UniversitateaStefan cel MareSuceava Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializarea:AMS I.

Proiect la economie Capitalul-factor de productie

Cuprins:
1.Definirea conceptului de factor de productie; 2.Clasificarea factorilor de productie; 3.Formele factorilor de productie 4.Miscarea functionala a factorilor de productie:circulatia si rotatia; 5.Structura factorilor de productie; 6.Capitalul fix:uzura,amortizarea si evidenta.

1.Definirea factorului de productie.

Factorii de productie au ca baza notiunea larga de resurse ale societatii,acestea fiind diferite elemente naturale,umane,financiare,organizatorice,informationale,dimensionale si de timp sub forma unor disponibilitati,izvoare,stocuri,fluxuri,zacaminte etc.fara a avea o destinatie prestabilita.

Factorul de productie este egal cu forma economica a resurselor,partea activa a acestora,reprezinta resursele atrase si utilizate potrivit unei destinatii prestabilite prin decizii de catre agentii economici.Se deduce ca factorul de productie reprezinta inputurile unui sistem economic adica totalitatea elementelor si conditiilor necesare si suficiente pentru ca orice proces de productie sa se poata desfasura dupa un scop prestabilit.

Principalele trasaturi ale factorului de productie sunt caracterul limitativ,restrictiv si diversitatea si multiplicarea lor.In raport cu aceste trasaturi,problema care se pune pentru agentii economici e de folosire rationala si cu maxim de eficienta a resurselor disponibile,gestionarea lor cu maxima grija pentru ca pe unitatea de resursa implicate sa se obtina maximul de efecte economice si sociale utile.

2.Clasificarea factorilor de productie.

Factorii de productie sunt: 1.Factorii de productie clasici=munca,natura;capital social derivate. 2.Factorii de productie neclasici=progresul tehnico-stiintific,tehnica,tehnologia,banci de date-informatia;intreprinzatorul si abilitatile sale.

Capitalul social este un factor de productie derivate creat pe seama primilor factori primari,intr-un anumit context istoric,incepand cu prima revolutie industriala.Faptul ca e derivate nu inseamna ca rolul sau e secundar,dimpotriva e un rol principal intrucat pe seama lui se asigura imbinarea in forma si conditiile specifice ale factorului de productie. Capitalul social se refera concret la masini,utilaje,instalatii,cladiri,echipamente,bani, diverse materiale precum si titluri de valoare.El a aparut cu secole in urma,pentru prima data in secolul 12 si a circulat cu urmatoarele sensuri:fond,masa,stoc de bani sau bunuri,aducatoare de camata(dobanda exagerata). In secolul 14,intelesurile capitalului social erau de fonduri,bogatii,averi banesti adica o valoare care sporeste patrimoniul.In secolul 18,capitalul social iese pentru prima data din sfera bunurilor si banilor,e definit pentru prima data ca fiind un factor de productie principal la producerea de valoare si de 232q166c profit.

Astazi exista mai multe moduri de abordare,cum ar fi: 1.In sens general,capitalul social se refera la ansamblul bunurilor posedate de o persoana,un grup sau de o societate,identificat cu notiunea depatrimoniusauavere. 2.In sens juridic,capitalul social desemneaza bani si bunuri aflate in posesia unei personae fizice sau juridice si care prin utilizare ii aduce acesteia o valoare mai

mare,conferindu-i si dreptul de proprietate,adica de a insusi un venit indiferent ca munceste sau nu.

Din punct de vedere financiar contabil,notiunea de capital social se refera la aportul initial si cel adus pe parcurs de catre proprietari la patrimoniul firmei.Se opereaza in contabilitate cu notiunea de capital social permanent ca masa a averii intreprinderii.Capitalul social permanent este compus la randul sau din capital social propriu si capital social imprumutat. Capitalul social propriu se refera la fondurile proprii ale intreprinderi,cu caracter avansabil la infiintarea ei dar si sursele proprii cum ar fi:beneficiile si rezultate sin activitatea depusa pe parcurs. Capitalul social propriu astfel constituit asigura autofiintarea societatii ca baza a autonomiei financiare. Capitalul social propriu e format din: -capital social care se formeaza din aportul minim al proprietarilor adus la infiintare,din aporturi ale statului precum si din colective,institutii; -profitul reprezinta venitul,beneficiul,castigul financiar dintr-o activitate proprie. Capitalul social imprumutat este egal cu sursele atrase,mijloace imprumutate care intregesc si completeaza mijloacele economice ale intreprinderii. Capitalul social imprumutat pe termen lung se refera la investitiile de capital social mai mari de 1 an prin care se asigura finantarea activelor fixe a imobilizarilor de capital social. Capitalul social imprumutat pe termen scurt asigura finantarea activelor circulante,credite de productie de maxim 90 de zile,numite si credite de aprovizionare si de plata a salariilor,prin care se asigura activitatea curenta. Raportul dintre aceste componente de capital social determina autonomia financiara a intreprinderi prin 2 indicatori: 1.rata autonomie financiare: Raf =

2. gradul autonomiei financiare :Gaf = Kpr-capital social propriu ; Kpe-capital social permanent.

(Dt = datorii total)

Din punct de vedere economic,nu orice bunuri sunt bunuri de capital social,dupa cum nici orice bani nu imbraca si forma de capital social.Sunt bunuri de capital social acele bunuri cu existenta fizica,materiala si cu valoare intrinseca si care se numesc bunuri de intermediere care sunt produse si utilizate cu scopul de a produce alte bunuri,pentru a obtine profit ;se mai numesc si bunuri reproductibile denumite si mijloace de productie. In aceeasi acceptiune economica,capitalul social e si o valoare in sens de bani,care prin miscarea sa functionala se autovalorifica,adica creeaza o valoare mai mare,profit prin folosirea muncii salariate.Rezulta deci ca desi bani sunt prima forma de manifestare a oricarui capital social,nu automat acestia devin si capital social;sunt capital social acei bani rezultati din munca economisita si investita apoi,indeosebi in productie.

3.Formele factorilor de productie

Formele de capital social sunt numeroase,variate si pot fi grupate astfel: 1.Dupa forma de existenta: a.capitalul social real,tehnic-cel cu existenta

fizica,materiala,cu valoare intrinseca si care se mai numeste si mijloc de productie adica bunuri de capital social. b.capital social nominal-nu are o valoare reala,nu circula in productie ci se exprima prin titluri de valoare care dau drept proprietarului asupra unui capital social real,permitand insusirea de dividente/profit egal cu capital social mobiliar. c.capital social lichid(banesc)

2.Din punct de vedere al destinatiei finale a bunurilor: -capital social productive-mijloc de productie; -capital social lucrative-acele bunuri care prin destinatia lor sunt bunuri de consumatie dar carora proprietarul le schimba destinatia finala prin inchiriere,vanzare,imprumutare.

3.Formele istorice ale capitalului social:-capitalul social banesc(camataresc),capitalul social comercial,capital social agrar(mosieri),capital social industrial,capital social bancar,capital social financiar(mixt).

4.Din punct de vedere al destinatarului(proprietarului): -Capital social individual,detinut de patron cu care aceasta intra in relatii in amonte si in aval cu alte capitale sociale imobiliare; -Capitalul social rezulta din impletirea capitalului individual intr-un capital mai mare si intr-o ambianta concurentionala;se modifica atat prin concentrare a unei parti din profit in capital dar si prin centralizare intr-un capital mai mare. 7

Sursele capitalului social sunt de fapt aporturile in banci si natura aduse de proprietari la infiintare-ce reprezintagajul(garantia)intreprinderi,fiind o marime fixa,intangibila.Putem concluziona capitalul ca fiind un instrument modern si eficient de productie ,cu conditia sa fie insufletit de munca,altfel el nu produce nimic.

4.Miscarea functionala a factorilor de productie:circulatia si rotatia

Se impune pentru functionarea capitalului o conlucrare dintre acestea si factorii primary,inclusive neofactorii de productie,conlucrarea care are loc in cadrul unui proces complex ce presupune la randul lor sau alte doua procese obiective strans legate intre ele: Circuitul capitalului-se defineste ca fiind acel proces functional de autovalorificare a capitalului prin care acesta parcurge mai multe stadii imbracand mai multe forme functionale cu revenire la forma initiala. Stadiul 1-este stadiul aprovizionarii cu mijloace de productie,care devin stocuri ce se transforma in capital productiv prin unirea cu forta de munca;in acest stadium intreprinderea angajeaza concomitent forta de munca necesara. Stadiul 2-stadiul productiei in care stocurile sufera transformarea cantitativa si calitativa prin prelucrare,transformandu-se in produse finite destinate pietei. Stadiul 3-stadiul desfacerii in care marfurile se vand sau cumpara pe piata la preturile pietei transformandu-se in capital banesc. Corespondent cu aceste stadii capitalul imbraca mai multe forme functionale:capital banesc,capital productive si capital de marfa.

Concluzii : Circuitul confirma unitatea productiei cu circulatia,in cadrul activ al firmei ;productia nu poate trai fara circulatie si invers. Circuitul cuprinde 2 acte de circulatie aprovizionarea si desfacerea-si un act de productie. Adevarata metamorfoza a capitalului,cea reala are loc in stadiul 2 deoarece se creeaza o noua valoare de intrebuintare si se adauga valoarea noua,sub forma de profit prin incorporarea unei parti din munca salariatilor la munca trecuta. In stadiile 1 si 3(in circulatie) are loc doar o metamorfoza formala,adica o transformare a capitalului din forma de bani in forma de marfa si din forma de marfa in forma de bani. Fluiditatea circuitului,adica desfasurarea acestuia fara accidente,intreruperi, blocaje greu de indeplinit,reprezinta conditia de baza a transformarii circuitului.

10