Sunteți pe pagina 1din 12

1.Coordonatele generale ale activitatii de turism, conceptele de turism si sejur, tipurile de turism. Motivatia calatoriei turistice.

Turismul este un fenomen socio-economic care a patruns in viata cotidiana in ani 60.Turismul este definit ca fiind ansamblul relatiilor si a faptelor determinate de deplasarea persoanelor pt care locul de sejur nu este nici domiciliu propriu si nici locul principal de desfasurare a activitatilor profesionale.Potrivit Organizatiei mondiale de turism OMT turismul cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate de persoane pe durata calatoriilor si a sejururilor in locuri situate in afara resedintei obisnuite pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste 12 luni in vederea petrecerii timpului liber, pt afaceri sau alte motive.Sejurul reprezinta un criteriu important in delimitarea conceptelor de turist, vizitator si excursionist, durata sejurului ilustrand calatoriile efectuate pe diverse perioade de timp. Tipurile de turism sunt de 3 feluri: 1 -turism de o zi specific excursionistului; 2-turism de week-end de 1-max 3 zile in care turistul se deplaseaza pe o distanta cuprinsa intre 120 -200 km; 3-turismul de sejur specific turistilor ce au drept motivatie refacerea capacitatii fizice si psihice, a sanatatii acestea durand o perioada mai mare de timp(max 30 zile).Principalele motive ale calatoriei turistice sunt : -timpul liber, recreere si vacanta; -vizite la prieteni si rude; -deplasari in scop profesional; -refacerea capacitatii fizice, psihice, a sanatatii in statiuni balneare; -in scop de pelerinaj si religios. 2. Coordonatele generale ale activitatii de turism, conceptul de turist, categoriile de turisti, principalele mobiluri de deplasare.Turistul reprezinta subiectul relatiilor turistice find persoana care se deplaseza in locuri indepartate de casa petru o anumita perioada si cheltuieste bani in acel loc, fara ai castiga acolo.Categorii de turisti: 1 turist intern, este persoana ce viziteaza alt loc in afara domiciliului sau, in interiorul tarii pe o perioada de o zi.; 2 turistul strain sau international, este o persoana care se deplaseaza pe o durata de cel putin 24h in afara granitelor tarii sale.; 3 vizitatorul, este persoana care se deplaseaza intr-un alt loc decat domiciliul sau obisnuit pt mai putin de 12 luni.; 4 excursionistul, este o persoana care se deplaseaza in scopuri turistice spre o anumita destinatie si al carei sejur este de cel putin 24 h in zona vizitata; 5 turistul vacantier/sejurist , este persoana care realizeaza o calatorie intr-un alt loc decat domiciliul sau obisnuit, de cel putin 4 zile. Principalele mobiluri ale deplasarilor turistice conform OMT sunt: -timpul liber, recreere si vacanta; -vizite la prieteni si rude; -deplasari in scop profesional; -refacerea capacitatii fizice, psihice, a sanatatii in statiuni balneare; -in scop de pelerinaj si religios. 3. Coordonatele generale ale activitatii de turism, conceptul de turism, factorii de influenta ai activitatii turistice. Turismul este definit ca fiind ansamblul relatiilor si a faptelor determinate de deplasarea persoanelor pt care locul de sejur nu este nici domiciliu propriu si nici locul principal de desfasurare a activitatilor profesionale.Potrivit Organizatiei mondiale de turism OMT turismul cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate de persoane pe durata calatoriilor si a sejururilor in locuri situate in afara resedintei obisnuite pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste 12 luni in vederea petrecerii timpului liber, pt afaceri sau alte motive.Factorii de influenta ai activitatii turistice: -factori economici, veniturile populatiei, preturile bunurilor si tarifele serviciilor; -sociali, timp liber si gradul de urbanizare.; -tehnici, perfectionarea mijloacelor de transport; -demografici, miscarea
Page | 1

naturala si migratoare a populatiei, scopul natural al populatiei, modificarea duratei medii de viata; -psihologici, educativi si de civilizatie(nivelul de educatie si instruire, temperamentul); -organizatorici: regimul vizelor, formalitati la frontiera; -de influenta permanenta; -conjuncturali crizele economice sau dezechilibrele politice catastrofe naturale.; -primari, oferta turistica, veniturile populatiei, preturile,; -exogeni, influentand din exteriori activitatea turistica; -endogeni: influenteaza din interior activitatea turistica 4. Coordonatele generale ale activitatii de turism, conceptul de turism , principalele forme de turism. Turismul este definit ca fiind ansamblul relatiilor si a faptelor determinate de deplasarea persoanelor pt care locul de sejur nu este nici domiciliu propriu si nici locul principal de desfasurare a activitatilor profesionale.Potrivit Organizatiei mondiale de turism OMT turismul cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate de persoane pe durata calatoriilor si a sejururilor in locuri situate in afara resedintei obisnuite pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste 12 luni in vederea petrecerii timpului liber, pt afaceri sau alte motive.Formele de turism: In relatia cu o anumita destinatie(tara, regiune sau statiune) exista 3 forme de baza ale turismului: 1 turimul intern , ce cuprinde toti rezidentii unei tari ce calatoresc in interiorul acesteia.; 2 turismul receptor , ce cuprinde non-rezidentii, acestia calatorind in toata tara.; 3 turismul emitator, ce include rezidentii unei tari care se deplaseaza in alte tari. 5. Coordonatele generale ale activitatii de turism,conceptul de turism, formele particulare de turism, caracteristicile turismului rural. Turismul este definit ca fiind ansamblul relatiilor si a faptelor determinate de deplasarea persoanelor pt care locul de sejur nu este nici domiciliu propriu si nici locul principal de desfasurare a activitatilor profesionale.Potrivit Organizatiei mondiale de turism OMT turismul cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate de persoane pe durata calatoriilor si a sejururilor in locuri situate in afara resedintei obisnuite pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste 12 luni in vederea petrecerii timpului liber, pt afaceri sau alte motive.Formele particulare de turism: - Turism interior, ce cuprinde turismul intern si turismul receptor; -Turismul national, alcatuit din turismul intern si turismul emitator; -Turismul international, alcatuit din turismul emitator si receptor. Alte forme de turism: - permanent, caracteristic centrelor urbane si statiunilor balneare; -periodic sau sezonier, manifestat in diferite perioade ale anului; -de sejur , cu un grad redus de mobilitate al turistului acesta isi petrece vacanta in aceiasi localitate indiferent de perioada de sedere.; -social de masa, adresat persoanelor cu venituri reduse; -pentru tineret; -pentru afaceri practicat de angajati; Caracteristicile turismului rural: -tarife mai mici decat alte forme de turism; -sezonalitate redusa; -originalitatea calatoriilor; -absenta aglomeratiei; -protejare si conservarea mediului ambiant; -obtinerea de venituri suplimentare din vanzarea productiei proprii a excedentului de produs; -incurajarea si dezvoltarea economiilor locale, prin crearea de noi locuri de munca. 6.Monitorizarea activitatii turistice: elementele cantitative si calitative supuse observarii, unitatile de observare. Activitatea turistica supusa observarii cuprinde 2 categorii de elemente: a)Elementele cantitative , care cuprinde numarul de angajati a unei unitatii turistice, profitul net si cifra de afacere a acesteia, numarul de turisti sositi in zona turistica sau in unitatea turistica, nr de locuri de cazare, nr de
Page | 2

inoptari sau nr de zile turist etc.; b) Elementele calitative: structura capacitatii hoteliere pe clase de calitate, structura turistilor pe sexe, varsta, activitate socioprofesionala etc; motivele efectuarii calatoriei etc. Unitatile de observare, care preiau informatiilor de la elementele prezentate anterior sunt urmatoarele : -anchete efectuate in randul familiei consumatoare de servici turistice; -unitatile cu activitate de cazare turistica care efectueaza inregistrarea turistilor sositi; -punctele de frontiera; -institutile financiar bancare care ofera informatii dupa cererea turistica(plati,incasari etc); -agentiile de voiaj intern si international. 7.Fluxurile turistice: concept, tipurile de fluxuri turistice comentarii. Prin flux turistic se intelege deplasarea unor persoane intre 2 bazine , si anume : bazinul de cerere reprezentate de zonele dezvoltate din punct de vedere economic, respectiv de zonele importatoare si bazinul de oferta reprezentat de zonele de atractie turistica sau cu potential turistic deosebit numite si zone exportatoare de produse turistice. Fluxurile turistice se clasifica dupa 2 criterii: 1)dupa distributia geografica si distanta dintre cele 2 bazine, astfel exista : -fluxuri interregionale,reprezinta deplasarea turistilor dintr-o tara aflata pe un anumit continent intr-o alta tara de pe alt continent; -fluxuri intra regionale, reprezinta deplasarile turistilor in interiorul continentelor sau in interiorul aceleiasi regiuni; 2.Dupa continutul lor exista 2 categorii de fluxurii: -Fluxuri Sunlust, sunt asociate turismului de soare sau turismului determinat de alte conditii naturale care se formeaza in principal sub influenta preturilor si a distantelor.; -Fluxurile wonderlust, reprezinta turismul de cunoastere si care este influentat de calitatea ofertei dar si de diferentierea acestuia fata de oferta interna.Noul turism este caracterizat dupa urmatorul model: traditie, peisaj si timp liber. 8.Principalii indicatori ai circulatiei turistice: modalitati de calcul. 1)Durata medie a inoptarilor D()= nr de inoptari/nr total de turisti inregistrati = i/t ; 2)Durata medie a sejurului D(s). Ds = nr zile turist/nr total de turisti inregistrat =nr zile turist/t ; 3)Indicatori relatiei cerere oferta, sunt reprezentati de gradul de ocupare sau coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare. Cuc(%)= capacitatea efectiv utilizata(Cu)/capacitatea maxima a unei unitati de cazare(Cmax)*100 unde Cmax este nr total al locurilor de cazare de unde Cmax = nr locuri cazare * 365 zile/an acest indicator se mai poate calcula si dupa formula Cuc(%)=nr zile turisti /nr loc cazare *365 totul *100; 3)Potentialul turistic al pietei reprezentati de intensitatea turistica (It) care este de 2 feluri: - It(plecari in vacanta)=Itv; -It(plecari in strainatate)=Its; Itv=nr total al plecarilor in vacanta/populatia tarii emitatoare totul *100 si Its = nr total al plecarilor in strainatate/populatia tarii emitatoare totul *100; 4)Indicatorii eficientei economice : a) Incasarea medie pe turist t =incasari/nr turisti(gasiti in zona sau unitatea turistica); b)Incasarea medie pe zi turist zt = incasari/ nr zile turist ; c)Cheltuiala medie pe turist Ct = cheltuili/ nr turisti (sositi); d)Cheltuiala medie pe zi turist Czt = Cheltuili/nr zile turist; 5) Venitul net al unitatii turistice(Profitul net) Vn = P = incasari tot cheluili tot ; 5)Preferinta relativa aturistilor Pr =turisti sositi din tara x si ajung in tara y/populatia rezidenta a zonei x totul *100; sau se mai poate scrie Pr =turisti care parasesc x si se intorc in y/turisti care parasesc tara x si se indreapta catre alta destinatie totul *100 9.Piata turistica: concept , raporturile dintre componentele pietei. Piata turistica reprezinta locul de intalnire dintre oferta turistica cu cererea turistica
Page | 3

materializate pe de o parte in productie turistica, iar pe de o parte in consumul turistic.Raporturile dintre componentele pietei turistice : 1)oferta este mai mare decat cererea de unde rezulta piata cumparatorului este manifestata in extrasezon; 2) oferta = curerea de unde rezulta ca exista un echilibru intre componentele pietei turistice; 3)oferta este mai mica decat cererea de unde rezulta, piata vanzatorului in timpul sezonului turistic. 10. Piata turistica: concept ,particularitatii. Piata turistica reprezinta locul de intalnire dintre oferta turistica cu cererea turistica materializate pe de o parte in productie turistica, iar pe de o parte in consumul turistic.Printre particularitatile pietei turistice avem : 1)piata turistica are un continut complex deoarece atat oferta cat si cererea graviteaza in jurul unor servicii si bunuri turistice diversificate; 2)piata turistica prezinta un grad accentuat de risc datorat imaginii produsului turistic si a destinatiei turistice care pot fi percepute in mod subiectiv; 3)piata turistica nu este uniform repartizata teritorial, existand zone cu un potential turistic mai bogat decat altele si zone emitatoare de turisti.; 4.)relatiile de piata sunt determinate de gradul de concentrare sau de dispersare a patrimoniului turistic, adica oferta turistica se ghideaza dupa distantele pe care turistii le au de parcurs pana la destinatia turistica; 5.)piata turistica este multidimensionla deoarece in procesul de achizitie al unui produs turistic pot intervenii mai multe persoane cu rol diferit , si anume initiatorii, influentatorii, platitorii. 11. Piata turistica: concept , tipurile de piata turistica. Piata turistica reprezinta locul de intalnire dintre oferta turistica cu cererea turistica materializate pe de o parte in productie turistica, iar pe de o parte in consumul turistic.Piata turistica se imparte in mai multe categorii/ tipuri in functie de 4 criterii: 1)in functie de nivelul de preferinta fata de oferta astfel exista 2 categorii: -piata produsului turistic determinata de atractia turistica fata de un anumit produs ; -piata firmei turistice determinata de caracteristicile serviciilor oferite de firma respectiva, serviciile pot fi simple sau complexe oferite de firme care produc s vand produse turistice complete.; 2) In functie de motivatia turistica: -piata turismului de vacanta determinata de nevoia de odihna recreere si agrement; -piata turismului cultural si istorie; -piata turismului stiintific si de afaceri determinata de motivatia profitului; -piata turismului religios, social-politic, sportiv, de sanatate; 3) In functie de directia fluxurilor turistice: piata turistica de emisie/emitatoare; -piata turistica receptoare; 4) in functie de aria geografica: -piata turistica locala; -piata turistica zonala/regionala; - piata turistica nationala; -piata turistica internationala; 12. Piata turistica: concept ,structura pietei. Piata turistica reprezinta locul de intalnire dintre oferta turistica cu cererea turistica materializate pe de o parte in productie turistica, iar pe de o parte in consumul turistic.Structura pietei turistice se compune din 3 tipuri de consumatori ai produselor turistice: a) Consumatorii efectivice consuma produsele sau servicile unei firme sau a altei firme concurente; b) Consumatorii potentiali, respectiv persoane care in momentul actual nu pot achizitiona produsele sau servicile turistice oferite din motive variate.Acesti consumatori pot deveni consumatori efectivi in momentul in care motivele ivite de a nu putea achizitiona respectivele produse au incetat.; c) Nonconsumatorii absolutisunt persoane care nu consuma produsele turistice, fie datorita unui motiv de sanatate, fie datorita nivelului veniturilor, fie se incadreaza intr-un segment de varsta
Page | 4

inaintata. Astfel acest tip de consumatori nu isi vor putea satisface niciodata nevoia de turism, deci nu vor deveni consumatori efectivi.
13. Piata turistica: concept ,dimensiunile pietei si modalitatile de extindere ale pietei. Piata turistica reprezinta locul de intalnire dintre oferta turistica cu cererea turistica materializate pe de o parte in productie turistica, iar pe de o parte in consumul turistic. Astfel exista 3 dimensiuni ale pietei turistice: -piata efectiva , alcatuita din consumatori efectivi, actuali si produselor si servicilor firmei turistice precum si a firmelor concurente si marcheaza trecerea de la cererea efectiva la consumul turistic.; -piata potentiala cuprinde turistii actuali ai produselor sau servicilor unei firme precum si consumatorii potentiali.; -piata teoretica ce cuprinde consumatorii efectivi si nonconsumatorii relativi si absoluti. Acestia pot constitui populatia unei tari sau a unei regiuni. Modalitatile de extindere a pietei turistice: 1.)Calea extensiva, ce presupune atragerea de noi turisti pentru produsele sau serviciile oferite de firma respectiva, sau de firmele concurente, fara ca durata sejurului sa se modifice; 2.)Calea intensiva , ce presupune marirea duratei sejurului doar pentru anumiti consumatori turistici, cum ar fi consumul de servicii suplimentare.In aceasta situatie nr de turisti trebuie sa se mareasca constant; 3.)Calea mixta.

14.Principalii indicatori implicate in determinarea si estimarea pietei turistice.Principalii indicatorii implicati in determinarea si estimarea pietei sunt reprezentate de : -capacitatea pietei turistice, se refera la necesitatea exprimata sau nu pentru un produs turistic pe o anumita piata fara a lua in calcul nivelul veniturilor si al preturilor aferente produselor turistice; -potentialul pietei turistice, exprima cererea tuturor consumatorilor pentru un anumit produs turistic, functie de veniturile acestora si de preturile produselor respective; -volumul pietei produsului turistic, se refera la totalul tranzactilor comerciale incheiate pentru un anumit produs turistic intr-o anumita perioada de timp; -cota de piata, reprezinta ponderea detinuta de o firma sau de un produs in cadrul pietei de referinta; 15.Oferta turistica: concept, structura comentarii. Prin oferta se intelege totalitatea elementelor din productia turistica, adica bunurile,produsele si serviciile oferite.Prin oferta turistica se mai intelege si totalitatea urmatoarelor elemente : -resursele turistice naturale si antropice, acestea reprezentand materia prima turistica, respectiv potentialul turistic; -resursele umane din turism; -echipamentele turistice; -infrastructura tehnica si turistica; -serviciile turistice destinate consumului turistic; -conditiile de comercializare a produsului turistic referinduse la preturi si facilitati; 16.Prezentarea relatiei patrimoniu turistic oferta turistica. Intre oferta turistica si patrimoniul turistic exista o relatie de interdependenta astfel patrimoniul turistic este egal cu oferta turistica din care se scad urmatoarele componente: resursele umane, serviciile turistice si conditiile de comercializare.; 17.Oferta turistica: concept, elementele component. Prin oferta turistica se intelege totalitatea elementelor din productia turistica, adica bunurile,produsele si serviciile oferite.Oferta turistica prezinta urmatoarele componente, ce cuprind 2 elemente importante : 1) Elementele de atractivitate, care influenteaza cererea turistica astfel din acest punct de vedere oferta turistica este de 2 feluri: -oferta turistica primara ce cuprinde toate resursele naturale; -oferta turistica secundara ce cuprinde toate resursele antropice; 2)Elementle functionale, compuse din: -serviciile turistice (de transport , de cazare, de alimentatie etc); -resursele umane; -echipamentele turistice si infrastructura aferenta; populatia zonei turistice;
Page | 5

18. Oferta turistica: concept, caracteristici. Prin oferta turistica se intelege totalitatea elementelor din productia turistica, adica bunurile,produsele si serviciile oferite.Caracteristicile ofertei turistice: -este eterogena si complexa; -servicile turistica nu pot fi standardizate, datorita caracterului eterogen al serviciilor individeale pentru fiecare individ in parte; -are un grad ridicat de rigiditate pt anumite elemente, dar pentru alte elementele oferta este flexibila.; -ponderea mare a fortelor de munca in oferirea serviciilor turistice si existenta contactului direct dintre lucrator si turist; -oferta turistica are un grad ridicat de unicitate si in acelasi timp de subiectivism, adica fiecare unitate turistica isi concepe propriul produs turistic.; -are un caracter artizanal, ea presupune existenta unui nr apreciabil de unitati turistice mici si mijlocii in care munca vie este importanta. 19. Oferta turistica: concept, factorii de influenta. Prin oferta turistica se intelege totalitatea elementelor din productia turistica, adica bunurile,produsele si serviciile oferite.Factorii ofertei turistice, oferta este influentata de: -capacitatea optima de primire exprimata prin nr de turistii ce pot fi primiti pe un anumit teritoriu fara ca acestia sa perturbe mediul geografic si social; -atractivitatea teritoriului data de poziia geografica si de caile de acces, precum si de totalitatea resurselor naturale si antropice.; -organizarea si comercializarea ofertei turistice prin existenta serviciile specifice; -dimensiunile bazei tehnico-materiale, respectic nr de locuri de cazare, primire , nr de camere, nr de paturi etc; -calitatea resurselor umane; 20.Forta de atractie a unei zone turistice, modalitatea de calcul. Atractivitatea turistica se calculeaza prin intermediul legii lui Reily care are in vedere forta de atractie a unei zone turistice. Ea sta la baza orientarii fluxurilor turistice spre o anumita destinatie turistica.Forta de atractie a unei zone turistice se calculeaza dupa urmatoarea formula: Ca/Cb=La/Lb*(Db/Da)la a 2 unde Ca,Cb = reprezinta fluxurile turistice atrase de zona A sau zona B care pleaca dintr-o anumita zona X; La,Lb = reprezinta nr locurilor de cazaren existente in localitatea A si respectiv B, considerand ca loc A are un nr mai mare de cazare.; Db,Da = distantele de la zona emitatoare pana la zonele turistice A si B; 21.Cererea Turistica: concept, particularitati.Cererea turistica reprezinta nr total de persoane care parasesc pentru anumita perioada de timp resedinta proprie din anumite motive si se indreapta catre o destinatie turistica unde nu desfasoara niciun fel de activitate renumerata.Cererea turistica reprezinta cantitatea solicitata de o anumita persoana sau grup de persoane dint-un anumit produs turistic sau serviciu turistic oferit de firma data la un tarif bine stabilit si intr-un spatiun si interval de timp bine delimitat.Particularitati : -nu se identifica in totalitate cu consumul turistic, deoarece acesta din urma include si autoconsumul; -nu se caracterizeaza printr-un consum periodic al aceluiasi produs turistic oferit la aceiazi destinatie; -se caracterizeaza printr-un grad ridicat de spontaneitate si mobilitate in raport cu oferta turistica care este rigida; -se caracterizeaza printr-un grad de concentrare in spatii geografice si intr-un anumit timp; - se manifesta in plan practic printr-un nr infinit de variabile de la un climat potential la altul; -dupa modul in care se formeaza cererea poate fi: cerere nationala, interregionala, intraregionala, dinamica si cerere formata/conceputa pe tarile dezvoltate. 22. Cererea Turistica: concept, factorii de influenta. Cererea turistica reprezinta nr total de persoane care parasesc pentru anumita perioada de timp resedinta proprie
Page | 6

din anumite motive si se indreapta catre o destinatie turistica unde nu desfasoara niciun fel de activitate renumerata.Cererea turistica reprezinta cantitatea solicitata de o anumita persoana sau grup de persoane dint-un anumit produs turistic sau serviciu turistic oferit de firma data la un tarif bine stabilit si intr-un spatiun si interval de timp bine delimitat. Factorii de influenta , cererea turistica este influentata de 5 factori: -factori economici(venitul,nivelul preturilor si tarifelor).Elasticitatea cererii depinde atat de nivelul veniturilor cat si de nivelul preturilor; -factorii demografici si sociali(categoria socio-profesionala,marirea familiei); -modul de organizare si comercializare a ofertei(facilitati, preturi,tarife); -disponibilitatea de timp liber; -factorii motivationali(odihna, refacerea capacitatii fizice si intelectuale, curiozitatea etc) 23. Cererea Turistica: concept, tipologia cererii turistice. Cererea turistica reprezinta nr total de persoane care parasesc pentru anumita perioada de timp resedinta proprie din anumite motive si se indreapta catre o destinatie turistica unde nu desfasoara niciun fel de activitate renumerata.Cererea turistica reprezinta cantitatea solicitata de o anumita persoana sau grup de persoane dint-un anumit produs turistic sau serviciu turistic oferit de firma data la un tarif bine stabilit si intr-un spatiun si interval de timp bine delimitat.Tipologia cererii turistice.In practica se disting 3 categorii de turisti: 1)turistii de elita care dispun de un nivel ridicat al veniturilor si care se orienteaza catre structurile de primire de la 4* in sus; 2)Turistii activi dispun de anumite venituri si in functie de aceasta isi stabilesc durata sejurului si tipul de structura turistica; 3) Turistii pasivi au veniturii reduse si prefera turismul rural 24.Consumul turistic: concept, etapele de realizare, particularitatii. Consumul turistic reprezinta cererea solvabila a populatiei pentru serviciile sau produsele turistice oferite de o anumita unitate turistica la un anumit tarif si intr-un anumit spatiu si timp.Consumului turistic ii corespund cheltuielile turistice efectuate de purtatori cererii in vederea achizitionarii unor bunuri si servicii turistice.Consumul turistic se realizeaza in 3 etape: a) inainte de inceperea deplasarii efective a turistilor catre zona turistica; b) In timpul deplasarii spre locul de destinatie(mijlocul de transport); c) Consumul la locul de destinatie(servici de cazare, masa, tratament; servici subplimentare si auxiliare). Particularitatile consumulul de servicii turistice : -Volumul consumului de servicii turistice echivaleaza cu volumul productiei de servicii turistice; -are un caracter sezonier, deoarece cererea este sezoniera; -este concentrat spatial; -este axat pe directia recreerii si odihnei; 25.Masurarea consumului turistic. Pentru masurarea Consumului turistic se utilizeaza instrumentul numit cosurile de consum, acestea cuprind doua categorii de cheltuieli: - Cheltuieli cu serviciile de baza turistica(transport, cazare, alimentatie); cheltuieli turistice pentru serviciile complementare sau suplimentare(agrementul, tratamentul, odihna) 26.Modalitatile de calcul a coeficientulu de elasticitate al cererii. Cererea pentru consumul turistic este influentata in mod direct de venituri si indirect de tarifele servicilor turistice. Aceasta influenta a celor 2 factori asupra cererii de servicii turistice se numeste coeficientul de elasticitate a cererii, calculat in raport cu veniturile si respectiv cu tarifele Ey=x/x : y/y = X1-X0/X0 : Y1-Y0/Y0 unde Ey elesticitatea cererii(coeficientul de elasticitate); x variatia cererii in perioada
Page | 7

curenta X1, fata de perioada de baza X0; X cererea de servicii turistice in perioada de baza; y modificarea factorilor de influenta in perioada curenta fata de perioada de baza; y factorul de influenta al cererii turistice in perioada de baza ; y venit, tarif/ pret. Coeficientul de elasiticitate Ey trebuie sa fie o marime supraunitara. 27.Servicile turistice: caracteristicile de baza. Caracteristicile servicilor turistice sunt: -Intangibilitatea ofertei turistice, aceasta implicand probleme de natura comerciala si anume : *consumatorul are dificultate in a evolua servicile oferite de concurentii; *consumatorii sunt constienti de prezenta riscului atunci cand achizitioneaza serviciile: *consumatorul isi formeaza imaginea doar pebaza informatiiilor referitoare la oferta turistica; -consumatorul considera pretul ca reper in aprecierea calitatii serviciilor; -inseparabilitate dintre prestator, prestatie si turist.; -eterogenitatea serviciilor; -perisabilitatea, adica serviciul turistic se consuma imediat dupa producerea lor, acestea neputand fi stocate, depozitate.; -lipsa proprietatii serviciului, adica momentul cumpararii unui serviciu(cazarea turistului)-acesta nu poate beneficia decat o camera , insa nu poate sa-si insuseasca dreptul de proprietate al camerei respective.; - ponderea mare a cheltuielilor cu munca vie in serviciul turistic; -sezonalitatea serviciilor, adica cererea pentru anumite sercicii nu este aceiasi in tot timpul anului, existand fluctuatii, aceasta sezonalitate este influentata de timpul liber disponibil al cosnsumatorului de sercicii turistice; -individualizarea, respectiv persoanlitatea serviciului turistic. Aceasta caracteristica fiind influentata de relatia care se stabileste intre stimulii exteriorii si particularitatile individului.; 28.Servicile turistice: criteriile de clasificare, tipurile de servicii.La baza clasificarea serviciilor turistice stau 2 criterii: a) Importanta servicilor turistice pentru un anumit consumator ; b)Motivatia cererii turistice;Pe piata servicilor turistice exista 2 mari categorii de servicii: 1)Servicii turistice de baza, acestea sunt: -servicii de transport si ele marcheaza primul moment din consumul turistic de servicii si presupune deplasarea turistului dus-intors; -Servicii de cazare, reprezinta al doilea moment al consumului turistic si presupune asigurarea conditiilor de consfort pentru odihna turistului la care se pot adauga servicii suplimentare legate de particularitatile spatilor de cazare; -servicii de alimentatie publica; -servici de agrement ce are in vedere refacerea capacitatii fizice si psihice a turistului; 2)Servicii turistice suplimentare se compun din : -servici de informare a clientelei turistice; -servicii de intermediere(servicii de inchirieri, servici de reparatii si de intretinere a autoturismului etc); -servicii turistice cu caracter special(organizarea de evenimente speciale, conferinte); -servicii cu caracter cultural, recreativ , sportiv si pentru tratamente si curebalneare. 29.Calitatea serviciilor turistice.Calitatea serviciilor turistice este determianta de factorii de influenta a calitatii si ipostazele calitatiile turistice.Conforma Omt, calitatea activitatiii turistice este influentata de 5 factorii: 1)Corectitudinea prestatorului de servicii; 2)Receptivitatea prestatorului la cerintele turistului; 3) Siguranta in prestarea serviciului asigurata de competenta si abilitatea profesionala cu care sunt livrate serviciile turistice.; 4) Individualizarea respectiv personalizarea serviciilor turistice oferite in functie de caracteristicile individuale ale fiecarui turist; 5)Gradul de inzestrare tehnico-materiala a unitatii turistice. 30.Ipostazele calitatii serviciilor turistice. Acestea sunt: 1) Calitatea spatiala , aceasta se bazeaza pe facilitatiile accesului catre zona de destinatie turistica; 2)
Page | 8

Calitatea temporala, ce are in vedere timpul de asteptare in vederea consumarii serviciilor turistice; 3) Calitatea materiala, concretizata in existenta echipamentelor si materialelor necesare, respectiv a bazei materiale turistice ce deserveste clientii.; 4)Calitatea umana, ce deriva din gradul de pregatire a fortei de munca; 5)Calitatea optionala, bazata pe posibilitatea de alegere a turistului dintr-o gama variata de servicii de baza turistica; 6)Calitatea relationala , exprimata de relatiile prestator client si client - prestator . 31.Serviciile de cazare turistica : definirea unitatii de cazare si tipurile structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare.Unitatea de cazare cuprinde toate formele capabile, de gazduire sau innoptare destinate sa asigure turistilor odihna pentru o anumita perioada de timp, pe baza unor tarife determinate. Tipurile de structuri de primire turistica : -hotelul; -motelul; -cabanele turistice; -vilele; pensiunile turistice; -casutele (dimensiuni reduse o singura camera); -campinguri(corturi, rulote ); -satul de vacanta; -popasul turistic; -apartamente sau camere de inchiriat in locuinte particulare; -spatii de cazare pe vase maritime sau fluviale inclusiv pe pontoane plutitoare; -bungalourile(au capacitate redusa, sunt din lemn , amplasate in preajma campingurilor sau satelor de vacanta.) 32.Serviciile de cazare turistica : definirea unitatii de cazare , functiile serviciilor de cazare. Unitatea de cazare cuprinde toate formele capabile, de gazduire sau innoptare destinate sa asigure turistilor odihna pentru o anumita perioada de timp, pe baza unor tarife determinate. Functile serviciilor de cazare: -de odihna si igiena; - de alimentatie, sistemul meselor oferite odata cu cazarea este organizat in 3 planuri: a)planul american, ce poate fi complet, si incomplet sau modificat, cand tariful camerei cuprinde 2 mese.Este practicat de hotelurile din statiuni; b)planul continental, care presupune includerea micului dejun in tariful camerei; c)planul european, tariful camerei nu include mesele acestea sunt platite separat la restaurantul hotelului ; de productie, are in vedere oferirea serviciilor de intretinere reparatie,de curatatorie chimica etc; -de comercializare, presupune vanzarea de produse catre turisti ce isi efectueaza sejurulin unitatea turistica; -de informare si comunicare, care presupune relatia client hotel si hotel client, acestuia din urma oferindu-i-se o gama larga de informatii; -functia complementara , ce consta in oferirea unui serviciu care are ca obiectiv petrecerea agreabila a timpului liber intr-un complex hotelier, la care se adauga servicile de inchiriere a mijloacelor de transport. 33.Clasificarea spatiilor de cazare, comentariu.Spatiile de cazare se clasifica un functie de dimensiuni, de amplasare si de amenajarea interioara, astfel exista 4 tipuri de spatii de cazare precum: 1.)Resedintele secundare in statiuni, apartin proprietarilor care beneficiaza de servicii prestate de catre diverse unitati specializate precum unitati prestatoare de servicii de curatenie, de servicii de spalatorie, curatatorie chimica etc. In perioada de nefolosinta proprietari pot inchiria aceste resedinte fie prin intermediul unui agent imobiliar sau a unei agentii de turism, fie de catre proprietarul respectiv.; 2.) Time-sharingul, este formula de cazare ce consta in detinerea unei proprietati de catre mai multe persoane fiecare dintre acestia avand dreptul de folosinta a proprietatii pe o anumita perioada a anului.In prezent functioneaza 2 tipuri de baza ale time-sharingului: a)sistemul interval, situatie in care proprietarul poate vinde investitia unui anumit nr de persoane, iar cumparatorii pot sa imparta
Page | 9

proprietatea detinuta in comun.; b)sistemul de drept de folosinta, ce consta in faptul ca proprietarul nu-si vinde investitia, ci ofera doar posibilitatea de utilizare a proprietatii un timp de 7, 14 sau 21 de zile pentru un nr garantat de ani.; 3)Unitati de cazare amenajate in cladiri istorice, cum ar fi castele, palate si manastiri(care ofera servicii hoteliere ) si pot fi in proprietate privata sau in proprietatea statului.; 4) Unitati de cazare pentru tineret, ce ofera servicii de cazare de baza si altele servicii de recreere. 34.Serviciile de alimentatie publica: conceptul de alimentatie publica si avantajele aferente.Alimentatia publica reprezinta din punct de vedere socioeconomic un stadiu avansat de prelucrare/pregatire a hranei pentru populatie, aceasta fiind influentata de nivelul de dezvoltare economica a zonei respective, de conditiile de munca si de viata ale oamenilor, de structura demografica , de profilul ocupational si de mentalitatea si obiceiurile de consum ale potentialilor consumatori. Avantajele unitatilor de alimentaite publica: -foloseste utilaje profesionale si tehnologie moderna in realizarea de preparate culinare; -permite economisirea timpului destinat fabricarii preparatelor culinare , dar si a servirii hranei; -contribuie la mentinerea starii de sanatate a indivizilor prin oferirea unor alimente pregatite igienic si diversificate, sortimental adaptate cerintelor tot mai diversificate exigentelor consumatorilor; 35. Serviciile de alimentatie publica: conceptul de alimentatie publica, principalele trasaturi. Alimentatia publica reprezinta din punct de vedere socioeconomic un stadiu avansat de prelucrare/pregatire a hranei pentru populatie, aceasta fiind influentata de nivelul de dezvoltare economica a zonei respective, de conditiile de munca si de viata ale oamenilor, de structura demografica , de profilul ocupational si de mentalitatea si obiceiurile de consum ale potentialilor consumatori.Trasaturi : -au un caracter inseparabil fata de prestator, dar si fata de suportul sau material; -sunt intangibile, deoarece productia si consumul se suprapun; -au un caracter eterogen ce rezulta din particularizarea ofertei in functie de nevoile si cerintele clientului; -au un caracter perisabil, ce determina imposibilitatea stocarii pe o anumita perioada de timp; 36. Serviciile de alimentatie publica: conceptul de alimentatie publica, principalele functii. Alimentatia publica reprezinta din punct de vedere socioeconomic un stadiu avansat de prelucrare/pregatire a hranei pentru populatie, aceasta fiind influentata de nivelul de dezvoltare economica a zonei respective, de conditiile de munca si de viata ale oamenilor, de structura demografica , de profilul ocupational si de mentalitatea si obiceiurile de consum ale potentialilor consumatori. Functii: -de servire(de alimentatie), potrivit acestei functii, serviciul oferit trebuie sa fie rapid si la un pret scazut oferit de urmatoarele tipuri de unitati de alimentatie publica: restaurant fast-food, bistro, snack-bar si cantina.Aceasta functie detine 60% din totalul solicitarilor pentru serviciile de alimentatie publica.; -de utilitate este materializata in tipul de masa luata seara sau dimineata in drum spre servici ori spre casa si reprezinta 25% din totalul solicitarilor pentru serviciile de alimentatie publica.; -sociala ce presupune asigurarea unui cadru social pentru a lua masa impreuna cu familia sau cu prietenii aceasta functie reprezinta 15% din totalul solicitarilor.; -de bussines, specifica mesei luata cu diverse persoane cu prilejul unor evenimente(negocieri, a unei festivitati organizate).
Page | 10

37. Serviciile de alimentatie publica: conceptul de alimentatie publica, etapa productiei caracteristici. Alimentatia publica reprezinta din punct de vedere socioeconomic un stadiu avansat de prelucrare/pregatire a hranei pentru populatie, aceasta fiind influentata de nivelul de dezvoltare economica a zonei respective, de conditiile de munca si de viata ale oamenilor, de structura demografica , de profilul ocupational si de mentalitatea si obiceiurile de consum ale potentialilor consumatori.Etapa productiei caracteristici. Multe unitati de alimentatie publica si-au creat un sector de productie pentru a oferii servicii in sistem de catering. Cateringul presupune separarea in timp si spatiu a productiei de consum si consta in furnizarea de preparate culinare catre persoane juridice.Cateringul evolueaza dupa 2 directii: -sub forma serviciului oferit consumatorului final(ex cateringul la bordul aeronavelor); -sub forma productiei culinare semifinite oferita intermediarilor(McDonalds, KFC, Pizza Hut etc).Cateringul se practica cu prileul intrunirilor ce au loc in institutiile respective.Hotelurile de lux si restaurantele, dar si cluburile nu apeleaza la sistemul de catering, ci au propriul sistem clasic de preparare. 38. Serviciile de alimentatie publica: conceptul de alimentatie publica, etapa de servire caracteristici. Alimentatia publica reprezinta din punct de vedere socioeconomic un stadiu avansat de prelucrare/pregatire a hranei pentru populatie, aceasta fiind influentata de nivelul de dezvoltare economica a zonei respective, de conditiile de munca si de viata ale oamenilor, de structura demografica , de profilul ocupational si de mentalitatea si obiceiurile de consum ale potentialilor consumatori.Etapa de servire caracteristici. In unitatile de alimentatie publica se pot practica 4 sisteme de servire : 1)Servirea directa(serviciul englez), ospatarul prezinta la masa platoul pe care se afla preparatele comandate, serviciul fiind apreciat ca find un serviciu de clasa.; 2) Servirea indirecta(Serviciul Francez), ospatarul se prezinta la masa cu platoul pe care se afla preparatul comandat si il pune pe masa in stanga clientului; iar supiera se pune in mijlocul mesei, iar clientul se serveste singur.; 3) Servirea la farfurie(serviciul american), preparatul este adus in salon pe mana, pe tava sau pe carucior.; 4) Servirea de tip bufet(serviciul suedez), ce presupune asezarea de catre clienti a preparatelor in farfurie de pe masa tip bufet, dar sistemul nu exclude si prezenta ospatarilor.In cazul restaurantelor cu autoservire, sistemul de autoservire poate fi: -liniar sau clasic, presupune deplasarea tavii de catre client de-a lungul liniei de autoservire iar preparatele fiind platite la sfarsitul liniei; -liber, potrivit careia clientul trece prin fat posturilor de distributie specializate, amplasate la o distanta mica unele de altele iar plata se face la o casa aflata la unele din posturile de distributie; -carusel, este sistemul de autoservire organizat pe 4 niveluri, produsele fiind plasate pe caruselul ce efectueaza o miscare de rotatie in plan orizontal aprovizionarea se face in permanenta de la bucatarie . 39. Serviciile de alimentatie publica: conceptul de alimentatie publica, tipurile de meniuri practicate de unitatile de alimentatie publica. Alimentatia publica reprezinta din punct de vedere socio-economic un stadiu avansat de prelucrare/pregatire a hranei pentru populatie, aceasta fiind influentata de nivelul de dezvoltare economica a zonei respective, de conditiile de munca si de viata ale oamenilor, de structura demografica , de profilul ocupational si de mentalitatea si obiceiurile de consum ale potentialilor consumatori.Tipurile de meniuri: -meniul a la carte, ofera posibilitatea alegerii dintr-o lista de meniuri in functie de preferintele
Page | 11

clientului, iar lista nu trebuie sa fie aglomerata cu preparate; -meniul zilei, se prezinta pe o foaie separata in interiorul listei de meniu si este constituit din 3 preparate culinare.; -meniul cu pret fix , este caracteristic restaurantelor mici si se practica in special pentru masa de pranz fiind oferit in paralel cu meniul.; -meniul cu specific vanatoresc, pescaresc, dietetice, vegetarian etc; -meniul impus, este specific sejururilor cand turistii au posibilitatea de a alege un meniu fix cu o zi inainte achitandu-l anticipat; -meniul comandat, consta in stabilirea anticipata a meniului si se practica in cazul meselor oficiale. 40. Serviciile de alimentatie publica: conceptul de alimentatie publica, tipurile de unitati de alimentatie publica si conditiile de amplasare. Alimentatia publica reprezinta din punct de vedere socio-economic un stadiu avansat de prelucrare/pregatire a hranei pentru populatie, aceasta fiind influentata de nivelul de dezvoltare economica a zonei respective, de conditiile de munca si de viata ale oamenilor, de structura demografica , de profilul ocupational si de mentalitatea si obiceiurile de consum ale potentialilor consumatori.Tipuri de alimentatie publica. Cea mai mare pondere pe piata turistica in cazul unitatilor de alimentatie publica , o detine restaurantul, acesta oferind consumatorilor o gama diversificata de preparate culinare alaturi de produse de patiserie coferarie si de bauturi. Restaurantul se dezvolta in asociere cu serviciile de cazare in cadrul hotelurilor.Pe piata turistica romaneasca se gasesc 5 tipuri de alimentatie publica: 1) restaurantul (1-5*), el poate fi clasic, specializat, cu specific,cu program artistic, tip berarie, cu gradina de vara; 2) Barul care poate fi: noapte/zi, disco-bar, snack-bar, cafe-bar; 3)Fast-Food gen :restaurant cu autoservire, pizzerie, bufet tip expres; 4)Cofetaria(2-5*); 5)Patiserie, placintarie, rotiserie, sinigerie(2 5*).Amplasarea unei unitati de alimentatie publica depinde de urmatorii factori: -obiectul principal al unitatii ce trebuie sa fie compatibil cu zona geografica in care se doreste amplasarea ; -potentialul demografic al zonei respective, precum si al obiceiurilor de consum ale potentialilor turisti; -potentialul economic al zonei; -amplasarea concurentilor, 41. Serviciile de alimentatie publica: conceptul de alimentatie publica, tendinte inregistrate in sectorul alimentatiei publice. Alimentatia publica reprezinta din punct de vedere socio-economic un stadiu avansat de prelucrare/pregatire a hranei pentru populatie, aceasta fiind influentata de nivelul de dezvoltare economica a zonei respective, de conditiile de munca si de viata ale oamenilor, de structura demografica , de profilul ocupational si de mentalitatea si obiceiurile de consum ale potentialilor consumatori.Tendinte inregistrate in sectorul alimentatiei publice: - modificarea structurii unitatilor de alimentatie publica si modernizarea activitatii comerciale a acestora; -sporirea nr unitatilor de alimentatie publica si diversificarea tipurilor de unitati de alimentatie publica; -largirea gamei de preparate oferite ; -colaborarea unitatii de alimentatie publica cu nutritionisti si dieteticieni; - internationalizarea bucatariilor restaurantelor; -dezvoltarea programelor de marketing prin aparitia unui anumit tip de oferta(un mic dejun tarziu combinat cu un pranz prelungit ); -diversificarea sistemelor de servire astfel incat piata actuala este dominata de alimentatia rapida sau alimentatia de tip pizza.

Page | 12