminos incident. Spre deosebire de fotorezisten unde curentul care traverseaz dispozitivul depinde att de iluminare ct i de tensiunea aplicat la borne, fotodioda are un curent constant n raport cu tensiunea.

Fig.6. Fotodiod a. Structur fizic ; b. Caracteristici curent - tensiune;

Fotocelula (fotoelementul ): este n esen o jonciune p-n supus iluminrii, dar spre deosebire de fotodiod nu este polarizat cu tensiune intern. Fototranzistorul: Este un tranzistor ce se comport ca o fotodiod cu amplificator de curent. Spre deosebire de diod sensibilitatea acestui dispozitiv este de ori mai mare, unde coeficientul de amplificare al tranzistorului.

Fig.7. Fototranzistorul

Biosenzori
Biosenzorii sunt detectori ce se bazeaza pe molecule selective ce intra in componenta plantelor si animalelor. Biosenzorii moderni au evoluat din combinarea a doua discipline separate: tehnologia informationala, (microcircuite si fibre optice, procesare numerica a datelor, teoria generala a sistemelor cu comportare neliniara) si biologia moleculara. Prima furnizeaza electrozi miniaturali sau senzori optici, tehnica de preluare si procesare a informatiei iar a doua, pune la dispozitie biomolecule care recunosc o substanta tinta.

BIOSENZORI

Definiie: un biosenzor poate fi definit ca un dispozitiv, de obicei electronic, care folosete moleculele de interes biologic pentru a detecta molecule specifice. Biosenzorul const dintr-un element biologic imobilizat pe un senzor fizico-chimic clasic care transform informaia chimic ntr-un semnal electric.

Dezvoltarea cronologica a biosenzorilor

In 1950 Leland C. Clark Jr., a inventat un electrod pentru masurarea oxigenului dizolvat in sange. In 1962 Clark extinde folosirea acestui "electrod de masurare a oxigenului" la determinarea nivelului de glocoza in sange. Prin depunerea pe senzorul pentru oxigen a unui strat subtire de gel ce contine enzima numita glucooxidaza, urmat de o membrana semipermeabila de dializa ce permite glucozei sa difuzeze in senzor, dar impiedica enzima sa difuzeze. In 1969, G.Guilbault a inventat un sistem de masura a ureei in fluidele fiziologice, pe baza detectiei potentiometrice.

fost folosite, drept biocatalizatori selectivi in realizarea de biosenzori. Cercetatorii in domeniu au realizat ca nu numai enzimele singulare se pot folosi, ci si tesuturi ce care sunt sensibile la prezenta unor aminoacizi sau alte biomolecule. Un an major pentru dezvoltarea biosenzorilor a fost anul 1975, cnd tehnologia acestora a cunoscut o nou revoluie. Aceasta s-a datorat folosirii bacteriilor pe post de bioreceptori n aa numiii electrozi microbieni (folosii iniial pentru msurarea alcolului). Acest moment a marcat i nceputul folosirii biosenzorilor n controlul mediului nconjurtor.

In deceniile ce au urmat, peste 100 de enzime au

In 1976 Clemens a ncorporat un biosenzor de glucoz ntr-un panceas artificial. In 1990 Gold i Ellington au fost primii care au folosit fragmente de acizi nucleici pe post de bioreceptori. Isao Kurube si Shuichi Suzuki au masurat consumul biochimic de oxigenului, ce reprezinta un indicator al prezentei substantelor organice biodegradabile in apa. Biosenzorul, bazat pe o drojdie, poate realiza determinari a indicatorului mentionat in 30 minute fata de 5 zile in care se obtin rezultatele prin metode conventionale.

Clasificarea biosenzorilor
O clasificare a biosenzorilor se poate realiza dup mai multe criterii: dupa tipul traductorului folosit n prelucrarea informaiilor preluate de la elementul biologic: - biosenzori realizai pe baza senzorilor electrochimici(poteniometrici,amperometrici,conductometrici); - biosenzori realizai pe baza unor senzori termici; - biosenzori optici; - biosenzori piezoelectrici; - biosenzori manometrici.

Clasificarea biosenzorilor

dupa tipul de agent biologic folosit biocatalitic (enzime, celule, tesuturi) anticorp (imunosenzor) antigen (fragment de ARN). dupa analitii sau reactiile pe care le monitorizeaza monitorizare directa monitorizare indirecta

Elemente constructive ale biosenzorilor


tesut, microorganism, celule, enzime, anticorpi, acizi nucleici sau material obtinut prin intermediul stiintelor inginersesti); Traductorul sau detectorul (optic, piezoelectric, electrochimic) care transforma semnalul rezultat din interactiunea analitului cu elemental biologic intr-o marime fizica usor de masurat si cuantificat; Sistemul de masurare si prelucrare a semnalelor senzoriale, astfel ca rezultatele obtinute sa poata fi exprimate intr-un mod simplu si cunoscut.
Elementul biologic sensibil (material biologic -

Principii de functionare (detectie)


Biosenzorii optici pot fi exemplificati prin folosirea unei radiatii laser corespunzatoare fenomenul surface plasmon resonance. Astfel un strat subtire de aur depus pe o suprafata de sticla cu indice ridicat de refractie poate absorbi lumina laser si produce unde de tipul surface plasmons pe stratul de metal. Daca un analit intra in contact cu un receptor imobilizat pe suprafata peliculei de aur, se produce un semnal masurabil. Biosenzorii electrochimici au la baza cataliza enzimatica a unei reactii de reducere sau de oxidare.

Biosenzorii piezoelectrici utilizeaza cristale de quartz care se deformeaza si produc oscilatii, cand li se aplica un potential electric.

Biosenzori electrochimici
Biosenzorii au ocupat o poziie important printre modalitile actuale de analiza i prezinta perspective promitatoare n domeniul monitorizrii mediului nconjurtor. Astfel de dispozitive constau n dou componente: o entitate biologic care recunoate compusul inta analizat (analit) i un electrod traductor care converteste concentratia analitului n semnal electric utilizabil.

Fig 8. Biosenzor electrochimic: biorecunoatere i semnal de traductor

Aplicatii
Detectia pesticidelor si a altor poluanti

organici din ape (fenoli, antibiotice, etc.); Detectarea agentilor patogeni; Determinarea nivelului de substante toxice inainte si dupa remediere; Detectia substantelor toxice din aer; Evaluarea activitatii biologice a unor produse recent descoperite.

Biosenzori pentru detectia pesticidelor


Biosensorii pentru detectia pesticidelor, se bazeaza pe inhibarea activitatii enzimatice a unor enzime de tipul colinesteraselor imobilizate, utilizand detectori de tip electrochimic, si respectivi detectori optici. Acestia, au o sensibilitate destul de ridicata, dar prezinta anumite dezavantaje: selectivitate relativ scazuta, determinare indirecta ce necesita mai multe etape, intermediare in procesul de analiza, inhibitie ireversibila in cazul multor compusi interferenti. Aceste dezavantaje, pot fi inlaturate, prin utilizarea diferitelor tipuri de traductoare, cum ar fi spre exemplu cele capacitive, realizat pe siliciu macroporos.

Biosenzor clasic pentru determinarea D-glucozei

Fig.9 Dispozitivul consta dintr-un receptor conectat la un canal ionic implantat intr-o membrana modificata chimic.

Biosenzorii prezinta o serie de avantaje, in afara de sensibilitate si selectivitate ridicata dupa cum urmeaza: in cazul in care analitul prezinta mai multi izomeri, prezinta selectivitate diferita, permitand determinarea separata a fiecaruia. timpul necesar unei analize folosind biosenzori este incomparabil mai scurt, fata de metodele clasice (timpul de analiza se poate reduce la 1-3 minute.) prin co-imobilizarea enzimelor si a coenzimei in realizarea biosenzorilor, se asigura reutilizarea acestor reactivi pentru determinari multiple, scazind astfel pretul unei analize si simplificand procedura. protocolul de lucru este, in cazul metodelor enzimatice, mult mai simplu decit in cazul metodelor chimice.

Concluzii Biosenzorii integrati in microcircuite electronice prezinta marele avantaj al posibilitatii de realizare a unor instrumente analitice ieftine, reproductibile, care pot fi produse in serie larga. Timpul de raspuns scazut al biosenzorilor, conduce la variante de analiza mai economice, datorat utilizrii unei singure enzime n cantiti foarte mici.

Realizarea senzorului este extrem de simpla.

Deosebit de importante din punct de vedere practic sunt etapele care privesc calibrarea si modalitatea de furnizare a unor rezultate (cu grad de incertitudine determinat si admisibil), care sa permita stabilirea domeniul de concentratii, pentru care sa se obtina rezultate cat mai apropiate de standard, la masuratori pe probe cu matrice complexa, asa cum sunt cele reale.

Exemple de biosenzori electrochimici pentru analize de mediu


Analize Benzine Cianuri Hidrazine Plumb Mercur Nichel Nitrii Nitroamine Peroxizi Pesticide Fenol Sulfii Uraniu Recunoatere Activitate microbian Inhibare enzimatic Electrocataliz Recunoatere ion Preconcentraie Preconcentraie Preconcentraie Electrocataliz Biocataliz Inhibare enzimatic Biocataliz Biocataliz Preconcentraie Proces de recunoatere Celule ntregi Tirozinaz Cataliz cu rutheniu Ionofori macrociclici Eter Dimetilglioxin Schimbtori de ioni Cataliz de rutheniu Peroxidaze Acetilcolin-esteraz Tirozinaz Sulfit-oxidaz Nafion Element de traductor Amperometrie Amperometrie Amperometrie Poteniometrie Voltametrie Voltametrie Voltametrie Amperometrie Amperometrie Amperometrie Amperometrie Amperometrie Voltametrie

DETECIA I CONTROLUL RADIOACTIVITAII


Prin radiatie ionizanta se intelege radiata emisa de sursele radioactive (care pot fi de origine naturala sau artificiala). Astfel suntem permanent expusi la un nivel sczut de radiaie ionizant din surse naturale care poate proveni din: 1.radiaia cosmic 2.radiaia terestr 3.radon 4.radiaia natural din interiorul organismelor noastre Radiaia ionizant provenind din aceste surse constituie ceea ce numim radiaie de fond. In plus, suntem expusi i la o radiaie artificial, provenind din: - expunere medical din radiografdfiile medicale i dentare cu raze X, i din tratamentele de iradiere cu cobalt sau cu iod radioactiv. - diverse alte surse producerea de energie electric att n instalaii clasice ct i n cele nucleare, transportul i depozitarea substanelor nucleare, programele de testare a armamentului nuclear, ct i din alte activiti umane, cum ar fi fumatul, arderea gazului pentru nclzire i gtit, utilizarea fosfailor ca fertilizatori i privitul la televizor color. In functie de tipul de sursa exista mai multe tipuri de detectoare, care se vor prezenta in cadrul cursului

ANALIZA CALITII AERULUI


In cele ce urmeaza vor fi prezentati senzorii destinati monitorizarii indicatorilor meteorologici ai aerului atmosferic, dupa care se va face referire la senzorii destinati masurarii principalilor indicatorii de calitate ai atmosferei [NOx, SOx, COV, PM (10 sau 2.5)]. Senzori de umiditate Umiditatea se refer la vaporii de ap coninui n aer. Msurtorile pentru umiditate pot fi condiionate de o serie de termeni sau uniti. Cei trei termeni folosii de obicei sunt: umiditatea absolut, punctul de rou i umiditatea relativ (RH). Punctul de rou Punctul de rou este exprimat in C sau F, este temperatura i presiunea la care gazul incepe s condenseze intr-un lichid. Umiditatea relativ Este prescurtat RH, umiditatea relativ se refer la raportul (exprimat in procente) a coninutului n umiditate din aer n comparaie cu umiditatea saturat la aceeai temperatur i presiune.

Criterii pentru selectarea unui senzor pentru masurarea umiditatii


Aceast discuie a principiilor de operare capacitive, rezistivitate si termo-conductive folosite la msurarea umiditii va scoate n eviden avantajele, dezavantajele i aplicaiile posibile. 1. Senzori capacitivi de umiditate Umiditatea relativ senzorii capacitivi de umiditate relativ (RH) (a se vedea figura) sunt folosii foarte mult n aplicaii industriale, comerciale i telemsurarea parametrilor meteorologici.

Fig.10 .Senzori capacitivi RH sunt produi ntr-o mare varietate de dimensiuni i forme, cu diferite caracteristici, prin incapsulare in circuite electronice integrate