Sunteți pe pagina 1din 9

1.Ce este relieful fluviatil? Relieful fluviatil este relieful creat de apele curgatoare.

Actiunea apelor curgatoare este deosebit de insemnata atat datorita faptului ca acesta sunt prezente pretutindeni pe suprafata uscatului cat si puterii lor in transformarea reliefului. Doua dintre cele trei procese prin care actioneaza creaza forme de relief negative si positive cu extemsoino variabile, cel de-al treilea transportul, are un rol essential in evacuarea materialelor produse prin eroziune sau a celor rezultate prin alte procese si ajunse in albia raurilor. 2.Procesele specific raurilor: eroziunea,transporturile,acumularea fluviatila Eroziunea: Este procesul mecanic exercitat de apa rului ncrcat cu aluviuni asupra patului albiei i malurilor. Se realizeaz n sectoarele unde rul dispune de energie suplimentar i are vitez mare, fiind dependent de scurgerea turbulent, iar la marile viituri de cea n valuri. Transportul: Reprezint procesul care se petrece permanent, ntruct este o exprimare a aciunii gravitaiei ce d prin pant cel puin acel minim de energie suficient pentru a asigura curgerea apei de la izvoare spre locul de vrsare al rului. n funcie de mrimile debitului i vitezei curentului de ap, rul va cpta anumite caracteristici dinamice n funcie de care va antrena i o cantitate mai mare sau mai mic de aluviuni. Acumularea: Este procesul prin care materialele antrenate de apa rului sunt depuse n albie sau la gura de vrsare n condiiile n care numai exist energie pentru a putea fi transportate. Acumularea este un proces selectiv, ntruct depunerea aluviunilor se realizeaz treptat n funcie de capacitatea de transport pe care o are rul n diferitele sectoare. 3.Lunca(albia majora):def,tipuri,structura,formele de relief specific luncii Lunca sau albia majora sectiunea din cadrul unei vai care preia apele la viituri, la debite mari sau foarte mari. Tipologia luncii: 3sectoare: -sectorul in apropierea a albiei minore -sectorul mediana (lacuri,balti) -lunca externa (folosita agricol) Structura luncii: apar 2 orizonturi: a.orizontul basalt grosier b.orizontul de suprafata fin 4. Talvegul, Se mai numeste Canal de etiaj- reprezinta Linia care unete ntre ele punctele cele mai adnci ale albiei unei ape curgtoare sau ale unei vi uscate. 5.Albia minor. Reprezint spaiul pe care se realizeaz scurgerea apei rului la nivele medii. Dimensiunile ei sunt dependente ndeosebi de debitul rului, de rocile n care este tiat, de unitatea de relief major n care se dezvolt, de panta general.

n albie mai exist - praguri frecvent determinate de prezena unor strate de roci cu duritate mare, praguri acumulative n spatele unor stnci prbuite, forme de acumulare (ostroave, plji etc.) care au dimensiuni variate, unele sunt emerse, iar altele submerse (bancuri de nisip, pietri) - Meandrele. Rar i numai pe distane mici, albia are o desfurare linear. Frecvent ea prezint un aspect ondulat cu bucle dezvoltate spre stnga sau dreapta. 6.Terasele: reprezinta formele de apele curgatoare care se gasesc ca niste trepta suspendate, de o parte si de alta a raurilor. Elementele unei terase: podul de terasa; fruntea; muchia terasei Structura unei terase: orizontul grosier ; orizontul nisipos; loess; lut; sol fosil. Tipuri de terase: -terase structural: zonele montane si trepte de versant -terase aluviale: orizontul alluvial, zonele de podis, campie -terase aluvionare: formate in proriile aluviuni 7.Piemonturile: reprezinta forme accumulative in fata muntelui care fac racordul dintre zona joasa din fata muntelui si acesta. Conditii de formare: -tectonice:presupun ridicari si coborari ale scoartei termice astfel incat sa se formeze intre munte si fata sa o energie de relief mare sau o diferenta de relief mare. -climatice:presupun prezenta, in anumite perioade de timp a unei cantitati mari de precipitatii. Etapele: -etapa de constructie: faza formarii conului alluvial, faza formarii glacisului alluvial si baza formarii campiei piemontane propriu-zise. -etapa de fragmentare: prin care campia piemontana sa se fragmenteze. 8.Captarile: orice rau are tendinta sa-si mareasca suprafata bazinala in detrimental raului vecin, ajungand uneori chiar sa-l capteze in totalitate. Raul care capteaza se numeste captator iar celalalt captat. Conditii de producer a captarilor: - un rau sa aiba debite mai mari -un nivel de baza mai coborat pt raul care capteaza -existenta in zona captarilor sau intre cele doua bazine a unor roci sedimentare -despaduriri Tipuri de captari: a.captari de suprafata: laterale, frontale, prin deversare, autocaptare b.captari subterane: -captari laterale: se produc intre 2 rauri care au curgeri aproximativ paralele si care au izvoare in diferite unitati de relief.

-captari frontale: izvoresc cam din aceeasi zona dar au cursuri de curgere opuse. -captari prin deversare: specifica raurilor care curg in zona de campie, la ape mari , inundatii. 9. Relieful glaciar Morfogeneza glaciara se extinde la nivelul Terrei la poli, in partea de N a Euroasiei, de asemenea la cele mai mari altitudini in Africa, A. de Sud, A. de Nord, Europa si Asia. Ghetari de calota: -ghetarul Antarctic: este cel mai mare ghetar de calota, peste 12 mil km, grosimi ce depasesc pe alocuri 1500m. -ghetarul de tip groenlandez: are in jur de 1,8mil km, grosimi sub 1500m. -ghetarul de tip islandez: cateva mii de km, grosimi sub 1000m si foarte multe gheizere -ghetarul de tip Spitsbergen: masa de gheata sub 500m. -ghetarul hielo-patagonica Ghetari montani: -ghetarul de tip alpian: prezinta arcuri glaciare dezvoltate cat si limbi glaciare. -ghetarul de tip Kilimanjaro: forma de stea -ghetarul de tip Himalayan: are in component circuri glaciare dezvoltate -ghetarul de tip pirenean: are in component decat circuri glaciare -ghetarul de tip alaskian: specific Muntilor Alaska -ghetari de platou: nu au limbi glaciare 10.Procesele specifice ghetarilor: Chiar daca sunt commune cele de la cei de calota cu cele de la cei montani formele de relief rezultate sunt diferite. Principalul process il reprezinta eroziunea glaciara. Exaratia: procesul prin care are loc scrijelirea, roaderea de catre masa de gheata a patului de roca si a versantilor laterali prin deplasarea masei de gheata. Eroziunea glaciara este cu atat mai mare cu cat panta este mai mica si invers. Transportul consta in deplasarea masei de gheata din zona de acumulare, in zonele de ablatie. Acumularea glaciara importanta pentru ca in urma acestui proces se formeaza morenele. 11.Forme de relief de eroziune create de ghetari montani Principala forma create de ghetarii montani reprezinta: -circul glaciar: reprezinta o excavatiune sub forma nei depresiuni circulare sau semicircular unde gheata se acumuleaza in cantitati foarte mari.

-Pragul glaciar -Valea glaciara Custuri Strunga -Sa de transfluenta -Roci mutonate -Striuri glaciare 12.Forme de relief de eroziune create de ghetari de calota -Platouri de exaratie: in urma deplasarii ghetarilor prin presiunea maselor de gheata au rezultat niste platouri de dimensiuni mari care sunt presarate din loc in loc de martori de eroziune. -Campii de exaratie: suprafata mai mari decat platourile -Depresiuni de exaratie: excavatii de mari dimensiuni, rezultate datorita presiunii masei de gheata. -Fiordurile: foste vechi vai glaciare modelate de ghetarii de calota. 13.Forme de acumulare create de ghetarii montani Prin retragerea ghetarului s-au depus morene. Sunt de mai multe tipuri: morena frontal in capatul ghetarului, morene laterale, morene mediane si blocuri eratice. 14. Forme de acumulare create de ghetarii de calota -Drumlin: acumulari morenaice sub forma unor coline. -Oser=Esker: acumulari sub forma unor diguri serpuite rezultate, in urma curgerilor unor rauri care au strans material. -Pradoline: specific ghetarilor de calota si reprezinta niste vai intre valurile morenaice. -Kama-Kamesuri: acumulari sub forma unor movile -Morene frontale: sisuri paralele morenaice 15.Dinamica ghetarilor Gheata are 2 proprietati majore: -stratificatia: rezultate din acumularea zapezii si transformarea ei in zapada de Firn si apoi gheata. -plasticitatea: gheata devine plastic atunci cand limita de plasticitate este depasita. La un ghetar intalnim 2 zone si anume: zona de alimentara si zona de ablatie sau de topire a masei de gheata. 16.Relieful perii-glaciare Este activ pe toate suprafeele lipsite de ghea dar care sunt acoperite de zpad sau sunt direct expuse gerului i vntului. Totodatprocesele de gelivaie i nivaie, definitorii pentru sistem, se nregistreaz i la contactul versanilor cu ghea sau pe crestele i vrfurile care sunt situate deasupra ghearilor. Ca urmare, este activ n regiunile subpolare i are caracter insular n cele polare. Procese specific: -principalul process din aceste zone il reprezinta gelivatia (cicluri inghet-dezghet) alaturi de nivatia (actiunea zapezii), eolizatia (actiunea vantului).

Structurile periglaciare: -Permafrost: sol permanent inghetat, nu se dezgheata niciodata, latitudinal peste 66 grade, cu grosimi de peste 10m. -Molisolul: stratul de sol de la suprafata care se poate dezgheta in timpul verilor polare pe o grosime intre 1 si 3m. 17.Relieful structural Rocile mai ales cele sedimentare se gasesc dispuse in strate iar acestea au o anumita desfasurare in spatiu, adica alcatuiesc o anumita structura. Se disting mai multe tipuri de structure: orizontala; monoclinala; cutata; discordanta; faliata; apalasiana Forme de relief pe structura monoclimala: Caracteristici: stratele inclina intr-o directie; inclinarea variazade la cateva grade la vertical. Tipuri de forme de relief: -eroziunea se produce diferentiat mai intai pe cele doua planuri generale si apoi la contactul dintre strate cu rezistenta deosebita. Formele de relief caracteristice sunt asimetrice. Cuesta (coasta): interfluviul specific structurii monoclinale Elementele cuestei: suprafata structural; fruntea de cuesta; muchia cuestei Tipuri de cueste: - dupa inclinarea stratelor: apropiate -dupa dezvoltarea pe vertical: cueste simple si etajate -dupa geneza: tectonice Vaile in structura monoclinala: -vaile consecvente: sensul dfesfasurarii vaii concide cu cel al caderii stratelor -vaile obsecvente: directa vaii este opusa sensului caderii stratelor -vaile subsecvente: sensul dezvoltarii vaii este perpendicular pe directia caderii stratelor Relieful dezvoltat in structura cutata: Caracteristici: stratele au o configuratie ondulata cu portiuni convexe; fiecare cuta are un ax si doua flancuri. Tipuri de forme de relief: -forme de relief de concordant directa: valea de synclinal; depresiunea sinclinalal; vaile de tip ruz; culmile de anticlinal. -formele de relief derivate: butoniera; valea de anticlinal ; sinclinatul Relieful dezvoltat pe structura faliata: Structura faliata poate fi initial orice structura dar care datorita miscarilor tectonice este fragmentata, in blocuri care pot fi ridicate, coborate cu marimi deosebite.

Intr-o regiune faliata exista un numar mare de blocuri. Asezarea in plan si pe vertical si evolutia acestora sub actiunea agentilor externi conduce la individualizarea unor forme de relief specifice. Tipuri de abrupturi: de falie; initial; cu fatele triunghiulare; atenuat; retras; reinaltat; exhumat; inversat Horsul reprezinta o forma complexa reprezentata de blocuri faliate si inaltate Grabenul constituie o depresiune dezvoltate la nivelul unui bloc coborat si care este inconjurata de massive muntoase ridicate tectonic. Evolutia horsturilor si grabenelor: Asocierea de horsturi si grabene se afla in regiunile hercinice, unde primele se desfasoara ca massive iar secundele ca depresiuni. Evolutia lor depinde in mare masura de rezistenta rocilor, climat, altitudine, miscarile eneotectonice care reactiveaza deplasarea blocurilor pe verticala. Relieful dezvoltat in structura tabulara: Caracteristicile structurii: stratele sunt orizontale sau foarte slab inclinate; stratele pot avea grosimi si alcatuite diferit. Tipuri de forme de relief: eroziunea se produce diferit, rapid pe stratele moi si groase rezultand pante mici Vaile sunt: simetrice si inguste; simetrice si larti; simetrice cu versanti Interfluviile: pun in evident: platiuri structural extinse pe strate din roci dure. 18. Relieful petrografic Reprezinta un ansamblu de forme create de agentii externi pe anumite tipuri de roci in functie de proprietatile acestora. Relieful carstic: Constituie formele de relief specific acestor roci si au o larga dezvoltare. Realizarea acestor forme este conditionata de: prezenta unor mase de calcar, cat mai gros, bine fisurat , precipitatii bogate si pante cat mai mici. Relieful carstic este alcatuit din doua grupe de forme: unele concentrate la suprafata masivului calcaros (exocarst), iar altele situate la adancime(endocarst). Exocarstul frecvent este reprezentat de lapiezuri si doline, dar in regiunile cu evolutie de durata si de uvale, polje. Lapiezurile: sentulete cu dimensiuni variabile Dolinele: depresiuni carstice cu dimensiuni mici Avenele: puturi dezvoltate de la suprafata masivului calcaros spre diferite nivele de carstificare. Uvalele: depresiuni carstice mari rezultate prin unirea mai multor doline. Poliile: cele mai mari depresiuni carstice, atingand lungimi si latimi de mai multi kilometric.

Endocarstul este rezultatul dizolvarii la care se asociaza precipitarea chimica, prabusirea blocurilor si eroziunea mecanica a cursurilor subterane. Rezulta mai multe forme de dimensiuni variabile: -pesterile constituie cea mai reprezentativa forma dezvoltata in interiorul unui masiv calcaros. 19. Relieful dezvoltat pe loess Loessul este o roca sedimentara slab coezica, in alcatuirea caruia intra in proportii aproape egale praf, argila si carbonate. Loessul ocupa peste 9% din suprafata uscatului avand o desfasurare deosebita pe continentele din emisfera Nordica. Forme de relief: Tasarea creeaza depresiuni cu dimensiuni variabile care au o frecventa deosebita in campiile de loess; crovurile sunt cele mai mici si au character izolat; gavanele si podinele constituie stadia de evolutie superioare rezultate din unirea si adancirea crovurilor, vaile de tasare se constituie pe aliniamente influentate de drenajul panzei freatice. Sufoziunea realizeaza un relief complex determinat de circulatie apei pe vertical in masa de loess si pe suprafata slab inclinata, impermeabila de la baza lui. Rezulta la suprafata palnii de sufoziune, iar in interiorul masei de loess hrube, hornuri, tunele sufozionale. 20. Relieful dezvoltat pe gresii si conglomerate Relieful dezvoltat pe gresii: Gresiile sunt roci sedimentare rezultate prin cimentarea nisipului. Ca urmare, ele sunt omogene fizic dar relative omogene din punct de vedere chimic. Grosimea mare a stratelor din gresie si alcatuirea cimentului impugn o rezistenta mai mare. Alternanta de strate de gresii la care rezistenta este diferita favorizeaza eroziunea diferentiata. Forme de relief si aspect rezultate in configuratia vailor si interfluviilor: -varfuri si creste ascutite: individualizate in lungul unor strate groase -pereti si jgheaburi: dezvoltate pe versanti -martori de eroziune de tipul coloanelor, sfinxilor -versanti abrupti -interfluviile Relieful dezvoltat pe conglomerate: Conglomeratele sunt roci sedimentare rezultate prin cimentarea pietrisurilor si bolovanisurilor. Diferentele care apar sunt determinate pe de o parte de natura elementelor care intra in alcatuirea lor, iar pe de alta de tipul de ciment care le leaga. Formele de relief specific: turnurile , babele si sfinxii. 21. Relieful dezvoltat pe argile Argila este o roca sedimentara slab consolidate, cu rezistenta mica dar care in conditii de umectare accentuate plastic favorizand deplasarea stratelor de roci de deasupra.

Pe versanti unde exista strate de argila, acestea influenteaza dezvoltarea catorva tipuri de forme de relief: -alunecarile de teren -curgerile noroioase -pamanturile rele -vaile dezolvate in regiunile cu strate argiloase. Relieful dezvoltat pe marne: Rocile plastic (marne) sunt foarte raspandite, aparand, la suprafata, fie singure, fie aflorand pe versanti in alternanta cu alte roci. In plus, foarte multe deluvii de panta au un puternic continut argilos, chiar pe rocile cristaline, fara a mai vorbi de grosimea mare a unor deluvii din flis formate in periglaciar si apoi impadurite. In functie de panta si de combinarea tipurilor de roci permeabile si plastic-impermeabile rezulta o multitudine de forme de siroire, fluviatile si mai ales alunecari de teren. 22. Relieful vulcanic Vulcanismul este un ansamblu de procese care implica scoaterea materiei topite si a gazelor insotitoare din locurile de formare unde va da nastere pe de o parte la consolidari de lave si acumulari de diverse produse solide iar pe de alta parte la emisii de gaze si vapori de apa. Magmatismul constituie un ansamblu de procese care se realizeaza la diferite adancimi in scoarta si care conduc de la generarea de magma pana la consolidarea ei in loc sau pe diferite traiecte cu pozitie diferita in raport de bazinul de provenienta. Relieful vulcanic . Au rezultat fie prin activitati vulcanice fie prin actiunea agentilor externi.Caracteristica dubla de relief structural construit de factorul intern si de relieful petrografic prin ceea ce au realizat factorii externi de unde posibilitatea separarii a doua grupari de tipuri de forme. 23. Aparatul vulcanic Conurile vulcanice sunt formele de relief principale rezultate din acumulari de lave si piroclastite produse in conditiile unei succesiuni de eruptii. Craterul reprezint prelungirea extern prin care se termin coul; are de obicei forma de plnie. Coul reprezint hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. n timpul perioadelor de linite i dup stingerea vulcanului, n co rmn lave sau piroclastite consolidate; ele pot fi puse n eviden numai prin eroziunea conului. O camera de magm este un bazin mare subteran de roc lichid gsit sub suprafaa Pmntului. Roca topit ntr-o camer este sub o mare presiune, i dat suficient timp, aceea presiune poate fractura treptat piatra in jurul ei creeand o iesire pentru magma. Conurile vulcanice care au o dezvoltare mare la eruptiile lavelor acide si platourile rezultate din revarsari de lave bazaltice la care se adauga craterele, conurile secundare si intreaga suita de vai (barancosuri) si interfluvii (planeze) care sunt pune in relief de catre eroziune. 24.def. termenii Faleza: reprezinta un versant abrupt (intre 40-90 grade) supus continuu atacului apei marii.

Platforma de abraziune: reprezinta o suprafata slab inclinata (3-5 grade) desfasurata de la faleza spre interiorul marii. Plaja: constituie suprafete joase cu nisip, pietris, materie organica situate deoparte si de alta limitei de tarm. Estuarele: sunt gurile de varsare ale fluviilor la care se produc intens mareele ce au amplitudini de cativa metri. Deltele: sunt forme de relief cu dimensiuni variabile care au luat nastere in regiunea de varsare a fluviilor. Terasele litorale: s-au dezvoltat pe tarmurile regiunilor de podis sau de munte care au suferit o evolutie in cuaternar caracterizata prin ridicari sacadate ori au fost supuse uneui eustatism repetat. Atolii: reprezinta constructii insulare specifice realizate in timp indelungat de catre milioane de corali. Tarmul: este relieful construit sub influenta valurilor si curentilor in perioade de timp de ordinal a 100 de ani. In profil transversal este delimitat la partea inferioara de muchia terasei tarmului unde se inregistreaza frecvent actiunea valurilor, iar partea superioara de linia stinsa de cele mai multe valuri.