Trunchiul cerebral se afl situat intre mduva spinrii i eminferele cerebrale i are conexiuni reciproce cu mduva , cu cerebelul i cu emisferele

cerebrale . Este constituit dintr-o poriune caudal care se continu , fr delimitare precis , cu mduva spinrii bulbul- , o poriune mijlocie protuberana- i o poriune rostral mezencefalul. Din punct de vedere embriologic , bulbul deriv din mielencefal , protuberana i pedunculii cerebrali din ,mezencefalt i cerebelul din metencefal . Pedunculii cerebrali se contiunu ci diencefalul (hipotalamus , talamus i epitalamus).Prile dorsale ale reugiunii rostrale a trunchiului cerebral snt acoperite de cerebel. Partea dorsal a trunchiului cerebral inferior este format de ventriculul IV , care se continu caudal cu canalul central al mduvei spinrii . Poriunea cea mai larg a ventriculului IV , care are o form romboidala (fosa romboidala) , se gasete la nivelul tranziiei dintre bulb si protuberana ,.De aici , ventriculul se ingusteaz treptat i se continu la nivelul mezencefalului caudal printr-un canal ngust , apeductul Sylvius , care se deschide in ventriculul III. Sistemul ventricular este tapisat cu un epitelieu ependimar . Acoperiul ventriculului IV are dou deschizturi laterale , gurile Luschka si Madendie , prin care lichidul cefalorahidian ajunge in spaiile subarahnoidiene cu vrful in jos . Pe aceasta suprafaa triunghiulara se observ urmtoarele formaiunii Un an liniar medial , numit calamus scriptorius , care se prelungete cu canalul ependimar . Din poriunea lui mijlocie se desprind fibre care se ndreapt transversal in afar , ocolind corpul restiform , i converg spre tuberculul acustic (striile medulare ) , striile snt compuse n cea mai mare parte din fibrele cilor auditive . La aceasta se adaug i fibre arciforme , venind de la nucleii arcuai si trecnd in pedunculul cerebelos inferior Dou suprafee alungite , uor reliefate , cu directie cranio-caudal , avnd forma unui triunghi cu vrful n jos , aezate de o parte si de alta a calamusului (aripile albe interne sau trigonul hipoglosului ) , corespunznd nucleului hipoglos Imediat in afara trigonului hipoglosului , ntinzndu=se pna aproape de marginea rostral a bulbului , se afl o mic depresiune alungit , triunghiulara cu vrful indreptat rostral , aripa cenuie sau trigonul vagului , sub care se gsesc nucleul dorsal aferent al vagului si fasciculul solitar impreun cu nucleul su De fiecare parte a liniei mediane , rostral de trigonul hipoglosului , la nivelul protuberanial se gsete eminena median . Partea ei caudal , ceva mai larga , este coliculul facialului , care marcheaza poziia nucleului nervului abducens i fibrele adiacente radiculare ale nervului facial Aria acustica ocup[ partea cea mai lateral a podiului ventriculului la nivelul bulbului superior si al protuberanei posterioare i are cea mai mare extindere la nivelul recesurilor i al expansiunilor laterale ale ventriculului , indica poziia nucleilor vestibulari i a nucleului cohlear dorsal i este traversat de una sau de mai multe fii de fibre striile medulare- , care merg spre cerebel.

Lobul frontal care corespunde circumvoluiei frontale ascendente , este sediul neuronului motor central , deci sediul micrilor voluntare . Leziunile lobului frontal se nsoesc de tulburri

motorii ( paralizii) , tulburri n articulaia vorbirii (disartrie sau anartrie) , tulburri de comportament . Lobul pariental este sediul cortical al analizorului sensibilitii generale . La acest nivel se realizeaz sinteza tutoror tipurilor de sensibilitate generale . Leziunile lobului pariental se vor nsoi deci de tulburri privind aprecierea volumului i a formei obiectelor (stereognozie) , e greutilor (barastezie ) , privinf discriminarea tactil (aprecierea distaneii dintre doua atingeri ale pielii ) etc. Distrugerea total duce la agnozie tactil , adic la nerecunoaterea prin pipit a obiectlui respectiv. Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizorului auditiv. Leziunea sa se poate nsoi de surditate verbal ( bolnavul aude , dar nu nelege scrisul ( cecitate verbal ) , ( apraxie) , uneori este pierdut nelegerea semnificaiei cuvntului vorbit sau scris ( afazie senzorial) . Lobul occipital este sediul captului cortical al analizorului vizual. Leziunea sa duce la tulburri de orientare n spaiu , tulburri de vedere ( halucinaii vizuale ) etc. Formatiunile de la baza creierului sunt diencefalul si corpii striai . Diencefalul este alctuit n principal din talamus , staia cea mai important de releu pentru fibrele senzitive care merg spre scoara cerebral( leziunile talamusului producnd grave tulburri de sensibilitate ) , i hipotalamus , coordonatorul sistemului vegetativ i al sistemului endocrin , Corpii striai , formai dintr-un numr de nuclei de substan cenuie , eu un rol deosebit n realizarea micrilor automate i a tonusului muscular , fiind segmentul cel mai important al sistemului extrapiramidial . Leziunile acestora duc la apariia unor tulburri ncadrate n noiunea generica de sindrom extrapiramidial.