Sunteți pe pagina 1din 37

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII TINERETULUI $I SPORTULUI

Domeniul de licen: DREPT


Specializarea: DREPT



GHI D
PENTRU ELABORAREA
LUCRRII DE LICEN
AN UNI VERSI TAR 2011-2012


























UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN
FACULTATEA DE DREPT
B-dul Expoziiei nr.1 B, Bucuresti
Telefon: 0212029510



ROMANIAN-AMERICANUNIVERSITY
DEPARTMENT OF LAW
2
UNI VERSI TATEA ROMNO-AMERICAN
FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DE $TIINE 1URIDICE



GHI D DE ELABORAREA A LUCRRII DE LICEN



I . I NTODUCERE

Finalizarea studiilor universitare se face prin examen de licen, organizat n baza
unui regulament propriu, aprobat de senatul universitar, cu respectarea metodologiei
cadru aprobate de ministrul educaiei, cercetrii, tineretului si sportului .
Examenul cuprinde o prob scris si una oral, n conIormitate cu reglementrile
din regulamentul aprobat de senatul universitar. Cele dou probe constau n susinerea
unui examen la mai multe discipline parcurse n anii de studii din specializarea absolvit
si dintr-o lucrare de licen elaborat de absolveni, sub ndrumarea unui cadru didactic,
prezentat si susinut n Ia unei comisii de licen.
Lucrarea de licen presupune conceperea si elaborarea - sub ndrumarea cadrului
didactic care are calitatea de ndrumtor stiiniIic - a unui text care cuprinde ntr-o
succesiune logic si ordonat, inIormaii, idei si opinii ale autorului, desprinse sau
formulate n urma studierii literaturii juridice de specialitate si a practicii organelor
judiciare n domeniu.
ndrumtorul lucrrii de licen rspunde potrivit legii, n solidar cu autorul
acesteia, de coninutul yi originalitatea lucrrii.
Prezentul ghid de elaborare si prezentare a lucrrilor de licen, urmreste
jalonarea unor repere privind alegerea temei, stabilirea ndrumtorului stiiniIic,
operaiunile de elaborare si redactare a acestora.

I I . ALEGEREA TEMEI
$I STABILIREA COORDONATORULUI $TIINIFIC
3

Activitatea de elaborare a lucrrii trebuie s reprezinte o continuare Iireasc a
activitii didactice universitare de pregtire proIesional a studenilor. Pe lng
finalizarea studiilor, scopul acestor lucrri este si acela de a asigura atingerea unor
standarde ridicate de calitate n proIesiunea aleas. Pe de alt parte, lucrarea de licen
trebuie s Iac dovada consistenei n specializarea urmat pe parcursul anilor de studii.
Pentru a rspunde acestor cerine, studenii trebuie mai nti s delimiteze tema,
respectiv s stabileasc titlul lucrrii. Aceast activitate se realizeaz n principiu prin
cercetarea ofertelor Icute de cadrele didactice ale facultii de drept care pot avea
calitatea de ndrumtor, dar si prin propunerile Icute de studeni.
Titlul lucrrii trebuie s fie integrat n aria studiilor din stiinele juridice aIerente
planurilor de nvmnt ale Iacultii. Nu se poate alege un titlu pentru lucrarea de
licen care se reIer sau se regseste n cmpul de investigaie al altor stiine si/sau
discipline din afara domeniului juridic. Pot fi abordate teme interdisciplinare dar care
au ca obiect de analiz prioritar, sIera vieii si activitii juridice. Titlul lucrrii poate Ii
precedat de un supratitlu sau urmat de un subtitlul prin care autorul s delimiteze, mai
precis, sIera investigaiei sale.
Coordonatorul ytiinific poate fi oricare din cadrele didactice ale programului de
studii universitare de licen, avnd titlul stiiniIic de proIesor universitar, conIereniar
universitar, lector universitar, asistent universitar doctor.
Dac studentul urmeaz n cadrul Universitii Romno-Americane sau n cadrul
altei universiti, studii de licen la alt facultate, cu sau fr profil furidic, nu poate
s opte:e pentru aceeai tem i s elabore:e o singur lucrare de licen. Studentul
poate ns s utilizeze baza inIormativ si documentar a temei, pentru elaborarea celei
de a doua lucrri de licen, dndu-i-se astIel posibilitatea s eIectueze cercetri
interdisciplinare, pluridisciplinare si transdisciplinare. Prin aceasta se realizeaz o
anumit integrare ntre diIerite domenii ale cunoasterii si utilizarea unui limbaj comun,
dar si a unui schimb de idei, inIormaii, noiuni, concepte, metode si tehnici de
cercetare. n acest context, titlul si coninutul lucrrii, pot Ii adaptate si nuanate, Ir s
4
prezinte suprapuneri, paralelisme sau unele repetri ori reluri care contravin exigenei
si eticii stiiniIice si academice.
n Iuncie de cerinele conducerii academice a facultii, departamentului si
cadrelor didactice, se vor ntocmi documente preliminare si se vor obine avizele
necesare pentru acceptarea nregistrrii temei.

2.1. ntocmirea structurii preliminare (proiectul lucrrii)
Dup stabilirea si acceptarea temei, studentul trebuie s prezinte coordonatorului
sau indrumtorului tiinific, structura sau proiectul lucrrii. Acesta rebuie s cuprind
n mod distinct, urmtoarele elemente:
x Motivaia alegerii temei, importana acesteia si metodele de cercetare pe care
le va utiliza;
x Introducere n tematica lucrrii;
x Propuneri privind structura lucrrii, n care va Ii prezentat succesiunea
capitolelor si subcapitolelor;
x Concluziile ce decurg din activitatea ce va Ii desIsurat;
x Repere sau reIerine bibliograIice deja consultate si cele care urmeaz s Iie
studiate n vederea documentrii si elaborrii lucrrii.
Structura sau proiectul lucrrii este de fapt cuprinsul preliminar si/sau
provizoriu al lucrrii. Opiunea pentru acest demers se Iace n Iuncie de cercetrile
anterioare, bibliograIia orientativ consultat, sugestiile coordonatorului stiiniIic,
importana si actualitatea temei, preocuparea sau preIerina autorului pentru anumite
segmente din tema tratat etc. Aceast structur are un caracter provizoriu si poate fi
modificat n Iuncie de inIormaiile obinute, posibilitile de documentare, schimbrile
legislative si noutile din cmpul cercetrilor stiiniIice, prerile si concluziile autorilor,
interveniile coordonatorului stiiniIic, limitele si constrngerile conjuncturale si
temporale sub imperiul crora se desIsoar activitile ulterioare.

2.2. Documentarea, prelucrarea yi ordonarea datelor yi informaiilor
5
Aceasta etap vizeaz identificarea, ntocmirea si consultarea bibliografiei pentru
tema aleas, precum si a inIormaiilor oferite de alte surse, cum sunt: documente
oIiciale, inIormaii si documente economice, mass media, reviste si publicaii de
specialitate, site-uri etc. Este etapa cea mai complex, dar si cea mai important care
asigur substanialitatea lucrrii. Activitatea de documentare asigur cunoasterea
rezultatelor si dezbaterilor stiiniIice pe tema abordat dar si baza de plecare pentru
viitoarea lucrare de licen.
Desi ampl, activitatea de documentare nu poate fi exhaustiv, datorit
caracterului limitativ impus de numrul de pagini si de speciIicitatea lucrrilor de
licen. Este prin urmare necesar o documentare si inIormare selectiv, dar ct se poate
de repre:entativ, prin punctarea, inventarierea si consultarea datelor si inIormaiilor cu
cea mai mare relevan pentru tema abordat.
Pe msura desIsurrii activitii de documentare se impune selectarea, ordonarea
si prelucrarea datelor si inIormaiilor.
Redactarea lucrrii
Elaborarea sau redactarea lucrrii de licen este o operaiune important, care
presupune la rndul ei mai multe etape. Mai nti trebuie s se procedeze la asigurarea
unei concordane ntre structura preliminar a lucrrii si baza documentar, efectundu-se
coreciile si modiIicrile care se impun.
Urmeaz etapa de delimitare si redactare a textului pe capitole, subcapitole, studii
de caz, concluzii, anexe, reprezentri graIice, imagini, bibliograIie. Nu exist o reet
unic n redactarea unui text, dar se impun cteva aspecte care oIer lucrrii consisten
si relevan:
exprimare concis si clar;
nlnuire logic a ideilor;
abordare critic a problematicii;
originalitate;
respectarea normelor gramaticale, ortograIice si de punctuaie.
6
Ideile, opiniile, aIirmaiile din textul lucrrii se vor baza pe bibliografia consultat
si pe propriile analize ale autorului. Pentru a evidenia contribuia adus n cmpul
cercetrilor juridice din tematica abordat, este necesar ca prin structura si coninutul
su, lucrarea s Iac o distincie clar ntre rezultatele anterioare deja cunoscute si
abordate n literatura de specialitate si rezultatele la care a ajuns absolventul n urma
propriilor cercetri.
Un aspect deosebit de important l reprezint respectarea dreptului de autor
reglementat prin legislaia internaional, european si romneasc. Pentru respectarea
legii si protecia autorilor n ara noastr Iuncioneaz: ,OIiciul Romn pentru
Drepturile de Autor".
n activitatea de redactare a lucrrii, n literatura de specialitate s-a impus formula
,EARS care nseamn Elimin, Adaug, Reorgani:ea:, Substituie. Potrivit acestei
Iormule, este necesar o adaptare permanent a textului, n Iuncie de documentaia
realizat, evoluia cercetrilor n domeniu, cerinele coordonatorului stiiniIic,
exigenele si importana temei etc. Eliminarea se impune atunci cnd inIormaiile
despre subiect abund si/sau se suprapun si sunt deja extrem de cunoscute. Adugirile
sunt necesare pentru argumentarea opiniilor exprimate si consolidarea textului si a
concluziilor. Reorganizarea este necesar pentru stabilirea structurii finale a lucrrii, n
Iuncie de datele si inIormaiile prezentate si de de succesiunea logic a demersului
stiiniIic. Substituirea nu nseamn eliminarea sau nlocuirea unor texte cu altele, ci mai
degrab identiIicarea inIormailor si argumentelor care susin cercetarea si renunarea la
cele de prisos sau la cele arhicunoscute si mai puin necesare n construirea textului.
n Iuncie de tema tratat, unele lucrri de licen au un caracter teoretic mai
accentuat, iar altele mai aplicativ, ultimele permind inserarea n cuprinsul lor, a unor
studii de caz. Uneori lucrarea nssi este un studiu de caz. IndiIerent de situaie, studiile
de caz sunt necesare, obligatorii si utile n demersurile stiiniIice. Studiul de caz - ca
strategie de cercetare - a aprut n perioada interbelic, dar s-a impus n literatura
stiiniIic dup al doilea rzboi mondial.
Un text pentru o lucrare de licen poate fi ilustrat cu tabele, grafice, imagini etc.
7

2.3. Recomandri yi sugestii privind elaborarea yi redactarea lucrrii
S reprezinte o abordare stiiniIic bazat pe studiul literaturii de specialitate aIerente
tematicii de cercetare stabilite mpreun cu cadrul didactic coordonator;
S aib n vedere o dimensionare a stadiului cunoasterii n sIera de cercetare asumat
de student. n ansamblul su, lucrarea trebuie s Iie, preponderent, o abordare
conceptual a tematicii studiate si s reIlecte direciile de cercetare existente n aria
de studiu;
S prezinte concluziile generale ce pot Ii formulate pe baza studiului realizat, precum
si alte perspective de cercetare;
S reprezinte o abordare stiiniIic bazat cu precdere pe studii de caz relevante n
domeniul de cercetare asumat de student;
Se recomand o abordare sistematic si comparativ a situaiilor existente sau
poteniale n domeniul de cercetare ales;
La nivelul acestui tip de lucrare, contribuia studentului poate Ii realizat prin
identificarea elementelor comune sau de diIereniere a situaiilor analizate, genernd
pe baza acestora, ipoteze de cercetare a cror argumentare Iaptic este necesar;
Lucrarea de licen care conine o simpl nsiruire a unor situaii practice, orict de
relevante ar fi acestea, nu poate Iace dovada unei cercetri stiiniIice, a crei
metodologie de cercetare are la baz studiul de caz;
Lucrarea bazat pe analiza unei singure situaii practice, orict de relevant ar Ii
aceasta pentru aria de cercetare analizat, nu poate fi ncadrat n sIera unei cercetri
stiiniIice reale ;
IndiIerent de tipologia lucrrii alese, pentru realizarea acesteia, este necesar directa
si permanenta ndrumare a cadrului didactic coordonator.


Orientativ, la nivelul unei lucrri de licen se recomand respectarea
urmtoarei structuri:
8
I ntroducere
Abrevieri
Capitolul I . Titlul primului capitol (titlul capitolului se scrie cu majuscule)
1. Subcapitolul 1 (denumirea subcapitolelor se scrie cu litere mici)
1.1. .... (dac este cazul se scrie, cu litere mici)
1.2. ..........
2. Subcapitolul 2
3. ........................
Capitolul I I . Titlul celui de al doilea capitol
1. Subcapitolul 1
2. Subcapitolul 2
3 ..........................
Capitolul I I I . Titlul celui de al treilea capitol
1. Subcapitolul 1
2. Subcapitolul 2
3 ..........................
Capitolul I V. Propuneri de lege ferenda yi aspecte de drept comparat (n
funcie de tematica abordat)
Capitolul V. Concluzii generale aferente lucrrii
Bibliografie sau Referine bibliografice

Structura lucrrii trebuie s aib o dimensionare optim, astIel nct s se evite,
pe de o parte, segmentarea excesiv a materialului elaborat, iar pe de alt parte,
realizarea unor capitole supradimensionate. Un numr de 4-5 capitole poate fi apreciat
ca fiind optim.
I ntroducerea trebuie s reprezinte o imagine succint a stadiului actual al
cunoasterii n sIera tematicii abordate, demersul stiiniIic al studentului, precum si
rezultatele de natur conceptual sau practic obinute.
Fiecare capitol ncepe pe o pagin nou.
9
Subcapitolele vor continua pe pagina pe care s-a finalizat subcapitolul anterior.
Dac demersul stiiniIic este unul cu caracter preponderent practic, atunci se
impune precizarea distinct si clar a etapelor parcurse pentru realizarea eIectiv a
lucrrii.
Esena si coninutul cercetrii derulate de ctre student trebuie s se regseasc la
nivelul Iiecrui capitol din cadrul lucrrii.
Capitolul care se reIer la aspecte de drept comparat si propuneri de lege Ierenda,
trebuie s conin att aprecieri privind reglementarea legal si practica de specialitate
din statele membre ale Uniunii Europene, din spaiul economic european sau ale altor
state n domeniul cercetat ct si propuneri considerate a conduce la mbuntirea
reglementrilor legale, desprinse n urma activitii de cercetare.
Ultimul capitol al lucrrii se recomand a Ii alocat Iormulrii concluziilor
generale ale cercetrii ntreprinse, precum si propunerilor iniiate de student, ca urmare
a concluziilor conturate.
Lucrarea de licen trebuie s aib la baz o documentare solid, real, autentic
si relevant, evideniat de reIerinele bibliografice.
Pentru identiIicarea si utilizarea bibliografiei (a referinelor bibliografice) se
recomand urmtoarele aspecte:
utilizarea unor surse de documentare autentice si reale;
n cadrul reIerinelor bibliograIice se recomand ca articolele stiiniIice
publicate n literatura de specialitate s beneIicieze de o pondere
semniIicativ;
se apreciaz ca Iiind o condiie minimal pentru asigurarea unui demers
stiiniIic mediu, ca reIerinele bibliograIice prezentate la Iinalul lucrrii s se
regseasc integral n textul materialului elaborat;
nu este admis la nivelul bibliografiei, existena unor reIerine a cror utilizare
nu poate Ii identiIicat n textul lucrrii.
n vederea asigurrii unui nivel stiiniIic semniIicativ se recomand ca ponderea
tipului de reIerine bibliograIice n totalul acestora s Iie astIel:
10
minim 50 legislaie, tratate, manuale, monograIii;
minim 20% articole, studii si alte publicaii de specialitate din ar si
strintate;
maxim 25 practic judiciar si studii de caz;
maxim 5 articole publicate n volume ale conIerinelor stiiniIice naionale si
internaionale (comunicri stiiniIice, teze de doctorat, materiale distribuite n
cadrul workshop-urilor, etc.).
Dac se consider oportun atasarea la o astIel de lucrare a unor anexe care vin n
sprijinul susinerii demersului stiiniIic ntreprins, se recomand ca ponderea acestora,
raportat la numrul total de pagini al lucrrii, s Iie maxim 10. De asemenea
graficele, tabelele si imaginile nu trebuie s se substituie textului, ci s fie numai o
completare si susinere a acestuia.

2.4. Tehnici de redactare a lucrrii
Redactarea lucrrii de diplom trebuie realizat astIel nct s reIlecte caracterul
stiiniIic al acesteia. n acest sens, este recomandabil a se respecta urmtoarele reguli de
editare:
1. TI TLUL CAPI TOLULUI (14 pt. bold, capitals, center/left)
(12 pt. pentru notele de subsol)
1.1. TI TLUL SUBCAPI TOLULUI (14 pt. bol d, capitals, left)
Fiecare subcapitol trebuie s aib o structur clar, delimitat prin subpuncte
distincte. Textul unui capitol, respectiv subcapitol trebuie s Iie mprit n paragraIe
separate printr-un rnd liber.
Se recomand ca lucrarea de licen s conin 70-80 pagini, inclusiv anexele.
Formatul paginii: A4 (97x210)
Margini: top 2 .54 cm, bottom 2.54 cm, left 3.5 cm, right 1.5 cm, gutter 0 pt,
header 1.27 cm, footer 1.27 cm.
Font: Times New Roman, size 14, line space: 1,5 lines, justified. Nu se
accept ca un text s Iie editat cu eIecte vizuale (de natur graIic).
11
Pentru ntregul text cuprins n lucrare se va utilza acelasi tip de bullets pentru
a puncta sau enumera diverse elemente.
Titlurile capitolelor trebuie s Iie numerotate continuu, iar subcapitolele vor Ii
numerotate astIel nct s nu se utilizeze mai mult de 4 cifre (de exemplu, 1.2.1.1.).
(14pt)
Numerotarea paginilor se va realiza continuu, ncepnd cu numrul 1, pe
prima pagin a primului capitol.
(14pt)
Pentru referinele bibliografice se va utiliza sistemul menionat mai jos.
(14pt)
Pentru a Iace reIerire la o surs bibliograIic n ansamblul ei, se vor preciza n
cadrul textului: numele si prenumele autorului, denumirea lucrrii, ediia (dac este
cazul), editura, localitatea de editare, anul publicrii, pagina. Dac n cuprinsul lucrrii
se Iac mai multe reIeriri la aceeasi surs bibliograIic, dup prima citare se vor
meniona: autorul lucrrii, op. cit., pag.
(12pt)
Figurile, graficele yi tabelele vor fi centrate la nivelul paginii, numerotate
precum este precizat n schema de mai jos.
(12pt)

Tabelul 1. Numele tabelului



(Sursa:Autor, 2004:31)(12pt)

CONCLUZI I (14 pt, bold, capitals, left)
Toate lucrrile de licen trebuie s Iie elaborate si redactate cu mult acuratee.
(14pt)
12
REFERINE BIBLIOGRAFICE (14 pt, bold, capitals, left) trebuie s conin doar
acele surse bibliografice citate n text, iar ordonarea lucrrilor se Iace alIabetic, dup numele
autorului. Dac sunt mai muli autori Ir un coordonator se poate utiliza varianta celor trei
stelue * * *, dup care se insereaz titlul lucrrii. Dac lucrarea are un coordonator trecut pe
foaia de titlu, se va consemna numele acestuia, cu precizarea coord., n parantez. (14 pt)
Se interzice realizarea urmtoarelor elemente la nivelul redactrii lucrrii:
crearea unei coperi care nu corespunde standardelor enunate anterior sau
exemplului de mai jos;
inserarea de elemente grafice (imagini, schie, desene, emoticons etc.) care nu
contribuie la o mai bun nelegere a textului scris, ori prezint un caracter
neadecvat, chiar hazliu;
folosirea unui altfel de tip de caractere, dect cel prezentat anterior pentru
textul lucrrii (exceptnd titlurile, subtitlurile si alte elemente similare);
utilizarea altui sistem de identiIicare a reIerinelor bibliograIice neacceptat n
metodologia si practica cercetrii stiiniIice.

n ceea ce priveste structura grafic a lucrrii, aceasta trebuie redactat cu
respectarea urmtoarei succesiuni:
x structura graIic a lucrrii trebuie s Iie aceasta:
pagina de copert;
pagina interioar, aIerent coperii interioare;
pagina cuprinsului;
pagina cu lista abrevierilor;
pagina cu lista Iigurilor, graIicelor si tabelelor;
paginile aferente textului efectiv al lucrrii, cu respectarea structurii deja
menionate;
reIerinele bibliograIice.
Lucrarea de licen se va tipri pe coli Iormat A4, doar pe o singur Ia a
acesteia.
13

I I I . METODE $I TEHNICI DE SUSINERE A LUCRRII LA
NI VELUL COMI SI EI DE EVALUARE

Rezultatele activitii de cercetare a studenilor, concretizate prin lucrarea de
licen, sunt supuse analizei si dezbaterilor n Iaa comisiei de licen.
Pentru depunerea lucrrii n vederea susinerii, se recomand respectarea
urmtoarelor reguli:
Dup elaborarea si redactarea eIectiv a lucrrii, aceasta este depus spre
analiz, coordonatorului stiiniIic;
Lucrarea nu poate Ii depus la secretariatul Iacultii n vederea susinerii n
Iaa comisiei, Ir acordul coordonatorului stiiniIic. n acest sens,
coordonatorul stiiniIic ntocmeste un reIerat de apreciere, n care coninutul
stiiniIic al lucrrii este evaluat cu note de la 1 la 10. Coordonatorul stiiniIic
si rezerv dreptul de a nu accepta pentru susinere o lucrare care nu a respectat
regulile si normele din prezentul ghid, cerinele departamentului si exigenele
cadrului didactic.
Lucrarea de licen se depune la secretariatul Iacultii n termenul anunat de
ctre decanatul Iacultii;
Studentul va depune la secretariatul Iacultii un exemplar din lucrare, att n
Iormat tiprit ct si n format electronic (pe CD).
La susinerea lucrrii n Iaa comisiei se va respecta urmtoarea procedur:
- La momentul indicat de ctre seIul de comisiei, studentul va susine
efectiv lucrarea.
- Timpul alocat pentru susinerea lucrrii este de maxim: 15 min.;
- Dup susinerea acesteia de ctre student, se aloca 5 min. pentru notarea
ntrebrilor venite din partea membrilor comisiei;
- Timpul alocat pentru rspunsurile studentului la ntrebrile primite este
de maxim 10 min.;
14
- Dup rspunsurile acordate de student, comisia face discuii, aprecieri si
analiza critic a lucrrii prezentate;
- Dup discutarea lucrrii de ctre membrii comisiei, fiecare membru al
comisiei acord o not, iar nota Iinal a probei va Ii reprezentat de
media notelor acordate de membrii comisiei. Stabilirea notei se
realizeaz n prezena tuturor membrilor comisiei.
Pentru stabilirea notei se vor avea n vedere urmtoarele criterii de evaluare:
1. Complexitatea si nivelul coninutului stiiniIic al lucrrii;
2. Capacitatea de sintez si gradul de competen dovedit de ctre student;
3. Structura lucrrii analizate;
4. Valoarea si relevana reIerinelor bibliograIice studiate;
5. Existena metodologiei de cercetare si a motivaiei cercetrii;
6. Valoarea rezultatelor obinute ca urmare a cercetrii desIsurate;
7. Capacitatea de a prezenta n faa membrilor comisiei, lucrarea elaborat;
8. Gradul si capacitatea de a rspunde la toate ntrebrile adresate de membrii
comisiei;
9. Respectarea prevederilor prezentului ghid si a cerinelor Iormulate de
departament si cadrele didactice coordonatoare.

15
COPERTA LUCRRII DE LICEN

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI $I SPORTULUI
UNI VERSI TATEA ROMNO - AMERICAN
FACULTATEA DE DREPT










LUCRARE DE LICEN
(DISCIPLINA) .....









COORDONATOR $TIINIFIC:
Grad didactic, nume, prenume


ABSOLVENT:
Nume, iniiala tatlui, prenume







Bucuresti
2012

16

PRIMA PAGIN

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI
UNI VERSI TATEA ROMNO - AMERICAN
FACULTATEA DE DREPT






DI SCI PLI NA:
..................



TEMA LUCRRII:
...................








COORDONATOR $TIINIFIC:
Grad didactic, nume, prenume


ABSOLVENT:
Nume, iniiala tatlui, prenume






Bucuresti
2012
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DE STIINTE JURIDICE


DOMENIILE DE CERCETARE STIINTIFICA SI COORDONATORII
STIINTIFICI
ANUL UNIVERSITAR 2011-2012


1. DREPT PRI VAT (include: Drept civil; Drept procesual civil;
Dreptul muncii si securitii sociale; Drept roman; Dreptul Iamiliei, Drept
comercial; Dreptul comerului internaional; Dreptul european al
concurenei; Dreptul asigurarilor).
Coordonatori stiintifici:
Prof. univ. dr. Botea Gheorghe
Prof. univ. dr. Magureanu Florea
Prof. univ. dr. Cocos Stefan
Prof. univ. dr. Sandu Florin
Lect. univ. dr. Magureanu George
Lect. univ. Oana Ispas
Lect. univ. dr. Tuleasca Luminita

2. DREPT PUBLI C (include: Drept constituional si institutii politice
contemporane; Teoria generala a dreptului; Istoria dreptului romnesc;
Sociologie juridic; Criminologie; Drept penal partea generala si partea
speciala; Drept administrativ si contencios administrativ; Drept financiar si
fiscal; Drept ecologic; Psihologie generala si psihologie juridica;
Criminalistica; Organizarea sistemului judiciar; Drept international public;
Drept comunitar; Drept diplomatic si consular; Medicina legala).
Coordonatori stiintifici:
Prof. univ. Coman Florian
Prof. univ. Sandu Florin
Prof. univ. Voicu Costica
Prof. univ. Vlad Barbu
Conf. univ. Pruna Mihaela
Conf. univ. Ionescu Florin
Lect. univ.Magureanu George
Lect. univ. Olariu Mihai
Lect. univ. Ionita Iulian
Lect. univ. Radu Horatiu Razvan
Lect.univ. Sarbu Adrian

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DE STIINTE JURIDICE




LISTA TEMELOR ORIENTATIVE PENTRU LUCRRILE DE
LI CENTA

TEORIA GENERAL A DREPTULUI
Prof. univ. Voicu Costica

1. Dreptul n sistemul normativsocial;
2. Factorii de conIigurare si evoluie a dreptului;
3. Izvoarele formale ale dreptului;
4. Tehnica elaborrii actelor normative;
5. Norma juridic;
6. Interpretarea dreptului;
7. Rspunderea dreptului;
8. Corelaia stat-drept;
9. Raportul juridic;
10. Principiile legiIerrii.

I STORI A DREPTULUI ROMNESC
Prof. univ. Voicu Costica
1. Organizarea de stat si dreptul n Dacia Roman;
2. Instituia domniei n Legea rii:
3. Organizarea de stat si dreptul n Transilvania n perioada 1300-
1600;
4. Opera legislativ nIptuit de Al. I. Cuza;
5. Statul si dreptul n ara Romneasc si Moldova n perioada
domniilor fanariote



DREPT CONSTITUIONAL $I INSTITUII POLITICE
CONTEMPORANE
Prof. univ. Barbu Vlad
1. Subiectele raportului de drept constituional;
2. Analiza comparativ a constrituiilor Romniei;
3. Instituia ceteniei- analiz comparativ n rile europene:
4. Partidele politice- subiecte ale raporturilor juridice de drept
constituional;
5. Sistemul electoral;
6. Parlamentul Romniei;
7. Organizarea si Iuncionarea Parlamentului Romniei;
8. Duncia de legiIerare a Parlamentului Romniei;
9. Funcia de cantrol a Parlamentului Romniei;
10. Guvernul;
11. Rspunderea politic a guvernului si membrilor sai n dreptul
romnesc;
12. Instituia seIului statului;
13. Curtea Constituional a Romniei;
14. Atribuiile Curii Constituionale;
15. Avocatul poporului.

DREPT CIVIL 3 $I 4
Prof. univ. Botea Gheorghe
1. Patrimoniul si Iunciile sale n lumina noului Cod civil;
2. Dreptul de proprietate, principalul drept real n lumina noilor
reglementzri legale;
3. Proprietatea public regim juridic general;
4. Regimul juridic al dreptului de proprietate privat;
5. Modurile de dobndire a dreptului de proprietate privat n noul
Cod civil;
6. Modalitpile dreptului de proprietate, cu privire special asupra
proprietii anulabile, rezolubile si periodice;
7. Dreptul de proprietate comun si Iormele sale;
8. Aprarea dreptului de proprietate prin acaiunea n revendicare:
aspecte de teorie si practic judiciar;
9. Regimul juridic al terenurilor n conIormitate cu dispoziiile
L.18/1991;
10. Aspecte teoretice si de practic judiciar privind aciunea n
revendicare mobiliar;
11. Regimul juridic al construciilor;
12. Dreptul de uzuIruct ca dezmembrmnt al dreptului de proprietate
privat;
13. Concesiunea bunurilor proprietate public n teorie si practic;
14. Dreptul de administrare a bunurilor proprietate public;
15. Dreptul de uz, dreptul de abitaie si dreptul de superIicie: aspecte
de teorie si de practic judiciar;
16. Accesiunea imobiliar artiIicial;
17. Uzucapiunea cu privire special asupra bunei credine condiie
pentru dobndirea proprietii prin prescripia achizitiv;
18. Buna credin condiie pentru dobndirea Iructelor bde ctre
posesor;
19. Implicaiile bunei credine n cazurile de accesiune imobiliar
artiIicial;
20. Buna credin condiie pentru dobndirea dreptului de
proprietate n cazurile de vnzare a lucrului altuia;
21. Noile soluii legislative n domeniul rspunderii civile delictuale;
22. Izvoarele obligaiilor civile, cu privire special asupra actelor
juridice unilaterale;
23. Stipulaia pentru altul, ca excepie real de la principiul
relativitii contractului;
24. Prezentare general a Iormelor rspunderii civile delictuale;
25. Condiiile cerute de lege pentru asigurarea rspunderii civile
delictuale pentru fapta proprie.



DREPT CIVIL 5 $I 6
Lect. univ. I spas Oana
1. Contractul de vnzare-cumprare. Aspecte generale, teoretice si de
drept comparat;
2. Contractul de vnzare-cumprare. Aspecte privind Iormarea si
executarea contractului;
3. Contractul de vnzare-cumprare. Aspecte particulare privind
varietile vnzrii;
4. Contractul de locaiune. Aspecte generale prevzute n Codul
civil;
5. Contractul de locaiune. Aspecte speciale privind locaiunea
locuinei;
6. Contractul de donaie. Aspecte privind ncheierea si executarea
contractului;
7. Contractul de donaie. Aspecte speciale privind revocarea si
ncetarea contractului;
8. Contractul de comodat. Condiii de validitate, eIectele contractului
si ncetarea contractului;
9. Contractul de arendare. Condiii de validitate, eIectele contractului
si ncetarea contractului;
10. Contractul de mprumut de consumaie. Validitate, eIecte,
ncetarea contractului;
11. Contractul de rent viager. Condiii de validitate, eIectele si
ncetarea contractului;
12. Contractul de mandat. Condiii de validitate, eIectele si ncetarea
contractului;
13. Mostenirea n dreptul romnesc. Aspecte generale privind istoria
si evoluia instituiei;
14. Caracterizarea general a mosteniriiuu. Condiii generale;
15. Aspecte generale privind importana teoretic si practic a
deschiderii succesiunii;
16. Devoluiunea succesoral legal. Concept, condiii speciale,
principii generale;
17. Devoluiunea succesoral legal n materia soului supravieuitor;
18. Devoluiunea succesoral legal n materia rudelor deIunctului;
19. Devoluiunea testamentar. Regimul juridic al testamentului;
20. Rezerva succesoral. Concept, Iundament, reglementare, domeniu
de aplicare, coninut;
21. Limitele dreptului de a dispune de bunurile mostenirii;
22. Dreptul de opiune succesoral. Aspecte teoretice si practice;
23. mpreala de ascendent. Reglementare, condiii, modaliti;
24. Sezina. Fundament, reglementare, coninut, aplicaii teoretice si
practice.


DREPT ROMAN
Prof. univ. Cocos Stefan

1. Izvoarele formale ale dreptului roman;
2. Codificarea lui IUSTINIAN;
3. DesIsurarea procesului civil roman;
4. STATUS LIBERTATIS element al capacitii juridice;
5. Originea si evolutia familiei romane;
6. Formele cstoriei;
7. Mijloace naturale si artiIiciale de creare a puterii printesti;
8. Patrimoniul si clasiIicarea bunurilor;
9. Evoluia proprietii n Dreptul roman;
10. Possia n Dreptul Roman;
11. Obligaia civil roman;
12. Garantiile n dreptul roman;
13. Contractele n Dreptul roman;
14. Succesiunile n dreptul roman;
15. Contractele reale si consensuale n Dreptul roman

SOCI OLOGI E JURI DI CA SI PSI HOLOGI E JURI DI CA
Conf. univ. Pruna Mihaela

1. Raporturi juridice si morale implicate in viata de familie;
2. Divortul analiza socio demografica;
3. Destructurarea familiei si comportamentul deviant al minorilor;
4. Delicventa juvenila in Romania: realitati si tendinte;
5. Analiza infractionalitatii in profil teritorial: studiu de caz in judetul
X;
6. Coordonate psiho sociale ale comportamentului deviant;
7. Responsabilitatea sociala si raspunderea juridica;
8. Ordinea juridica fundament al ordinii sociale ;
9. InIraciunile contra vietii abordare psiho sociologica;
10. Victimizarea femeii;
11. Abordarea sociologica a fenomenului de adoptie;
12. InIraciunile contra Iamiliei abordare sociologica;
13. Victima inIraciunii de viol studiu psiho sociologic;
14. Analiza psihosociologica a raportului victima infractor;
15. Protectia sociala a familiilor monoparentale;
16. Saracia si excluziunea sociala;
17. Politici sociale de protectie a categoriilor defavorizate;
18. Analiza sociologica a fenomenelor demografice din Romania post
decembrista;
19. Uniunea consensuala ntre traditie si realitate;
20. Modele alternative d convietuire umana;
21. Urbanism si delicventa juvenila;
22. Familia din Romania ntre traditie si modernitate;
23. Mobilitate si schimbare sociala;
24. Tranzitie si migratie.

DREPT PENAL (PARTEA GENERALA)
Lect. univ. Olariu Mihai

1. Aplicarea Legii penale in timp;
2. Legitima aparare;
3. nlturrea caracterului penal al Iaptei prin lipsa pericolului social;
4. Raspunderea penala a minorilor;
5. Tentativa;
6. Unitatea legala de inIraciune;
7. Recidiva;
8. Lipsa plangerii prealabile;
9. Individualizarea judiciara a pedepselor;
10. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei;
11. Participatia penala;
12. nlturreaconsecintelorcondamnarii prin reabilitare.


DREPT FI NANCI AR SI FI SCAL
Lect. univ. Magureanu George

1. Moneda si rolul ei in finantele publice.
2. Inflatia si procesele inflationiste. Influenta lor asupra bugetului public
national.
3. Creditul public. Consideratii privind delimitarea creditului public fata
de celelalte tipuri de credite.
4. Activitatea bugetara a statului roman. Sistemul veniturilor si
cheltuielilor.
5. Circulatia monetara. Influenta legislatiei asupra circulatiei monetare.
6. Finantele publice. Veniturile si cheltuielile publice.
7. Raspunderea juridica privind executia bugetara.
8. Contribuabilul, sursa de constituire a bugetului public.
9. Taxele, sursa de constituire a bugetelor centrale si locale.
10. Impozitele, sursa de constituire a bugetelor centrale si locale.
11. Impozitul aplicat veniturilor din activitati independente.
12. Impozitul aplicat veniturilor salariale si celor asimilate acestora.
13. Impozitul pe profit. Necesitatea scutirii partiale sau totale in cazul
reinvestirii.
14. Rolul, scopul si importanta accizelor in sistemul de constituire a
veniturilor publice.
15. Companiile offshore, mijloc de evaziune fiscala.
16. Lacunele legislative, sursa de evaziune fiscala.
17. Taxa pe valoare adaugata, principala sursa de constituire a bugetului
public national.
18. Fiscalitatea si influentele sale asupra asupra veniturilor publice si cele
ale contribuabililor.
19. Taxa pe valoare adaugata intracomunitara. Sursa e evaziune sau de
venturi bugetare?
20. Impozitarea persoanelor juridice. Criterii si principii aplicabile.
21. Raspunderea juridica fiscala. Elemente specifice.
22. Tratatele de evitare a dublei impuneri. Aplicabilitatea si
neaplicabilitatea lor in spatiul comunitar si extracomunitar.
23. Aplicarea Conventiilor in materie fiscala.
24. Aplicarea dreptului comunitar in materia fiscalitatii.


DREPT ADMINISTRATIV $I CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Lect. univ. Zaharie giuseppe Cristian

1. Structura administraiei publice n Romnia si n statele Uniunii
Europene;
2. Serviciile publice n dreptul romn si n sistemele de drept ale
statelor membre ale Uniunii Europene;
3. Instituia Presedintelui si Administraia Prezidenial Romnia;
4. Guvernul Romniei si Administraia prezidenial;
5. Instituia preIectului;
6. Instituia consiliului judeean;
7. Instituia consiliulu local;
8. Consiliul General al Municipiului Bucuresti;
9. Instituiile primarului si viceprimarului;
10. Domeniul public;
11. Domeniul privat al statului si unitilor administrativ-
teritoriale;
12. Cariera Iuncionarilor publici;
13. Regimul juridic al Iunciei publice n Romnia si n statele
Iniunii Europene;
14. Drepturile Iuncionarilor publici;
15. Obligaiile si conduita Iuncionarilor publici n exercitarea
Iunciei publice;
16. Rspunderea juridic a Iuncionarilor si demnitarilor publici;
17. Reglementarea juridic a Iunciilor publice speciale;
18. Condiiile de valabilitate ale actelor administrative;
19. ncetarea efectelor actelor administrative;
20. Contractele administrative n Romnia si Uniunea European;
21. Contractele de concesiune de lucrri si servicii publice;
22. Contractele de concesiune de bunuri proprietate public;
23. Contractele de achiziii publice;
24. Contractele de parteneriat public-privat;
25. Poliia administrativ.


CRI MI NOLOGI E
Prof. univ. Sandu Florin

1. Formarea criminologiei ca stiin;
2. Aspecte juridice si criminologice privind obiectul criminologiei;
3. Controverse doctrinare privind functiile criminologiei;
4. Aspecte sociologice si criminologice privind cercetarea
Iundamental;
5. Aspecte teoretice si practice privind metodologia criminalistic
(metode, tehnici);
6. Teorii criminologice cu privire la rase;
7. Aspecte criminologice si sociologice privind ereditatea;
8. Coninutul criminologiei clasice;
9. Analiz critic a scolii pozitiviste;
10. Aspecte criminologice si sociologice privind ereditatea morbid;
11. Consideratii privind continutul teoriilor psihologice si psihiatrice;
12. Consideratii privind contributia Scolii cartografice la cristalizarea
teoriilor sociologice in criminologie;
13. Teorii multiIactoriale si cauzalitatea n criminologie;
14. Orientarea sociologica in criminologie;
15. Prezentarea teoriilor sociologice moderne;
16. Explicaii criminologice bazate pe caracteristici Iizice;
17. Explicaii criminologice raportate la inteligen;
18. Explicaii criminologice axate pe liberul arbitru;
19. Aspecte criminologice despre personalitate;
20. Contribuia psihiatriei la dezvoltarea criminologiei;
21. Psihanaliza si inIluena ei asupra comportamentului criminal
(Comportamentul criminal si psihanaliza);
22. Explicarea fenomenului criminal pe baza teoriilor psihomorale;
23. Explicarea fenomenului criminal prin prisma comportamentului
normal nvat;
24. Explicaii criminologice bazate pe Iactorii ecologici;
25. Prezentarea teoriilor stresului si Iormarea subculturilor delicvente.



ORGANI ZAREA SI STEMULUI JUDI CI AR
Lect. Univ. Olariu Mihai

1. Procedura concordatului preventiv si a mandatului ad-hoc.
2. Organizarea si Iuncionarea instanelor judectoresti si a
parchetelor.
3. Organizarea si Iuncionarea compartimentelor auxiliare ale
instanelor judectoresti.
4. Organizarea si exercitarea proIesiei de avocat.
5. Organizarea si exercitarea proIesiei de consilier juridic.
6. Organizarea si exercitarea proIesiei de notar public.
7. Organizarea si exercitarea proIesiei de executor judectoresc.
8. Organizarea si exercitarea proIesiei de practician n insolven.
9. Organizarea si Iuncionarea Consiliului Superior al Magistraturii.
10. Organizarea si Iuncionarea Institutului Naional al Magistraturii.

DREPT PENAL (PARTEA SPECIAL)
Lect. univ. Ionita Iulian

1. Analiza de teorie si practica judiciara privind continutul
inIraciunii;
2. Aplicarea si executarea pedepselor privative de libertate;
3. Omuciderea. Analiza inIraciunilor de omor savarsite cu intenie;
4. Uciderea din culpa. Examen teoretic si de practica judiciara a
inIraciunii de ucidere din culpa prin accidente de circulatie;
5. Analiza inIraciunilor care privesc circulatia pe drumurile publice
(O.U.G. Nr. 195/2002)
6. Analiza inIraciunii de pruncucidere. Particularitati privind
subiectii acestei inIraciuni;
7. Raspunderea penala a infractorilor minori;
8. Concursul de inIraciuni. Analiza teoretica si de practica judiciara
a acestei Iorme a pluralitatii de inIraciuni;
9. Recidiva Iorma a pluralitatii de inIraciuni;
10. Analiza inIraciunilor de lovire si vatamare a integritatii corporale;
11. Analiza inIraciunii de viol si a celorlalte inIraciuni care privesc
libertatea sexuala;
12. Furtul simplu si furtul calificat. Analiza comparativa;
13. Talharia o inIraciune cu consecinte deosebit de grave impotriva
patrimoniului si a persoanei;
14. Coruptia in Romania Analiza inIraciunilor de coruptieprevazute
in Codul Penal;
15. Analiza inIraciunilor de distrugere prevazute in Codul Penal;
16. Ultrajul. Analiza aspectelor specifice ale acestei inIraciuni contra
autoritatii.
17. Aplicarea si executarea masurilor de sigurantaprevazute in legea
noastra penala;
18. Falsificarea de monede si alte valori;
19. Lipsirea de libertate in mod ilegal. Conexiunile dintre aceasta
inIraciune si alte inIraciuni care privesc viata si libertatea
persoanei;
20. Violarea de domiciliu. Conexiuni ntre aceasta inIraciune si
inIraciunile de Iurt caliIicat, talharie si viol;
21. Infractionalitatea in familie. Rolul legii penale in controlul
fenomenului infractional in acest domeniu;
22. Relevanta juridica a erorii in dreptul penal;
23. Asocierea pentru svrsirea de inIraciuni. Conexiuni dintre
aceasta inIraciune si atentatul contra sigurantei statului si cu alte
inIraciuni care privesc crima organizata;
24. InIraciuni care privesc activitatea societatilor comerciale;
25. InIraciuni care privesc drepturile de proprietate intelectuala in
Romania;
26. Trecerea frauduloasa a frontierei. Noi reglementari in domeniu si
modalitatile de maniIestare a acestor inIraciuni in conditiile socio-
politice actuale;
27. Concurenta neloiala. Analiza formelor de manifestare a acestei
inIraciuni pe teritoriul Romaniei;
28. InIraciunile care privesc ordinea si disciplina militara;
29. Analiza inIraciunilor care privesc traIicul si consumul de
stupefiante si a altor substante psihotrope;
30. Analiza circumstantelor atenuante si agravante prevazute in Codul
Penal.


DREPT PROCESUAL PENAL
Prof. univ. Mrejeru Theodor
Lect. univ. Olariu Mihai

1. Legalitetea procesului penal;
2. Prezumtia de nevinovatie;
3. Garantarea libertatii persoanei;
4. Demnitatea umana principiu al dreptului procesual penal;
5. Dreptul de aparare;
6. Legalitatea persoanelor in procesul penal;
7. Participantii in procesul penal: succesorii, reprezentantii si substituitii
procesuali;
8. Organele judiciare;
9. Partile in procesul penal: inculpat, partea vatamata, partea civila,
partea responsabila civilmente;
10. Aciunea penala;
11. Aciunea civila;
12. Competenta penala notiune, forme si probleme legate de competenta
penala;
13. Probele in procesul penal;
14. Declaratiilepartilor si ale martorilor;
15. nscrisurile si mijloacele materiale de proba;
16. Constatarile tehnico stiintifice, medico legale si expertizele;
17. Masurile preventive;
18. Alte masuri procesuale decat cele preventive;
19. Actele procesuale si procedurile comune;
20. Institutii legate de actele procesuale si procedurale;
21. Urmarirea penala faza a procesului penal;
22. Procedura plangerii prealabile;
23. Judecata in prima instanta;
24. Apelul in procesul penal;
25. Recursul in procesul penal;
26. Contestatia in anulare si revizuirea cai extraordinare de atac de
retractare in materia penala;
27. Recursul in anulare si recursul in interesul legii in materie penala;
28. Punerea in executare a hotararilor penale faza a procesului penal;
29. Urmarirea si judecarea unor inIraciuni Ilagrante si procedura de
reparare a pagubei in cazul condamnarii sau al luarii unei masuri
preventive pe nedrept;
30. Proceduri speciale.



CRIMINALISTIC
Conf. univ. I onescu Florin

1. Posibiliti si limite ale procesului de identiIicare criminalistic
2. Utilizarea tehnicilor IotograIice n cercetrile criminalistice
3. Cercetarea criminalistic a urmelor biologice
4. Aspecte teoretice si practice privind utilizarea urmelor materie n
cercetarea penal
5. Examinarea criminalistic a urmelor instrumentelor de spargere
6. Urmele create de corpul uman. Aplicaiile acestora n cercetrile
criminalistice
7. Rolul si importana expertizei dactiloscopice n procesul penal
8. Examinarea criminalistic a Ialsului n nscrisurile olograIe
9. IdentiIicarea graIoscopic
10. Cercetarea criminalistic a urmelor armelor de Ioc
11. Aplicaiile portretului robot n cercetarea penal
12. Consideraii teoretice si practice privind cercetarea la Iaa locului
13. Particularitile cercetrii la Iaa locului n inIraciunile svrsite cu
violen
14. Constatarea tehnico-stiiniIic si expertiza criminalistic
15. Particulariti tactice ale audierii nvinuitului/inculpatului
16. Aspecte criminalistice si procesual-penale privind ascultarea
martorilor n procesul penal
17. Tactica eIecturii percheziiei
18. Tactica eIecturii reconstituirii n diIerite genuri de inIraciuni
19. Tactica eIecturii prezentrii pentru recunoastere
20. Modaliti procesual-penale si criminalistice de Iixare a rezultatelor
activitilor de urmrire penal
21. Metodologia cercetrii criminalistice a omorului
22. Metodologia cercetrii inIraciunilor contra patrimoniului
23. Metodologia cercetrii inIraciunilor privitoare la viaa sexual
24. Particulariti tactice ale cercetrii la Iaa locului n inIraciunuile de
omor
25. Particularitile cercetrii locului Iaptei n cazul Iolosirii armelor de
foc.


MEDICIN LEGAL
Lect. univ. Sarbu Adrian

1. Valoarea expertizei medico-legale n stabilirea pedepsei penale.
2. Rspunderea penal n reIuzul de recoltare a probelor biologice.
3. Dispunerea si eIectuarea expertizelor medico-legale.
4. Experii medico-legali propusi de pri necesitate, sau soluie
inoportun?
5. Accidente rutiere n Bucuresti studiu retrospectiv 2001-2010.
6. Aprecierea gravitii leziunilor traumatice n instanele de judecat
studiu comparativ european.
7. Contribuii medico-legale n etapa de cercetare penal n omor.


DREPT PROCESUAL CI VI L
Prof. univ. Magureanu Florea

1. Principiile Dreptului procesual civil. Consideraii teoretice si
practice.
2. Reglementrile noului Cod de procedur civil privind principiile.
3. Normele de procedur civil. Consideraii teoretice si practice.
4. Aciunea civil. Consideraii teoretice si practice.
5. Participanii la procesul civil. Instana de judecat. Consideraii
teoretice si practice.
6. Participanii la procesul civil. Prile. Consideraii teoretice si
practice.
7. Consideraii teoretice si practice privind participanii la procesul
civil. Participarea terilor.
Participarea procurorului n procesul civil. Consideraii teoretice si
practice. Reglementrile noului Cod de procedur civil privind
participarea procurorului n procesul civil.
8. Suspendarea i perimarea judecii, incidente procesuale ce pot s
apar n legtur cu instana sesizat.
9. Competena instanelor judectoresti. Competena material si
teritorial.
Reglementrile noului Cod de procedur civil privind competena n
aciunile civile.
10. Consideraii teoretice si practice privind actele si termenele
procesuale.
Nulitatea actelor de procedur civil. Reglementrile noului Cod de
procedur civil privind sanciunile procesual civile.
11. Actele procesuale n Iaa instanei de Iond. Consideraii teoretice
si practice. Reglementrile noului Cod de procedur civil
privind actele de procedur civil n Iaa instanei de fond.
12. Consideraii teoretice si practice privind judecata n Iaa instanei
de fond.
Reglementrile noului Cod de procedur civil privind judecata n
prim instan.
13. Consideraii teoretice si practice privind reprezentarea n procesul
civil.
14. Consideraii teoretice si practice privind msurile asigurtorii.
15. Actele de dispoziie ale prilor. Consideraii teoretice si practice.
16. Probele n procesul civil. Reguli comune privind admisibilitatea,
administrarea si aprecierea probelor.
17. Proba prin nscrisuri n procesul civil.
18. Proba prin declaraia de martor n procesul civil.
19. Proba prin raportul de expertiz n procesul civil.
20. Prezumiile n procesul civil.
21. Consideraii teoretice si practice privind hotrrea judectoreasc.
22. Apelul n procesul civil. Consideraii teoretice si practice.
23. Consideraii teoretice si practice privind recursul n procesul civil.
24. Consideraii teoretice si practice privind cile de atac de retractare
n procesul civil.
25. Consideraii teoretice si practice privind executarea silit. Aspecte
de drept comun. Reglementrile noului Cod de procedur civil
privind regulile comune referitoare la executarea silit.
26. Consideraii teoretice si practice privind executarea silit direct.
27. Consideraii teoretice si practice privind executarea silit
indirect.
28. Consideraii teoretice si practice privind contestaia la executare si
ntoarcerea executrii.
29. Proceduri speciale. Procedura necontencioas.
30. Aciunile posesorii.
31. Proceduri speciale. Consideraii teoretice si practice privind
ordonana presedinial.
32. Proceduri speciale. Consideraii teoretice si practice privind
partajul judiciar.
33. Proceduri speciale. Consideraii teoretice si practice privind
procedura divorului.
34. Proceduri speciale. Consideraii teoretice si practice privind
procedura arbitral.
35. Proceduri speciale. Consideraii teoretice si practice privind
procedura reorganizrii judiciare si a insolvenei.
36. Proceduri speciale. Consideraii teoretice si practice privind
procedura somaiei de plat.
37. Proceduri speciale. Consideraii teoretice si practice privind
procedura oIertei de plat.
38. Proceduri speciale. Consideraii teoretice si practice privind
procedurile notariale.
39. Procedura medierii. Avantajele medierii fa de procedura de
drept comun.

DREPTUL MUNCII $I SECURITTII SOCIALE
Lect. univ. Magureanu Florea

1. Raporturile juridice de munca si cele asimilate acestora
2. Principiile fundamentale ale dreptului muncii. Realitate sau utopie.
3. Desfacerea disciplinara a CIM. Comparatie intre Codul european al
muncii si cel roman.
4. Organismele sindicale si patronale. Rolul lor de aparatori ai
lucratorilor si angajatorilor
5. Contractele colective de munca. Necesitatea reglementarii acestora.
6. Raspunderea disciplinara in materia dreptului muncii, cauza a incetarii
CIM.
7. Desfacerea CIM pentru motive ce tin de persoana salariatului.
8. Desfacerea CIM pentru motive ce nu tin de persoana salariatului.
9. CIM. Garantia unui rport juridic cu regim special.
10. Timpul de lucru si de odihna.
11. Raspunderea disciplinara in dreptul muncii. Conditii de aplicare.
12. Cercetarea disciplinara, conditie prealabila pentru aplicarea
sanctiunilor disciplinare.
13. Procedura judiciara speciala in cazul litigiilor de munca.
Particularitati.
14. Conflictele de drepturi si de interese in materia dreptului muncii.
15. Cauze de nulitate ce pot interveni anterior, in timpul si ulterior
incheierii CIM.
16. Organizatia Internationala a Muncii si influenta sa asupra legislatiilor
nationale.
17. Reglementari privind sistemul de salarizare.
18. Raspunderea patrimoniala a angajatorului si a lucratorului
19. Raspunderea penala in materia dreptului muncii.
20. Concediarea, motiv de incetare a CIM


DREPTUL FAMI LI EI
Prof. univ. Cocos Stefan

1. Formele ncheierii cstoriei;
2. Statutul juridic al Iemeii cstorite;
3. ncetarea si desIacerea cstoriei;
4. EIectele desIacerii cstoriei asupra relaiilor dintre soi;
5. Comparaie ntre desIiinarea, ncetarea si desIacerea cstoriei;
6. Desfacerea cstoriei;
7. Filiaia Ia de tat si dubla paternitate;
8. mprirea bunurilor soilor n timpul cstoriei;
9. Regimul juridic al bunurilor dobndite de soi n timpul cstoriei;
10. Executarea si ncetarea obligaiei legale de ntreinere;
11. Analiz comparativ a recunoasterii de maternitate si paternitate;
12. Drepturile si ndatoririle printesti;
13. Obligaia de ntreinere dinter prini si copiii lor minori;
14. Rspunderea prinilor pentru nendeplinirea obligaiilor printesti.



DREPT INTERNAIONAL PUBLIC $I DREPT COMUNI TAR
Prof. univ. Coman Florian

1. Regimul juridic al apatrizilor;
2. Aspect privind populaia n Dreptul internaional public:
3. Regimul juridic al strinilor;
4. Realizarea poilticii externe a statelor prin intermediul misiunilor
diplomatice;
5. Regimul juridic al reIugiailor;
6. Aspecte privind migraia n Dreptul internaional public;
7. Cooperarea statelor n cadrul organizaiilor internaionale
guvernamentale;
8. Rolul O.N.U. n meninerea pcii si stabilitii internaionale;
9. Regimul juridic al Antarcticii
10. Statul principal subiect de Drept internaional public,
11. Aspecte privind individul n Dreptul internaional public;
12. Rezolvarea diIerendelor internaionale prin intermediul terilor;
13. Cooperarea statelor n spaiul european;
14. Instituii specializate al O.N.U.
15. Tratatul n Dreptul internaional public;
16. ModiIicri aduse de Tratatul de la Lisabona constituiei comunitare;
17. Justiia internaional;
18. Zone maritime care cad sub jurisdicia statelor riverane;
19. Regimul juridic al spaiului extraatmosIeric.


DREPT COMERCI AL
Lect. univ. Tuleasca Luminita
1. Desfasurarea activitatii comerciale de catre persoanele fizice;
2. Societatile comerciale pe actiuni;
3. Societatile comerciale cu raspundere limitata;
4. Grupurile de interes economic;
5. Constituirea societatilor comerciale;
6. Functionarea societatilor comerciale;
7. Lichidarea societatilor comerciale;
8. Raspunderea membrilor organelor de conducere ale societatilor
comerciale
9. Grupurile de societati;
10. Patrimoniul de afectatiune al profesionistilor comercianti;
11. Regimul juridic al bancilor;
12. Regimul juridic al societatilor de asigurare;
13. Rolul fiduciei in activitatea comerciala;
14. Leasingul;
15. Factoringul;
16. Scrisoarea de garantie bancara;
17. Vanzarea de marfuri;
18. Antrepriza in constructii;
19. Contractul de intermediere;
20. Contractul de agency;
21. Principiile procedurii insolventei;
22. Procedura falimentului;
23. Procedura reorganizarii in procedura insolventei;
24. Situatia unor acte juridice ale debitorului in procedura insolventei;
25. Reorganizarea bancilor;
26. Falimentul bancilor;
27. Reorganizarea societatilor de asigurari;
28. Falimentul societatilor de asigurari;
29. Cambia;
30. Cecul;
31. Biletul la Ordin.

DREPTUL COMERTULUI I NTERNATI ONAL
Lect. univ. Tuleasca Luminita
1. Desfasurarea activitatii comerciale nternationale de catre persoanele
fizice;
2. Societatile comerciale cu particiapre ;
3. Grupurile europene de interes econoic;
4. Societatea europeana;
5. Insolventa transnationala;
6. Criteriile de determinare a centrelor principalelor interese ale debitorului
in procedura insolventei;
7. Vanzarea internationala de marfuri;
8. Principiile contractelor comerciale internationale;
10. Factoringul international;
11. Contractul de franciza;
12. Contractul de engineering;
13. Clauze speciale in contractele comerciale internationale;
14. Arbitrajulcomercial international,