1.

Mituri si credinte in Mesopotamia Numele Mesopotamia se refer la o regiune din Orientul Apropiat, care n prezent ine parial de Irak, parial de Siria de est i parial de Turcia de sud. Numele vine din grecete i se refer la zona situat ntre Tigru i Eufrat. Nu a existat niciodat o entitate politic sau o ar numit Mesopotamia, i nici nu exist granie definite; numele e unul convenional, inventat de istoricii greci pentru a se referi la aria geografic larg dintre cele 2 ruri. Religia mesopotamian este cea mai veche religie cunoscut. Mesopotamienii credeau c lumea este un disc plat, nconjurat de un spaiu uria, gol, i deasupra, raiul. Ei mai credeau c apa se gsete peste tot, i c universul a aprut din aceast mare enorm. Religia mesopotamian era politeist adic oamenii credeau n mai muli zei. Dei credinele descrise mai sus erau comune tuturor mesopotamienilor, au existat i variaii regionale. Cuvntul sumerian pentru univers este an-ki, care face referire la zeul An i la zeia Ki. Fiul lor era Enlil, zeul aerului. Ei credeau c Enlil este cel mai puternic zeu. El era stpnul zeilor din panteon, similar cu Zeus de la greci, sau cu Jupiter al romanilor. Sumerienii i puneau de asemenea ntrebri filozofice, cum ar fi: Cine suntem?, Unde suntem?, Cum am ajuns aici?. Ei rspundeau acestor ntrebri cu explicaii din sfera supranaturalului. Dac cineva era bolnav, ei se rugau la zei pentru nsntoirea persoanei respective. Doctorii mesopotamieni nu erau foarte avansai din punct de vedere medical, aa c oamenii preferau s cear ajutor de la zei. Epopeea lui Ghilghame dateaz din sec VII .Hr. i este povestea cutrii nemuririi i cea mai veche scriere literar a umanitii. Poemul conine multe elemente mitologice care vor aprea n literaturile i tradiiile mitologico-religioase ale civilizaiilor ulterioare. Morala poemului este: omul nu se poate mntui de unul singur. Preoii erau o clas social distinct mprit n categorii: -preoii kalu se ocupau cu muzica i instrumentele; preoii mashmashu, exorciti cu ajutorul jertfelor special; -preoii baru descifrau semnele cereti sau interpretau visele; -primul cod de legi: coul lui Hamurabi: legea Talionului (ochi pt ochi si dinte pentru dinte); -o triada de zeitati: cerul: ANU, pamantul: ENLIL, apele: ENKI; -zeita ISTAR: zeita fertilitatii; -cultulul puterii: Monarhul (controla statul cu ajutorul armatei ) unitatea politica si religioasa; 2. Credinte si structure religioase in Egiptul Antic Pe Valea Nilului, strns ntre maluri nalte i stncoase, s-a format cu multe milenii naintea erei noastre o veche civilizaie a lumii mediteraneene, aceea a Egiptului Antic. Ea ne nfieaz cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte. Religia egiptenilor din perioada antic a fost o religie politeist prin excelen. Zeii egiptenilor antici au fost numeroi, numrul exact n-a fost nc determinat. Muli dintre zei erau proslvii doar ntr-o anumit zon sau ntrun anumit ora. Regatul Vechi (2778 - 2263 . Hr.), avnd capitala la Memphis - cnd se construiesc marile piramide, precum si Sfinxul. Se creeaza textele piramidelor. Religia este bine organizata. Au preponderenta mitologia, sacerdotiul, cultul mortilor si magia. Zeu suprem este soarele. Egiptenii cunosc deja mumificarea. Osiris, zeul naturii, devine si al mortilor, iar mai apoi al nemuririi. Faraonul Neferkare, numit si Pepi al II-lea, are cea mai lunga domnie din istoria Egiptului; -cosmogonia (creatia lumii): sustinea idea ca muntii s-au ridicat dintr-o masa de apa. Oamenii au aparut din oul primordial ce continea lumina. Conducatorul/faraonul a aparut pe o frunza de lotus. -adularea zeitatilor sub forma de animale se numea zoolatrie: sacalul, eretele, soimul, cainele; -combinatia om-animal. Regatul nou (1580 - 1085 . Hr.), capitala este la Theba -apogeul cultural si politic al Egiptului. Continua cultul lui Amon. Apare cultul lui Aton. Reforma religioasa a lui Akhenaton marcheaza un moment de rascruce n religia egipteana, ca si n istoria religiilor prin trecerea la monoteism si monism. Se alcatuieste si limba neoegipteana. Dintre faraonii care domnesc n vremea regatului nou se disting Amenofis al III-lea, Amenofis al IVlea, Tutankhamon si Horemheb. Tot n aceasta perioada istorica se ncadreaza si domnia celebrului faraon Ramses al II-lea, care a construit numeroase temple, n special cel de la Luxor si i-a nfrnt pe hittiti. -cultul personalitatii faraonului: Amon Ra; Osiris (zeita puterii) si Isis (zeita fertilitatii si a Nilului); Se dezvolta cultul mortilor: conservarea imaginii faraonului (forma materiala-trupul, sufletul si ka:spiritual ce supravietuieste);

tehnica imbalsamarii corpului: realizata e preoti imbalsamatori; -piramidele:constructii destinate cultului mortii; camera mortuara era cea mai secreta, continea toate bogatiile celui decedat; Scrierea pictografica: mileniul 3 i. Hr., scriere simbolica cu imagini pictate cu culori natural pe peretii piramidelor. Sunt descrifrate de ?. Astronomie: piramidele aveau si rol de observare astrologica. 3. Budismul si credintele Indiei Antice In India primii oameni s-au asezat in nord, intre fluviul Indus, de la care se trage numele tarii, si Gange. Acolo s-a dezvoltat o civilizatie la fel de straveche si infloritoare ca Egiptul sau Mesopotamia. India Antic acoperea teritoriile pe care se afl n prezent India, Pakistan si Bangladesh. 1.Perioada de dinaintea Budismului: culte ale unor divinitati: -VARVA: divinitatea cerului, avea forma unui arpe; -MITRHA: soarele; -INDRA: divinitatea ploii. -se practica sacrificarea umana in comunitatii, dar si sacrificii animaliere; -sacrificarea primei recolte a acelui an; -mitul cosmogonic: Upaniadele: conform carora Pamantul statea pe umerii unui urias Gigant, oamenii fiind o creatie a lui MITRHA( soarele). Budismul este o religie i o filozofie oriental. i are originea n India n secolul al VI-lea .Hr. i s-a rspndit ntr-o mare parte a Asiei Centrale i de Sud-Est. Se bazeaz pe nvturile lui Gautama Siddhartha (Buddha Shakyamuni), un gnditor indian care se crede c ar fi trit ntre 563 .Hr. i 483 .Hr.. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scindri, n prezent fiind o religie foarte divizat, fr o limb sacr comun i fr o dogm strict, clar formulat. Pentru a obine iluminarea, un budist trebuie s se detaeze de karma i de ciclul rencarnrilor, deci trebuie s continue s fac fapte bune, dar cu o atitudine detaat de rezultatul lor. El trebuie s renune la dorin, ignoran, poft, iluzie, egocentrism sau credina ntr-un sine venic i ur i s devin impersonal. Buddha descrie intrarea n Nirvana prin termenii "lipsa de moarte" sau "necondiionarea" i consider c este desvrirea spiritual suprem, rezultatul firesc al cuiva care triete n armonie cu nvturile budiste, cu dharma. Nirvana reprezint starea n care este nimicit suferina i n care omul se debaraseaz de ciclul rencarnrilor, de orice apariie, dispariie sau transformare. 1. A te abine s iei viaa cuiva. (non-violena fa de orice form de via) 2. A te abine s iei ceva ce nu i se cuvine. 3. A te abine de la o purtare senzual necuviincioas. (abstinen de la desfrnare) 4. A te abine s mini. 5. A te abine de la consumarea oricrei substane care duce la pierderea luciditii minii. (abinerea de la droguri sau alcool) 6. A te abine s mnnci n momente nepotrivite. (timpul dedicat mesei se ntinde de dimineaa pn la prnz) 7. A te abine de la dans, folosirea bijuteriilor, participarea la spectacole, atingerea metalelor preioase, etc. 8. A te abine de la folosirea unui pat nalt, mare i somptuos. 4. Religia n China Antica n istoria Chinei s-a ridicat adeseori ntrebarea daca chinezii erau un popor religios, pentru ca nu au cunoscut o mitologie bogata ca alte popoare, nu s-a constituit o teologie stricta, iar clasa sacerdotala nu avea atta influenta. Dar nca din epoca Shang (secolul al XVI-lea - secolul al XI-lea . Hr.) existau cosmogonii si un cult, alaturi de mitologie, samanism, mistica si divinatie. n istoria veche a Chinei, o mentiune aparte se cuvine faimosului mparat Huangi, temut cnd era n viata, dar si dupa moartea sa. El si-a construit mormntul protejat de o armata impresionanta de soldati din teracota, iar camera mortuara aparata de infuzii de mercur extrem de toxice, care au facut ca nici astazi sa nu fi intrat nimeni acolo. Cosmogonia avea mai multe variante. Universul a fost creat din haosul primordial Hun Tun, prin moartea sa. La nceputuri, cnd cerul si pamntul erau un haos ce semana cu un ou, s-a nascut o fiinta antropomorfa Pan-ku. O alta conceptie este legata de creatia universului prin interactiunea dintre principiile fundamentale Yin (feminin, al ntunericului) si Yang (masculin, al luminii). Ele au creat cerul si pamntul, iar din substanta tulbure ramasa

ntre cer si pamnt s-au zamislit pasarile, animalele, pestii si insectele, pe cnd din substanta pura s-au creat oamenii. Doctrina religioasa predominanta era politeismul ca si n majoritatea religiilor arhaice. Filosofia chineza si religiile Chinei nu pot fi ntelese n afara traditiei. Termenul jia nseamna "traditie" sau "clan". El desemneaza, totodata, un curent de gndire. n China se nvata ca traditia intelectuala se transmite ca si traditia familiala. Ritul funerar era reprezentat de nhumare. Exista credinta n doua diviziuni ale sufletului: a) po - ce ramne alaturi de corp si dupa moarte si b) hun - care zboara pentru a fi alaturi de stapnul suprem n mparatia fntnilor galbene. Confucianismul s-a concentrat asupra datoriilor si comportamentului corect a individului intr-o societate. Se considera ca exista o lege naturala universala si ca oamenii trebuie sa traiasca in concordanta cu aceasta lege.La baza acestei legi era familia considerata unitatea de baza a societatii.Relatiile familiale corespunzatoare ar trebui sa reflecte cele ale societatii in general.In cadrul societatii el a identificat 5 relatii care erau ordonate pe baza respectului fata de parinti sau cei in varsta: --conducatorul trebuie sa fie corect si supusul loial;tatal trebuie sa fie iubitor si fiu respectuos;sotul trebuie sa fie just si sotia ascultatoare;fratele mai mare trebuie sa fie bland si cel mic umil; prietenul in varsta intelegator si cel tanar deferent; Confucius punea accent pe moderniizare si conduita corespunzatoare sau li.Un domn confugian era un om integru, educat si cult,si manierat.Deoarece domnii erau facuti nu nascuti, un om nascut intr-o familie saraca putea deveni un domn fara nastere aristocrata. In timp ce confucianismul se dorea sa ordoneze relatiile intre oameni daoismul(toaismul) dorea ordine intre om si natura.Presupusul fondator al daoismului era Lao Zi(Lao-Tzu) care a trait in sec VI iHr. Taoismul a influentat arta si stiinta deoarecea discipolii acestei filozofii practicau izolarea si observarea naturii. Conform lui Lao Zi ,tao, sau calea, nu era un cod de comportament in societate ci un set de valori care ii permit unei persoane sa traiasca in armonie cu natura.Aceasta implica cunoasterea legii naturii si trairii alaturi de ele, nu schimbarea lor.Astfel cel mai bun condcator taoist este cel care conducea cel mai putin. -extazul, contemplatia, diverse viziuni; -modalitati de prelungire a vietii cu plante. -4 elemente in corp: inima(esenta vietii), ficatul (esenta lemnului, curate organismul), rinichii (esenta apei), stomacul (esenta pamantului). Japonia Antica -evenimente din familie: nasterea unui copil este tinuta secreta in familie. Dupa 3 zile se de copilului un nume obisnuit si un nume al unei flori sau animal. Educatia se facea in scoli separate pt baieti si pt fete in manastiri(astazi in Tibet) pana la 14 ani. Casatoria era stabilita de familie intre membri de aceeasi conditie sociala. Femeia era o fiinta inferioara barbatului. Inmormantarea: albul este doliu, defunctul era inhumat si inmormantata impreuna cu alimente si flori. Doliul dura 2 ani. Credinte si mituri: existau 2 religii: shinotismul si budhismul. Religia in Japonia este altfel inteleasa decat in alte zone ale globului, cel putin altfel decat in tarile crestine. Aici convietuiesc intr-o ciudata interconexiune trei mari categorii de religii: shintoismul - religia autohtona nipona; budismul - religie de origine indiana care si-a facut intrarea in Japonia sub forma influentelor chineze; precum si crestinismul un reprezentant minor, dar totusi prezent aici in Japonia. Cu toate aceste, daca intrebi un japonez oarecare care este religia sa, exista o probabilitate mare ca acesta sa iti raspunda ca nu are nici o religie. Shintoismul Deoarece ii lipsesc anumite caracteristici considerate de cercetatori necesare unei religii, inca mai exista indoieli daca sa fie sau nu considerata ca atare. In principiu, Shintou (a se citi shinto) este numele dat credinteler indigene ale japonezilor, ritualurilor inchinate spiritelor native, practicilor zilnice si modului traditional de gandire. Budismul

Aceasta religie a fost introdusa in Japonia oficial in 538en din statul antic coreean Paekche (pentru mai multe informatii vezi perioada Asuka). Totusi, diversi vizitatori au introdus budismul in Japonia mult mai devreme, existand adepti ai acestei religii inca de la inceputul secolului V. Drumul care l-a urmat Budismul din India - tara de bastina a acestei religii si pana in Japonia trece prin China - stat centralizat in aceea vreme. In Japonia, acesta a ajuns tocmai in perioada consolidarii statului nipon, noua natiune unificata adoptand relativ rapid budismul si adaptandu-l conform necesitatilor sale. Aceasta fiind prima filozofie religioasa introdusa in Japonia, Budismul a avut un puternic impact cultural si filozofic. Arhitectura, metalurgia, medicina si chiar si tehnicile agricole au fost puternic influentate de conceptele budiste. Multe alte valuri de invataturi budiste introduse din China au continuat sa modeleze cultura japoneza si in perioadele ulterioare, incepand din perioada Heian si terminand cu periada Edo. Cu toate ca japonezii nu sunt cu constiozitate shintoisti, multe din obiceiurile specifice sunt inca practicate, din care as vrea sa enumar cateva, considerate de referinta: vizitarea unui altar (shrine) in timpul sarbatorilor de Anul Nou, participarea la festivale, rugaciunile adresate zeitatilor shintoiste pentru succes la examenele scolare, binucuvantarea copiilor de catre zeitati in cadrul sarbatorii Shichi-go-san (7-5-3) si multe altele. Trebuie precizat de asemenea ca majoritatea nuntilor sunt celebrate sub tutela acestei religii. In general, japonezii apeleaza la aceasta credinta pentru succese materiale sau reusita in viata, iar la religia budista pentru fericire in viata de apoi. 5. Religia Grecilor n Antichitate Grecii antici, la fel ca toate popoarele antichitii, erau ptruni de sentimentul sacralului (thambos) exprimat prin acea team, acea spaim respectuoas pe care o trezete apropierea oricrei fore, a oricrei fiine supranaturale desluite n natur sau n lumea oamenilor. Formarea concepiei religioase a grecilor a fost determinat de dou influene culturale. Prima vine dinspre zona mediteranean fiind dominat de zei ai fertilitii i zeie-mam (apropiate de pmnt i de lumea de dincolo) i zeul muritor al primverii; de asemenea, un rol important l-au avut culturile populare care prin tradiii folclorice creau i recreau chipurile zeilor lor, fcndu-i mai umani. A doua provine din zona indo-european n urma migraiilor din anii 2.000 1.100 .Hr. ce au adus n Grecia propria lor religie, care se adresa zeitilor uraniene i pastorale. Religia oficial - n care mitologia i prezenta pe zeii Olimpului dup modelul individului i al societii greceti. Legendele i miturile antichitii greceti prezint Panteonul zeilor din Olimp format din 12 mari zei i zeie organizai dup modelul unei familii, fiecare zeitate cu anumite atribute : Zeus, Poseidon (I se inchinau navigatorii), Hefaistos(era un personaj diform, care stia sa prelucreze aurul, fiind numit si faurarul Olimpului), Hermes(protectorul negustorilor si al pastorilor; calauzea sufletele in viata de dincolo), Ares, Apollon (zeul norilor, protectorul templelor in care se faceau preziceri. Templul din insulele Delphi-Phitia), Hera(protectoarea familiei si a casatoriei), Athena(femeia-soldat, cu coif si bufnita), Artemis (zeita vanatorii cu tolba de sageti si cainele), Hestia, Afrodita i Demeter. n polisul grecesc era admis necredina locuitorilor dac ea nu se manifesta public, dac ea nu era exprimat prin gesturi lipsite de pietate i nu batjocorete riturile. Filosofii, care i declarau n mod public ateismul sau a cror credin era suspect, nclcau legile cetii sau pactul social. Nu puteai fi un bun atenian fr s crezi n puterea Athenei, patroana cetii, i n puterea tatlui ei Zeus. 1. Sarbatori populare -panateneele: se sarbatoresc o data pe an, in iulie sau august si constau in intreceri sportive,(aruncarea cu discul, alergarea, lupta corp la corp); -sarbatorile dionisiace: aveau loc toamna in septembrie-octombrie si reprezentau asociatii profesionale: se sarbatoarea pe strazi, barbatii se imbracau in femei si femeile in barbate. 2. Arta spectacolului Teatrul: forma de manifestare a realitatii, doar barbatii aveau dreptul sa joace. Trupele de teatru erau sustinute financiar de catre cetate. Predominante erau comedia si tragedia.

6. Religia n Roma antic - a cuprins credine i practici religioase de cult pe care romanii le considerau indigene i caracteristice identitii lor ca popor, precum i diferitele i numeroase culte ale altor popoare ajunse sub dominaia roman. Romanii adorau nenumrate diviniti care influenau fiecare aspect al lumii naturale i al relaiilor interumane. ntemeierea acestor culte a fost atribuit strmoilor divini ai Romei, fondatorii i regii, dar i naiunilor cucerite i aliaii. Templele lor prezentau cele mai vizibile i sacre manifestri ale istoriei Romei i ale instituiilor sale. 1. Cultul fondarii Cetatii Roma: 753 i.HrRomulus si Remus fac o intrecere cu arcul. Romulus castiga si apoi isi ucide fratele pentru a conduce singur. 2. Cultul lui Jupiter: zeul razboiului, mai tarziu se va numi Marte( aveau loc sacrificii animaliere inainte de lupte) 3. Saturn: zeul culturilor, cultul semanaturilor; 4. Vesta: cultul familiei, i se auduceau jertfe de flori; Preoti romani: flaminii, apolonii (organizau banchetele sacre), augurii (preziceau viitoarul in organele pasarilor), de asemenea foloseau si table astrologice. Cultul imparatului: erau construite niste edificii, arcuri de triumph sau columne cu scene din razboaie. 8 Cultul Zalmoxian inspatiul tracic 1. Zalmoxis era divinitatea tracilor din N Dunarii. Tracii erau organizati in triburi si uniuni de triburi. Cultul Zalmoxian:-cultul oamnilor simpli, a stat la baza crestinismului; - Se baza pe credinta in nemurire; - Dacii pretuiau mai mult viata de dincolo; - Trimiterea de catre o solie catre Zalmoxe (era sacrificat un tanat aristocrat, aruncat in sulite); - Este semnificativ templul de la Sarmisegetuza; calendar avansat. Ca orice popor aparut in istorie si afirmat putemic de-a lungul veacurilor, neamul Tracilor a avut o religie caracterizata printr-o inalta spiritualitate. Bineinteles, la inceput religia era simpla, legata de fenomenele naturii, de animalele care inspirau frica si impuneau respect. Sentimentele umane se exteriorizau sub forma simbolica a totemului cu functie de aparare, comportand jertfe de tot felul si chiar sacrificii umane. Prin evolutia cultului, cel jertfit devenea un sol, cu o misiune bine precizata, mijlocind pe langa divinitatea suprema si tratand" sau pledand" pentru cauza celor vii. Trecerea de la formele religioase primordiale la cele superioare s-a facut destul de lesne intregul proces de umanizare a zeilor, credintelor si riturilor stravechi ca cel in legatura cu adorarea focului purificator s-a pastrat si in aceasta perioada. NU intamplator, iubitorul de oameni, intruchipat de miticul personaj Prometeu, a fost domiciliat nu numai in Grecia, dar si aici, in nordul Dunarii. 7.Credintele Celtilor si a vechilor germani Religia celtic avea un caracter politeist (circa 400 zeiti). Principalele zeiti erau:- Lug (Mercur din panteonul roman)- Belenos (Apollo) - Teutates (Marte) - Dagda (Jupiter) , Brigitta (Minerva), Epona, Cernunnos Lcaurile de cult nu erau foarte organizate, riturile sacre desfurndu-se de obicei n pduri sau poieni i, uneori, chiar sub cerul liber. Existau totui i temple-sanctuar construite din lemn i piatr, de form dreptunghiular, circular sau poligonal, n jurul lor existnd chiar teatre i amfiteatre, unde se defurau i altfel de activiti dect cele religioase. Zeii i zeiele erau reprezentai prin statui din lemn sau piatr, nsoite de anumite simboluri (printre care i zvastica). Preoii erau reprezentai de druizi care, fiind foarte puini, se bucurau de un prestigiu imens. Acetia erau, pe lng preoi, nvai, medici, dascli i ghicitori i reprezint probabil cel mai fascinant capitol al religiei celilor. Druizii reprezentau pe pmnt societatea divin din cer, motiv pentru care ei afirmau c lor li s-a ncredinat rolul de a face legtura dintre lumea sacr i cea profan. Druizii erau numii i purttorii de baghete, purtnd asupra

lor baghete de stejar, de alun sau chiar de argint. Ei erau considerai a fi persoane intangibile, asemenea zeilor, putnd s se deplaseze n ntreg spaiul celtic chiar i atunci c existau conflicte ntre triburi. Acetia dominau chiar i viaa politic, Marele Rege fiind ales de ctre Consiliul Druizilor. Din universul fascinant al druizilor desprindem anumite aspecte: Cultul morilor Exista credina c sufletul mortului va renate n trupul unui copil ce se va nate n familia din care a fcut parte n viaa iniial. Celii practicau nhumarea i incineraia. Printre obiectele ce-l nsoesc pe om dup moarte se numr: arme, podoabe, vase etc. Rzboinicii erau ngropai mpreun cu carele lor de lupt. Interesant este faptul c, asemenea cultului daco-get, nimeni nu-i plngea pe cei ce plecau dintre cei vii.