Sunteți pe pagina 1din 10

nu poatefi explicatadmipnd raportde segregate Esteclar cd un asemenea genic.

Raportul modificat locus pe singur un pattern bazat aleleintr-un de ereditate la nonalelice doi loci de segregare esteintilnit in cazul interactiunilor 9116:7t16 genici, cu segregate independentl.

in urma acordirii sfatului geneticsau prin proprie voinfd

$i

ln cazul familiilor descrise de Farabee s-a constatat ci indivizii afectali 'bcterozigoli pentru gena autozomalr care condifioneazi manifestirile

6.12.Ereditate autozomal'dominanti familiale a unei anumitc (schema transmiterii hima descriere a unui pedigreu caracteristici, de la strlmoqi gi se ajungela individul la care a in care se pome$te proband)cu fost identihcatdo trlslturl particulari patologicdEi care se numeqte Farabee, englez hansmitere la om a fost realizatiide medicul dominantautozomald digitalela om". Esle malformaliilor in anul 1905,redati in llLcruea: ,,Ered.itatea nu afecta scurte. Scurtarea al degetelor vorbade fenomenul adic[ brachidactiliei, care qi acestora ci numirul doar dimensiunea falangelormAinilor 9i picioarelor, (1'59 m)era redusla cei trei btrrba$analizali$r.care eraude staturl micl perfect apdreau birbali arate cI se de Farabee in flcutd ,'ace$ti descrierea ' Nici chiar lor. malformaliei de inconvenientele norma'liEi plreau.anu fi afectali incriminat singurulinconvenient degetelor, femeilenu se pldngraude scurtimea lor scurtetoati octavala pian fiind doar faptul c[ ei nu puteauatingecu degetele qi, astfel, singurul lucru de careele se pldngeau era cl birbalii lor nu erauqi buni pianisti!". Analiza pedigreuluia artrtatc6 malformaliase transmitedeopotrivi la de sex, de fiind deci independente birbali qi la femei, in proportiicvasiegale, caracteruluiei autozomaldominant'Trlsltura unde s-a tras concluziaasupra este transmis[ de la un pirinte afectatla jumitate din copiii stri,atunci cdnd pdrintele afectatesteheterozigot, saula toli copiii' atunci cind el estehomozigot pentru genadominantl caredeterminl malformalia. ai X-radiologic[ a unor descendenli cu examinarea Analiza recentd, nu numai oasele c5'defectulafecteazd familiilor descrise a at-atat de Farabee, de bazeafectand defectul distaleale membrelor' miililor qi picioarelor,ci qi oasele dezvoltarea cartilajuluiepifizal.Aceasti tarl ereditarl s-a numit brachidactilie segregiriise intdmpll ca de la un pfinte afectat tip AI. Cdndprin mecanimsul genadominanticare determini un anumit sd nu mai fie transmisiprin gameqi defect, prin neparticiparea la fecundafiea gametilorin care a fost repartizal cromozomulpurtitor al alelei dominante,fecundaliafiind realizateprin participareagamelilor in care a fost repartizat[ alela normall (in acestcaz' totali a familiei respective, recesivl),tara ereditarlva dispireadin descendenla de genein meiozl qi al participirii de sggregare caz fericit in caremecanismul elimintro geni ,,rea"(in fecundalie pe bazl de hazard procesul de gamelilor in a Acelagi rezultatse realizeazll populalional. acestcaz,dominantd) din genofondul se ab{involuntarde la si atuncicdndindivizii umanipurtitori de tareereditare,

)r cu trtrsituri bine definite, de unde s_adedusnatura ei dominanti, anomalieifiind aproapeidentice la toate persoanele afectatedin analizate qi exprimindu-se la extremitatea tuturorcelor patru membre. neacaracteristice se intdlneqte in toate cazurilede malformatircu un de ereditateregulat, simetria fiind generati de faptul ucet"aqig"ne toaz:lla toate cele patru extremit5ti, prin produqii loi, in cursul "e dezvoltirii

.,r ln analiza actiuniigeniceintervrne un concept statistic, de tip tot saunimic, ! rc nume$te przetranld.Aceastareprezind frac{iuneadin cazurile poartd ce ruuctura lor genetici o geni datd $i care este responsabild de manit'estarea I fenotip specific.Genaconsiderati fie ce se exprimi in fenotrp qi atunci ran{aei estetotali, adicl de IOO%,fie ci nu se exprimi in fenotip (chiar naturaei estedominantl),$i atunclpenetranta sa estezero.Existi in unele in condilii particulare de mediu, qi situaliaexprimirii nu la tof indivizii iei (de exernplu, doarla 50Vo)a unor gene qq in a""st caz, se vorbegte o penetrantiincomDleti.
Un alt aspectal acliunii genice este reprezentatde expresivitateagenicd, r reprezentand modalitatea in care o geni care prezinttr o penetranF com_

(totall) se exprimdsub diferite varianie,in fenoiip.pentru amiete noqiunl, plu eredit{ii dominante a polidactiliei (degetesuplimentui"j,-f"orn, [cator.Polidactiliaapare(penetrant[totall) J"u nu "rt" (;enetranp zero), "p-" genarespectivlesteexprimad ie la piciorurdrept,fie 11L lry: "j"l"tip, iorul st6ng, fie la ambele picioare,sauin combinaliimdini-picioare diferite, aceste instante de manifestare a anomalieireprezentand tot atdteavanante presivititii geneiresponsabile de apari{iaaclstei malformalii. Uneori, o tari ereditari determinail de o geni aominante se manlfbst[ -este duptrvirsta reproducerii. Exemplul clasic acelaal coreei (maladia gton), o boal6degenerativla neuronilordin ganglionii bazali (nucteul tus si putamen)care genereazd miqclri involuntare,ixtrapiramidare, modi^ de personalitate qi o deteriorarea facultitilor mintale. Dupd datelelui wendt qi Drohm (1972),debuturacestei maladii estede yn:r_?C" intre 5-25 ani s,iintre 61 si 75 ani, 93VoInue25 6t ani,76Vo 3-59i 55 ani, Slvo inne 35-55ani qi lg%ointre 36 qi 5l ani.;i t-?,I:. timofeeff-Ressosskya introdus de penetrantd _1", -1ir1 etd carc esteintelnitd in cazul caracterelor ""ti"*" dominante'qila rreaacestora parea siri ocazional, "ar" pesteo generatie. Acest lucru aoare nt la o persoand care,judecati dup6 pedigreu, a t si fie heterozisotr manifeste "bui caracterul respectiv, acesta fiind determinat de o g"nl do;i;r-";;.

o tumorl maligni a ochilor, Un exemplu edificatoresteoferit de retinoblastom, precum qi celecu mai multetumori la copii.Cazurile bilaterale, caresemanifeste pe primare,sunt totdeauna moqtenite dominant, cind cele mai multe din formelc fiind cauzatc unilaterale de retinoblastom, cu tumori singulare, sunt neereditare, probabil de mutalia somaticl. Dar, chiar qi in pedigreele in careapareo ereditatc dominanttrregulat[, poateapdrea uneori strriturapesteo generatiea manifestlrii acestei ereditlli dominante, astfelc[ analizape gemeniindicl un procentmai mic de afectali,fali de cdt ar trebui s[ fie pentruo trtrsitur[ cu determinism geneticdominant. In consecinli, penetranla tuturor cazurilor (unilateral sau bilateral) dc retinoblastom estede circa 907o. in cazul retinoblastomului, fenomenulde imprinting genomic poatefi incriminat in abaterile de la modelul de transmiteredominantl a conditiei ereditare. se ln cele mai multe cazuride ereditate dominantl.lnsl,aleladominantii poate fi diferit. Un manifestl la toli heterozigolii,dar gradul de manifestare exempluedificator este cel al neurofibromatozei, Unele cazuri prezintd exprimaea deplin[ a condiliei,cu o mullime de tumori ale pielii, cu petede tipul cu lapte" gi afectare sistemici,pe cind alte cazuri prezinti doar cflteva ,,cafea pete ciocolatii. O asemenea manifestare a condi{ieidominanteestedenumittr de maniexpresivitatevariabild inteindividuald, ca varstede debut $i severitate genelor in asemenea al dominante exprefestare.inlelegereaunui comportament sia lor fenotipic[ este departede claritate, in momentulde fa{tr. O singuri raztr de lumintr este aruncatiide recentdescoperitulqi implicatul fenomende imprinting genomic,dar gi acestaestedeocamdatldoar abia blnuit, nefiind elucidat in toatearticulatiilesale. dominanti, atunci cdnd heterozigotul O genl anormald esteconsiderattr deviazl clar de la tipul normal. intr-adevar,aproape toli purtitorii condiliilor dominantedin populalia rezultll un sfen dintre copii uman[ sunt heterozigoli.in cilstrtoriiledintre aceqtia cu structurtrgeneticehomozigottr. Primul caz a fost descrisde Moh $i Wriedt, ln anul 1919,gi a fost reprezentat de o cdsetorie co sangvinl intre purttrtorii degetelor a prezentat nu numaiabsenta unei uqoare brachidactilii.Copilul acestora de la miini gi de la picioare,dar qi alte multiple malformalii ale scheletului$i nu a supravieluitverstei de un an. Al doilea copil a prezentatdoar o anomalie moderati,ca qi piirinlii. Din acestexemplu,s-a dedusctr homozigolia(cazul copilului care a murit la un an) are mare influen1tr asupramanifestirii genei regultr, incompatibili cu via1a. Supravieluiesc doar dominante,fiind, de heterozigolii,la care efectul deletoriu al genei dominantese manifestilmult mai pulin sever,fali de homozigoli. (realizatd prin clsltorii incestuoase) asupra Efectul letal al homozigoliei manifesttrrii un anumil unei alele dominante. ce conditioneaziin starehe0erozieoti

se inregistreaze gi in cazulanomaliei Pelger-Huet, in carenucleiipolimorfi itclor prezintiin locul segmentirii normaledoardoutrsegmente de uni aproximativ egale,primul cazde maladiepelger-Huet fiind descris la unuicupludeliganiveri-primari, din Olanda. Tot astfel estesi cazulmaladiei teleangiectazio" manifestatii prin hemoragiiinterne qi externemultiple qi tc transmite dominant. Copilul unor pirind ce prezentau aceasttr maladiea o manifestare gravl a acesteiboli $i a murit h va$ta de 2.5 luni_
Doi pdnnli care prezentau o formtr uqoat| de epitelioma adenoides cysticum boal6 de piele, cu ereditate dominanti, caracterizatl prin multiple tumori au dat na$terela opt copii cu anomalia respectivd,dintre care doi au aceasteanomalie intr-o formi foarte gravtr qi nu au supravietuit fiind,

toate a$teptirile,homozigolipentrugenadominanti, deletorie.


Acelagi comportament il are bonditia dominantL in epidermolysis bullosa, e, acondroplalie qi sind.romEhlers-Danlos,dovedindu-seci homozigolii unele gene dominante, determinatoare in condi{ie heterozigoti a unor

creditarecompatibilecu viata, prezinti o manifestare mult mai severtr a a genei dominante.ln acestcaz, un num[r scizut de receotori ai

Lliei,adesea incompatibill cu via1a. In cazul maladiei hipercolesterolemicfamiliali s-a descifrat si mecanismul lei reglatoareLDL (de la low-density lipoprotein - lipoproteinli de

te redusd) determini diferenfele cantitativedintre heterozigoliqi homo_ afectali.Daci la heterozigoli descrefterea estede numai502o,la homose inregistreazd absen{a completi a acestor receptori, ceeace face ca la afectalise aparl o hipercolesterolemie masivd.Aceastadeterminl miocardicAi moartepind la virsta de 30 de ani. , Asemenea exemplede manifestare diferitd a condi{ieiheterozigote fali homozigot-dominant[ Condifia la om aratl cd in cazulereditalii umane, dat5de Mendelfactoruluiereditar(gena)dominant, potrivit cereia calitatede a fi dominanto areun factor ereditar,atuncicdndel se exorimtr lntrtorla homozigoli(AA) qi la heterozigoli(Aa), nu este aplicabiltr,in situatiile. ln Genetica umane,dominantaesteconsideratd conditiain care heterodeviaziclarqi perceptibil de la homozigotul normal, indiferent de fenotipul tzigotuluianormal. Daci ar fi si aplicim defin(ia stricti, dat[ de Mendel, lnai multe, dacdnu toate condi{iile dominantedescrisela om. ar trebui cu termenulde ,,condilieintermediarl".Dar, termenulde dominant este tntiplrit in descrierile $tiintifice,pentrua se mai modifica. 6.13. Ereditatea tipului de electroencefalograml (EEG) Electroencefalograma adullilor sinitogi, in pozilie de repaus, consttrdin tipuri de unde,cele mai evidente fiind desemnate undelect. pot aDirea

de und' insi $i undep (< l3ls) $i putineundeo (si8ma)(4-8/s)'Acestelipuri combinalii' de o multitudine unuiallabetcu carcsepoalerealiza suntca semDele In oamenilor' al de manl scrisul este cum diferit $i ioi atarae aiteriteduptr rimanc de EEC'.carc personal individ umanareun anumittip fiecare consccinli. caresa o perioade din viala sa,dacdnu intervincluze patologlce lungi constant EEG sc modificeu$orin sautumorilecerebrale moditice.printrecareepilepsia in cursul severe oboseali li intoxicalie' trunrito.iipre"urn relurr\ unde ";;i';'i"g"" cu l.oifa.i., ,i if linerclii EECsedez\ohtde la lormenercgulate ani c'l sautinal alinsin jurul varstcide l9 patlem-ul in..r.. penuse rcalizea-rtr in varsld incet o d4tacu inaintarea numaifoarte mai tirziu, si se schimbd remarcabilc' sunt a EEG in vitezade dezvoitare individuale Diferenlele in cursulcoPiliriei' a acesteia o marevariabilitate inregistrendu-se individualde EEC eslc pa(ern-ul ci au demonstra! StudiileSemelologice delerminat Senctic aDrodDe --'in in cxclusrvilalc -' un tip de EEC cu urmSloarelc qC.drn popula{'a aduhi.se inlelnette saupot fi vizute pntruscurl absente suntcomPlet 1. undelc(, occipitale foarlejoase: limp 5r cu amPlrtudrne p sau o 2. EEG arati pl^ta sau Prezinti un pallernneregulatcu unde (sigma)de joasi amplitudine; fbane pullneundecL ochilorPotaPdrea 3- duptrinchiderea extindenr imponantlcuantificarea geneti"ia EEGestefoarte analiza Pentru d: i'llice aEa-numitului prin determinarea formalieioccipitale, numdrJc undect llOs .liecwnlad/los in relatiefratc-sori':r aratirt la 30 de persoane' efctuati Analizaaceasla, 70-80'iar akul la 0' cel de rl cu doui milximc,unulla aproximativ o distribulic o.asemencir tipuluide voltajsctrzulLa primavederc' doileamaximcorespunzand Dal' eredilate de in tcrmeniiunui mod simplu ar puteafi interpretatl distribulie pulcir ficfva s-ar bimodald totufi 0, o distribulie curncel rleal doilearraximeste datoratoc'naiunui Prag0. este'd'i u;dciorin EEC pirinlilor lotuluidc copii analizat Distributia distribulrtl in jurul primuluimaximcorespunzend bimodali,distribulia ascrncnea, an:rlizdtc' famihrlc cain luale IJplul apirre J'l| r,,'nulitr.r tcnerali Srmr' imnonanl de"segr( raportului An'rlir ."1 i,,'irr'.;"i,rinr. u rurt o tEC Llcvoltsjscizutpirinli aleclrrl cu doi tbmrlirle pentru toate de75olo ,, *,u.1.,,1u, "nropi.ru cslimrl "r,,'n"t. gcneral de seBregarc rapoflul pirinle aluctal. .u un slngur t.,n,rl'rlc i'. rrrru jur datorrl'l 50% dc in valoarca urcand subaftcptare. l liscrrlDilicllliv srr rlrrerlit intre l6 \'arrstl cu 1i l9 ani'cind EEC de voluj scizrrl u(l(lll(rr ir |(r\otrn.lor la Persornt elccluati Analiza perioade irraceastl lrc|l:rl. ,l,,rr rrrrrr(xl ' ,n zr,,|l.,

t69 dc posrc19 ani a dal *-'intre vaioarea u)rcrvati a raportului a$teprarh ,ii.llTi:I $i varoare Srudiite f?rrniliale q condu\ 3l prltcrn-ul EEG este raconcruT ;:illiil'll:':::j: :ldiceru,au
generutozornal_dominante

6.14. Ereditateautozomal_recesivi

p*5*n**-**mr
;;,sr

tr $,l#'fr$'"*';;{*fr li'.e11,i:.'ffi ilf,:#:,#ff fiil:"ff

f;ff ;::'"r*#ti.[Jsiiytiil,t1,",i

.,*, gi{::;itr*[*l: Fr,x,",,,ffi li ff1i;pr Hil"':h:::i;'#Ttli*i,,"..JTI*T"-:'f ii'::f :i#iili.

*,,,.,: r1*rf,*1 :iif r ;:l;i+il i'#17 liii, xilI ffi ::: ;iil"::':l:*i:litruni:i*Beni,,cce,,ud de,er-

**u*:fffig x; lu n :lf:Tilfi iilili'*i ii#:ihitlfi

in ultimul timp ' a fost demonstrattr a albinismului Helerogenitalea Senetictr (vogel ti Motulsky' 1979)' .i o.in * *';;;l ."too-" biochi;ice geneuca heterogenrtafe ,uJo-.urirtului s'a dovedita prezenta

Plrinfi

Gamefi

f""."?.ii""*

doidinreer carc cu exceplia'a "-,'"-iii deboaltr' afectad iopiii to, uufort.a" u.emenea, darheterozigolia au fostheterozigoli' cdparintii * fnseamnd ..i"'".*"if , de surdocazuri sunt ""* li gcne ale'surdo-murismului' il""';:;;;iilte de-exemplu)' virale' (infeclii de mediu a" con;ilii Paniculate ,i",i.rt "' "' a.[-i""" eredit4iirecesiv in cadrul a lost p" iJnot.nur a" cudodominqnld identificat cuhomozigoli heterozigoli seintampbsf,secesdbreascd *e'"e"::j"pil1,l.d-l"l;l; rre Raponul "","";;;';;;"i;iJ ereditard il;ffi;;;;i;d ll inuta ee acehlltil1t1t-]:l lJii'unui u""."n"" .uplu Acesrmodelde segregare Ese afiapronucazul $ s-anumit,pseudodominanltr s-au alkaPtonune de cazurile toate ""d,lfii-Jtti"-te, "J"i in anul1956' a" Carod Pane ,il. A"."tite

i1 ereditar' desurdomutism afeciali au.fost pednli

N"
, ,'

x 50%
xx 250/0

Y 50%
xy 250/0

x 50% x 50%

xx 25%

xy 2s%

Descendenli 50% I $i 50% d: Sexratio l:l c!), ci fi de al(ifactoriprecum intervalul dinhecontactele sexuale $i ovulatie, vcnfacontactelor sexuale, conditii culturalegenerale chiar de rizboi $i $i , Se citeaztr situalia din fostaUniune Sovietica unde.duptrrlzboi, pdn bdrbalilorpe front, in saloanele de dansse vedeau cele mai multe formate din femei. Sex-ratio firsese totaldezechilibrat, ln populalia uman!, factorexterndeterminismului slu genetic.in c61iva ani, s_arestabilii acestui sex-ratio, la parametrii aproape normali.peahitchi(1980)citeazi lludiu in carea fost implicat factorul psihologicde dodnltr arzebarea femeilor I na$tebdiefi, femeilerlmineau insdrcinatepe cand erau profund animatede a dorinlade a aveaun btriatl Ereditatea X-lincatd derivl din modul de determinare cromozomald a or la om car estede np Drosophila. Dacd A determintrun caftcter domi_ $ a determiniun cancter recesiv, locusulgenicpentruaceste aleleA qi a

d: i:::.r, j* ji;:ff Ll'i'i.Tli'"11i,:J; ii'1i.".#."a"'"*, li,liil"il :T slru lenotlp cu familie o insd,s-araportat adevdrul a restabilit

a familiei malnSuroase anallza Uherior. de alkaDlonurie. alkaDtonuriei' a iirir"'n"iutu .-"'t'--,i-fila tipi" autozomal-recesive (homozigoli heterozigoli ),care $i intre rude muheceslrorii ce sllerd de 9 b:a]l Dacilo Persoantr pseudodominanlei a","..ili-J-ir"**"u 5L fi heteroziSolr vor copiii notmal'toli Jesi"l ," cls*orc5te"u uo homozigor esre re-gula" de familii' aceleia$i in cadrul ExPresivitatea l?f.'"#it[Ji,f". Penetra-nla dominante al celor decat rccesive' uriloi en.ditare r" iliii,"ii"# "-"i de heterozigol*'in care "C-iirr...gl.binopariilor, gencazuricomplexe carcau ongnr ol #"n' rnuialionale evenimente

dq i"?#;ffi ;;;; ;*n, Dace alela A determinl un fenotip normal $i a o tare ercditari. aceatar, "T"1,1'T:.j i?:iiii,l,"""ffilli'l!;"ll,iT,.i :JS se va manifesta doar Ia femeilehomozigote (X.X.)
-',11: baze substitutii.oe Je lrate :T^i:,:'11'f:# f::lJ'fi,'.]i:fri:; :ll tzoll unot c6zul ln vedere de acestDunct
individ li a devenil dec re un singur .""de a fostintsodust ii"*r'*ooi",i.e,-" '#;;;:;,il;;-a esreun Acesta bolii de pielenumit! Msl de Meleda cxemplutipic de ',efectal fondatorului"' 5'15' Ereditate XJinc&ti la om ar trebuisd fie de l:l' (la conceplie) primar sex-ralio Teoretic, lucru ln realilatc punnett' 'e'd"r.-'i-ios rezult[scesl d""".;;i"';;;ilui btrb'lilot (102_ in favoarea uqor esre secunqa' (sex_raho la nailere sex-ratio 106brieli, la 100fete). prim'r sex-ratio_ului p avo(un' reflecti valoarea studii cromozomale, o" t'tnuro","u nu numaide Presiune! depinde primarqi secuodar sex-ralio (letalitstc saual zigotului gametic[; (tetalitate *f"oi"i'i" ii""f"i gameiilor

lll in cromozomul X, rezult6nd mi structuri geneiice peotru femeie X^i^, '$i X"x" doar pentu doue (X^y $i X"y). btrrbat $i

si la b&bati X.y hemizig!le).FemeileX^X, sunl fenotipicnormale, dar punaloare ale tccesivee. Dace asemenea femei purttrtoare (X^X.) se cfuebresccu blrbati li (XAY),50% dintrebtrietiiunui asemenea cupluvor avea formulagenetici rara ereditarii. fl vor manifesta Felele unuiasemenea cupluvor fi toate iormall [pic, dar, din punct de vedereal structurii genetice,50% vor fi homozigote f, ) 5i 50% vor fi hererozigole (X^X,). adictr purlrroarc penirugena.. ln ereollatea x,ttncalA.caracterul determinat de alelarecesivA se exprimA itrccventla blrbali (condi{iehe;nizigotd). ln anumiteconaiii X_lincate, ii sunt cei caredevinexclusivafectali. X-lincajulimplicetransmiterea de Dunrc, pnntr-o mamastrntrloastr, purtdtoare dar a aleleirccesive Dentru o ttr tarl ereditard, la nepoli carc, devenind homozigolipentruaceaalelE /[, vor fi afectali de taraereditard. Acestproces nu trebuie sd se confunde la(ia transmiterii unei geneautozomale, cu manifestare limitattrla sexul l, carese poateprezenta intr-un mod asemdnitor. Dactrtoti b6ielii unui lfectat de.o tari ereditar!suntneafectali de aceatar, ereditartr, se poale le cu certitudine cA aceatard ereditartr esteXJincattr,cu condiliasI ne ca mamanu estepurtitoare(heterozigori).

172

rrotc4)tt

(t(

t7l
O boald genelici la om, manifejtad doar Ia femei, care la naftere prezintA taclc eritemaroaslinflamatoriu $i tulbudri vezicutareae piele, iar'ulterior afar

rll

i It de tarderedilariXlincat[ estece] al henofliei A ni lrctttolilit Exemplu 'i lunr'r'l Antliri Vicloria a de ta regina ce pomesc care;risllipdiSree Denrru '"pro"p" hemollllcil| lir'l ,ou," cu.etcr.galecuropenePrintlenumeros' politicl ir' decisiv a influenlat etexeial Rusiei $i boalasa genetici lareuiciul a prev'r/trl pnntre altele' care' vizionar, siberian un ctrlugdr Rasputin, Rusia1aris1[. pulcrf l bazat ultimullar al Rusiei, li-a sfariital familieilaruluiNicotac, li sinislrul de a reabilitasinilirl' r cupluluilarist,cel Pulinin pane,pe capacitatea asupra illc acestuiacl repelale de hemoragiile rarwiciului,atuncicandera amenintati penku larevici' cel mai compadbilde sange fiind donatorul Rasputin. pcrsoane afectatc\r doutr apar una sau apare hemofilici, in familii de mic (l' Numdrul fratele afectat cste anume, acoloundeesteo sordli un trate, ca 5i in llte ron(llrl ctr si in hemolilic' laplului se dalorc)te ufeclale oersornc anl(l ' eslemult diminuala a bolnavilor reproduclivl uaprcitatel oatoloqicc. prinlFomutrliegenicin"rr'r penlluhemofilie aleleirccesive iuni iro,luc.ica csl(' generalii' aceasta in doui_trei de coagulare u !"nii no..ut" pentrufactorul 'l barb:rli sunt de hemofilie eliminatirdin aceafamilie.Aproapetoli boLnavii irl aleleirecesivt Xl;ncatd a genei$i manifestarea din natura acestjapldecurge seraponenlr Astfel' regultr dc la aoeaste pulincexceptii SuDt condilishemizigotd. heterozrSoli\' cu o femeie un caz din Cehia,in carc un hemofilic s-a c6setorit rezultateau preze|lll Felele homozigote lI. carc ii era veriqoarl de Srrdul hemofiliemoderatscvertrAlte studii indictrefectulletal al gencihemolilicr' cll t' atuncicandcstein condilichomozigoti(XiXr)' asdelcd embrioniifemeii' geneticd sunt neviabili$i deci vor fi avortali' structurd asemenc^ careinlrc( Lesh-Nthun Xlincati estcsinclromul O altl condilieL'ccesivi asocinlii HGPRT' in enzima de dcficienle urinic,cauzat dercglhiin Detabolismul in studiali Aceasli condilieesteintens de automutilare con;lici necontrol^le un modelbiochimicpentrustudiulmul(n culruride celulein r'rr.,, consti(uind lundsmentala )r de Senelice' biochimre Droblemc..lc umurrJ recesi!iX-lincatiin populatia condrlie rispindilt Ceamai lrrg dclr precum$i diferitevariante (orbirea culorilorverde-ro$u), estedahonismul (C-6PD) cienteale cnzimeiglucozo-6-fosfatdehidrogenaza autozonrrrl ca $i ereditatea dominanli Xlincatd se manifestd Ercdilatea dominanti,fic ci genadominandse atld in dozesimplS(condile heterozlgolri (XAX^)' la femeiXrX". saula blrbali X^Y), fic ci se afli in dozadubh pol afectat unui tati oopiii X-lincate'Dumai in cazulerediteii dominante X pentrua se puteadiscriminacondiliadominantd oferi informalianecesrutr autozonald lincati de o conditiedominantd in anul 1925'de ciilt( a lbs! descris5 Xlincat' dominanti maladie Prima cumophiasp decalvans spinulosa de ,Ieratosisfotliculoris subnumele Siemcns, parlrrli pierderea determintr picle ce gi cilrc csteo kerntozi.adicl o boalade mai scvi:t manifesdndu-se sprlncenelor ti pilruluicapului, rau totalir.rgenelot, lotu$io aleli nolmlltr'compensatoarc avand hclcx)zigotc Il bi'$rli. lcrncile

mcnlaliide formb marmoratd, precum$i anomaliident".e, nurnito ,nlinentiapigmenti ".te satrsindromulBloch-sulzbergerAcesta este un caz rar orcditate dominantd X-lincatd,cu letalitatea mascrlilorhemizipoti. Existi $i loarterare cazuri de manilestare a acestei boli la-berbati$i in vieluireaacestom este invocatfenomenul lui Durchbrenner, pentrucare m (ciratde vogel $i Motulskx, l97g\ utilizeaze termenul de ,,evazioniqti. trit6 uneimutaFiin doar o jumetate de catenE a dublului-helix ADN, aparure ln spermatozoid, fie in ovocit. Tot din aceasla caregorie face pane$i sindronul otofaciodigiral\OFD) determind numeroase malformafii ce afecteazd gufa,Jimba, buzeleqi un tip
ular de.sindaclil,e-Tot aslfel este qi hipoplazia dermali Lje focar. spre oeosebtre de autozomi.cromozomulX a rimas in l..ea ma, marc neschimbat in cursul cvolutiei. Analiza comparativ, a muta!iilor aurozomrlc

X-lincale.duc la concluzia ci pcromozomul X aparmutaliicareinfluenteazi ile endocrine neuropituitare. De subliniat estefaptulctrtuncliite,,maiinalte;: listemului nervossi ale orgrnelorde simt sunt {uperreprezentate in ul X uman,pe candfuncliilesrructu.iicorpului cele;le metabolis_ $i fundamental sunt subreprezentate.

6.16.Ereditateholandrici
Esteereditatea careprezintE tmnsmiterca toraldpe linie paternd(holan_ care se manifestb {i doar Ia bfuba(i. Un asemenea caritcter estep'ruae sau p_avilionului ItDcoza urechri.in careaparurechicu pir pc prnea errerntr a llonului(fi8. 37)cu kansmitere de la bArbat la bdieri. Carac.rcri.ricr .e dezvoltd bilitatea unuimodde eredir.rle cu .ex-Lmrrare Un antigen y, numit antigcnde transplant cu determinare in cromozomul rec,e,a lbsr descris de cdtreEicwald$i colaborarori IDSS) si aenumit n HY. DupI ipoteza lui Ohno (1970),Hy esreexpnmalde toatecelulelc smului birbatului,dar numai celulelcgonadale au un reccptor pcntruHy leagi Hy. CanJ.e lcirgl la receplorul ,ru. untig.nul Hy ^acest_anrigen acliv in inducerea organizdrii dezvoltdriilesutuluitesticular. Antiserul Y de Soarece reactioneaze cu celulelcluturor rnamiferelor testate p6ntrin L inclusiv cu cele umane,si chiar pisirile si amfibjeniiprezintdcrossvitate,ceeace denottr-faptul ca antigenul a fost diterenliat de limpuriu,i0 lia vertebratelor $i a fost conservat in cursulevolujieiacestora.
lrra decadA de vial, si prezinti expresivitale extrem de vafiabrld,t,rnd cnta in anumitepopulatri,in specialdin Indid, dar nu este etclus; njci

499 de cAtreMst 1l ii \ub rcllrrn', situsde recunoa$tere Mutatiaelimineacest rrn$l (restict) Kb. prin recunoa$lcrcr de l'35 enzimeiva rezultaun fragment ADN care cuprindrj in afarasectorului ll'r|. ei aflat in modnormal situsspecific x lrt| poate clar exislenlil se evidenlia blotting Southen Pdn analiza Fglobilei. generate dc mulrlrirrL gen6B-globinici acastd posibilePentru genotipuri la nivelul catcrrcr ll A+T la nivel ADN $i acid glutamic valint' substitutie de rulina ll polimorfismelor RFLP sunt realizate globinice. Acum, analizele dc di\1ta suntanalizle in multesitualii,dar cele mai precise suntinformative ,^rr''l''a pe microsatelili. minisatelili bazate umane, !i moteculada genotipurilor (Ccn'lna in criminalistictr proba irefutabild pe microsatclili a devenit ADN bazattr forensinice). 22.6, Ereditatea hemoliliei fi a factorilor de coagulare a sangelui 22.6.1.Hemofilia crc' a fi transmisir recunoscuti primaboah majortr a constituit Hemofilia irrrl specifica: daci'r la evrei se inlelepciunii ale in Talmud cbrllleantice se inllin+I. primul tot astfel bdiatmoare circumciziunii, familie,consecutiv Qi cu cel de al doilea,atuncimamanu trebuiesd apliceacestritual $i celur'L era o b('.rll ci in familia respecdve se subintelegea Prin aceasla, treileabEiat. |lrrrrrl camcter este orice cum ereditar adicEela redilare, sengelui specificd, prin mamtrla bdietiare la baz{ prezenFSeneideterminal{r.tr Tmnsmiterea cromozomestemostenilde beie(i'in c(r X, penfu cd acest cromozomul normale,doar de la mamtr,X de la tatl fiind transmisfetelor.
conditionati de mutalrit Hemofilia estecondilia eredopatologici

*.*"$." o-" *dno."."u.d

128. Transmiterea X-lincaila hemofitiei A in famitiileimperiale ateEuropi.

""-" "."S C

g:ni iyoruruidecoagutare vtrr runs ar ",,;;;.;;;;;"il(ul banda.8) scventa sa $i ae nu"r*tia" ot" o.g;-i.; 3::1":j:::l l:3
con$nand.3t06 perechi de baz(pb)$i codificl domeniu.l L tn*

lf"1,",",!'#*',Tru,:i,:T;"T"1:.:
ir.ir*i^r_"i'ri"# "" d" restriclie TagI. Aceasttr secventa confine dinu_

lom de calciu. proteinafactorului VIII inacnv conlrnetrei domenii te A, B $i C. DomeniulA estereDrezer . - ltat de trei copii omoloage . a a "i ^

jl'i"A;:ili,i:, j::"[i,il*l:';tflj ffil';:'?::**#:ffi


:"":,:'].,:l:ty cc cae.sufera unor mu,u1i". b"o".i"" "iiorinu-(;;;ffiffiinJ"ffi1; o:lrinarea meritcirozinei o converregre p.
creeazd

re,r,/rir. Exist6doue tipuri de hemofilie: pentrufactorulde coagulare. ftenotlid B dctcrn" VIII de coagulare factorului de deficienta determinattr $i ca VIII functioneaztr un i' IX. Factorul lhctorului de coagulare de deficienta a rir\{ X in faclorulXa timpul fazei intermediare factorului tor in activarea de coasulare. u (hemoragii) Ia traumatisnrc Hemofiliase maoifisldprin sangerdri periferice sauh rrt de sange la nivelul vaselor spontane sauprin sangereri (X hnr pe linie materni transmitre clasic de Un exemplu inteme. organelor patologice familiil' io condilii acestei ttansmiterea hemofiliei il reprezintd XX (fig l.rll seco]ului XIX [i la inceputul in cursulsecolului ale Europei,
22.6.2. Factorul de coagulale VIII

""0-"i .: "*onirlj ma11ur,.,"o1r ni 9e1e p*.ai#-" f.*l""i ll3:":": l],ooo ADN care ausuccesiunia debaze tco,t,
;;;r;; ;; I"T.l"jil1,i. l(T),.mutafiile de,tranzi{i" c+r,unt r.".u"nt" ri ie"iu;il; fiff"filli'; "UCn ura{ia-de_la TCGAta TTGA :ll::::: ".ll1l*:"niar. decoagulare "oaon.u,p..,u' VIII .Lr rii"n"i*, u]'r"'""i;;,i;;;':, .sinteza factor l"f..severd, "uDui deli suntabsenli doarultimii 26 aminoacizi A. Atuncr cand esre prezenu o sc(!cu.r !L ,.r-{I Ll:11fUO' enzima de Peotru restdcFe
codonul .top ffCel ,".p"",i, 'm. in interiorul mesaiului genetic puflat de ARNm, a. t,, """u Chiar_5iin "on,tr..j poziria 2307, un

lcirsctricr1 ..,O ;:;;.il" #lJ,tfiiili:il]i:i:,Ifi ll::::1 r:1,-r",{; o,t,d.t":5:!,: (fig. t29)porri u,irir". p.ni* ii,x,,;;:;;.;";5 Bcl I in regiunea exrnrt.,rt: rr tt ,'"l|-,-1"87?lU ui un fragment de 286 p-b(tj8. I.,,,t,r itr .r L i ' esteanulaleo asemenea secventd di rc.r,n,,.,,r"re. ..ltun.. .nrt|nal

ln slareaactivad pe care i-o imprima rombina proteinafaclorrrl{ (Ar,4, A], CP Cr) meninulcin vlll consttr din ciocisubunitdti coagularc

)UU

@r*o,vn*ri*t

:lil -"*"i'iiii ;tffi f"f,ff :#T# fllfi i*"J#il;#fi TIF:i:J."T' i, J' :ilHil:?'"i' ",'"11";;;h".,q'" ::i,T; ,H ffi
Drtph ce peptidulsemnaldin preproDeDd @ n;l"*'r.rnr

il"T#;l''fi'f,"'"'"."Ttt!,1? ?iJ; J,li i#;i.T;.:"111*i;' ;Y, :lj,:lj:Ft":_i"",, i|fl # "nl; ,i;:l::'::'* ::illl'l 1i 1i.':'#:T,ii"::[,""":T fl;i;"1 yi; [#**ff :fi,ii:,{tr#,iltl"l':;;"."i

'T:",1'J"T ;"J:f :;:*fr il" ;11*i;,t J i},11,t=.{.J"u '::#T:1+

sil*u,i

".i-t

d..dqis BdI

inacrivarB]:rx("rl lareVI| (A) proleina lui de coagu Fis. l29. sFucrura ienei factoru (D) moleculi" l' l6-19 cu inlronii lidiagnosricul tc;, pl.ntutnrLP ut."g.enruluigenic (E) vm ;a;n de RILP al mutalieii4 genafactoruluide coasulare

ilr{t[#1tfr{:,.",';#il

j :ry: i1t1"*.1 ;?i :ft Tt: :mn::ll# ;i:ii'iii:t,lt:,:r "nil[ii:%:l l,Tfl."Tft ["#".#J1:*i#{_#.fi

s6'la hr" de 1165 pb Aceasttconstatare Bcl I proiluceun singurfragment print$ muta{ii]e (fig. Pe langd 129E) RFLP molecular reafza;ii diagnosticul;i 22' dt' lung de la nivelul intronului forme sunt iecvente $i reannjamentele 'senafacloruluiVIII. VIII estevariabill' in diferiteleformede hemollll Activitatea factorului 2{$' ' A. Astfel, la 487, dintre Pacientiila care acestfactol arc o activitatede sub mu$chilor ii org'lnll| la nivelul articulaliilor, spontane, sangerari inregistreazd seintal ceea ce 10%, 27o intre factoruluiVIII este $i inteir". Canductiuitatea u$( traumattsme aparin urma unor l^ 37% dintrehemofilici,hemoragiile La 21% dinffe hemofilici,activitatea mai rar, in mod sPontan. -factoruluj hemolagiase inregistreazlnumaiin cazul u estede 10-30%qi la aceqtia traumatisme. Factorul von Willebrand (vWF) este o proteinl complexdmultimerictr la r legendu_se plasmasanguin[,plachete $i fesutulconectivsubendotelial, '5i fo conectiv plachetelor $i tesutuluisubendotelial specifrcitle pe suprafala la fr leagd aleunuivas in plus el se lezate p'untintr" piactt"i.t. si regilrnile r sau-este vWFdescre$te ln deficienlele VIll ti il slabitizeaza de coagulaie Defic VIII factorului a secundard ca $i la deficienla plachetelor adeziuiea la om' cu o frec d coagulare dereglare mai comund cea vWF este creiitarh a formeleugoare dc 11250. Dentru $i 1:8000,penftuforma severl Factorrrl

;f ml:;#l d#,:'ilf#i';;;T.",ff fi*ff f lil'1|3i,o*"""t""*u";;i".io"r;"""rr]il:il

;T[,:',,r!:i:ilfi,,."!,!#"*,lli:*]

i mult mal Feclt lI de aleleVNTRcu susceptibilitaEr de repetitiede b I VNTR gi anurr :i epistatic,ceeac' :5Jia aclioneazl I rilor de tiP l. Nu ' odel Potrivit cerut rc$ncte de anull!' ive clasa lll au for I la rudelede gafl |tului cAau genoup' cl impottantio bo|l Iin amonp(ex D'

Cap.30. MODELE ATIPICE DE EREDITATE IN PATOLOGIA UMANA: BOLI BAZATE PE EXPANSIT]NEA T]NOR REPETITII TRINUCLEOTIDICE

:ilHJ"":ViH
nsc descut de a ft genomului{rmatt.erea genelotinsul_ ,rdeafricana)e)dEl ' omololt prezentend VNTR' ide 21 te penffu factorul r INS in celulelect asigur[ o rcducerE t a autoanticorpilor ' I tiP diabeticilor

' Cercetd{le de genetic6moleculard din anumiteeredopatologii umane atectuate in ultimele doii dceniia\ descoperit un lip nou de schimbare a tbstratului molecqlar eredittrlii. cunoscut sub numele de mutatie dinamicd af $ anticipalie. Este vorba de modificlri ereditarein numfuul de gupe repetate

(repetilie uneisecvenp de trei nucleotide trinucleotidica saurcpetitietriplet)


ite doa! la speciaumane$i asociate cu eredopatologii dintre cele mai gaave. repeti$i trinucleoidice varabile apar fie in interiorul secvenFigenice$i genice,intr-o legiune netradus{, in consecinF,traduse, fie in afarasecvenlei d instabilitate sau varianti in cursul tmnsmiterii prin linia germinald, cre$terea repetiliilor trinucleotidice de la o generaiiela alta, din care mutafiidinamice. Dpinzand de numrrulde repetifiitrinucleose Dumesc se furegistreaze o starenormall, ca un anumit numrr al acestora, o stare ionalS,cu un numer crescutde asemenea rcpetilii, fa{A de normal t o mutationaltr, cu un num& foarte marede repedditrinucleotidice. Pelsomele de prcmutalienu manifes!tr semneclinice ale bolii considemte, dar in sau ovogeneza acestora, cand are loc sinapsa crornozomald, itiile trinucleotidicecondilioneaz{asocierea cromozomiloromoloci in afara (gene-h-gene, istruluinomal de imperecherc centromerla-centromer), ceea prdispunc la realizarea crcssidg-overului inegal.Acestava determinamdrirea de repetilii trinucleotidicein anumili gameri,fali de repetitiaexisrend gi la descendenli celulelesomadce numarulrepetitiilortrinucleotidice va fi i marcdecath Dtrrinti.Aceasta va face ca o anumiletard ereditardmanifestattr bhnd la pfuin(i sd seexprimemult mai severla copii. Daci, inse,la fecunda$e participagametii careprimescca urmarea crossing-overului inegal un numdr i mic de repetilii trinucleotidice, evenlualse revinela numfuulnormal de reptilii, copiii rezultaFdin fecundaliaacestor gametinu vor manifesta

i INs VNTR clasr aUItrla coPii

tip I clre PredisFr :entali- Alelele rtinS-ul rnalero( .mprinting-ur lsia exclusivAa :i a diabetuluitiP l' or diabetcl

6) H M.rGrio. l nt dmonsiJ sr t r .

Q_

.---l
a

a -Ir
?

r---T-r a a

ittrlilor inlelectub. De reguld,boaladebuteaze Ia 40-50de ani, cu misceri (corye )ntrolare saudansul Sfenrului Vitus),excitatie, halucinaii;i m;ifi;fi comportament. Boala se transmiteautozomal dominantgi or" p"n"t.un]e opled.Diagnosrjclrl predicrivpe b^zemoleculare Oig. l+:, p",r*'.;"i";" lrul oe a taceboaia inainleca petsoanele cLr antecedente faruiliale tID sd dea ia copii esrcdeosebit de util. GenaHD estelocalizat{in regiunea disald a brafului scurtal cromozomului

tto *O Eicodific{penrru protein a nrmingti,_ ii .]f).9:li T rtial in funclionarea neuronilor, dar acest'rol nu e"te inid

ioii

I ioirab *-:

-l:
-

:., l.t?
Hll,' _ F t x t
4r.Lt' -;..,

La 5' als@ven(eigenicese afli numeroase "unor"oi. copii ale secven$e cinucteotidice , codonulCAG fiind specificGluramin"i.-; ihoa no^ul, g"", *" fO

fi

,f:

ir i!

A
Fig. 143.Diagnozade laborabr ii bolilor bazatepe rptitatrinucleotidici. Boala Hunrington:un ft'agmenal geneicareconlinercpetitia(CAG)n a fo( r't,l prin colorarc prin rcR $i trcutpe un gel poliacrilamidic. Benzilesunlevidenliate I , 2, 6 $ | 0 suntd la un individ neafctat. Scalaarati numarulde rcpetitii.Coloanele F Coloana5 aparlineunui cazcu dbulJllv.ra 3, 4, 5, 7 Si 8 suntde la o prsoanlafclaln. 9 steaunuifflt afectat. dir'8 ctrreil$ a avut45 repeti{ii,daraare86rcptilii. Coloana prenatal(dupx Dr, AlanDodge, St.Mary'sHospital, Manchester, Anglia) X fragil.Southern blorpentru ADN digerat simultan cu E. Coli lli Eclxl. Situsululxl (cokDa normal capdtul5'algenei taiedoaratuncicand este Demetilat. X-ullr un btubat (N) (coloanele 4, dau un mic fiagmenl X-ul activ normal la o femeie ?, 3, 6) $i prmutatonale, ceva maimare. 4 $i5 sunr femeiF{l nemetilali(P)d, o bandtr Coloonele premutalionale, coloana 7 este a uneipersoane btrrbtr(esti normale,hnsmilitor. Secvc||lab metilat(inactivc)nu sunttdiatede ECIXI$i dau benzimai mari. analizate NM - s!(' ln parrc{de dcasupca a Faselor serdaupedigeelepcrsoanelor (d d F - scvenF metilale,deplin muta(ionale. normal mctilate sau prmotatiooalei Manchester, SimonRamsalcn, St. Mary's Hospital, Anglia)

lere-a_repetifiilor (CAC)ta bolnavi (n = 36-l2J)fa6 depenoanete sanetiasJ 10-26)

se llu-!1c,A,:l"i lumirut "to9 ,aza semnele clinice ale bolii. Analizaelectroforeiicd at O" din regiuneaenei "g_"nt"to. HD la personate normale$i la Uolnavl;cu H-O evlAenlaza

reperiliiior esre cuprins intre-42 qi l0O

s
D4 S t42 DlS90 D4Slll IX S l15 D{ S 168 D4Sn3 D,{ S 98 D4S43 D4S95 D4 S 127 Ccna HD

I I

D4S l2s D{ S t26 Dts l0

boalasausimptomele acesteia suntmult Inai bhnde decatcelecarc s-all mrnii pirinti. la Dintrecele 14 boli erditare determinate de asemenea mutafiidin rtlilr (HD), sindromulX-fragil, distrofia miotoritt, nrn\\rd,boala Huhtington Kennedy de atrofe spinobulbard rrp 1. (Cumnrifltr ,i ataxia spinocerebelard zoghbi,2000). progresivtrde crcicr ! Roala Huntington (HD) esteo boaltrde degenerarc pierderea in decursde 5-10 ani determine completea controluluimotol

Fir. l.l4 l.ocrtir cn Scnci nntru nral,rdir tlunri|l8t( (rrl.))tn pancs dirrrli
r bDlului scufl lll uonnzomutui 4 tnlrc m,rrk,jriiInolucul.tli D4S 127 $i D4S t25.

donrl0rrrrtl autozomal ereditari o boald (MDYI) este ntiotonicd Distrofra musculnt central nervos $i sistcmul sistemul predominant careafecte;zd ' ' nrit\L'l dc aspect un ceptrland bolnavii alefaciesului' i"i".,*"i"Jrn.iin"u" alopecre $rc)(pr('\'' cataractd' muscularA' slebiciune i"i"i. n"fno"ii prezinta l dinlrrrx prin mutalie variabilI $i secaracterizeazd r"i$ire" s""l"i"" foarte (;'r'' generatiilor) cu trecerea bolii cre$te a" ^.,ilip"tie (severitata *r rinuclc'rlxlh' secvenlei "ii", *-n*'fu"Yl senoleazd DMPK Repetilia i"."""r"iff, ptrt''l'r1l,.' clinical condi{rei inues li 35 copii tabloul ff;;;;; ;it'*. -5o lt t' de cifra dep'{efte cTG de repetilii numtrrul cand iriri"i"-* (crcl:'Repetiria """"i p'emutai{ ;" instaleazr fi;;;;;d 1::^.T:":i',']:',,'l: il;1;;;;;;;
u-"n"

lmni","",^.

---------------

i.i.i"'ijiilw*
F.h^,;^..r--

tu"{iei subuniraii nboz

'51

omale40 s ceea ce determind suprcsi

ii'il?',:.ffi ffi,,,,1iiitl:lt'ffi r+i--,i,,


urni. i l::oJl *F rorusi -' -f#ii';l "'-r (macroorchidisrh). t"*e;;"

br'rer'' ;ig.n.i ;;:;bd;:;;;;"i]; "iil"":T"lilTt ffi:'1.:;Jli,ililii; deAD\ meril ftagment blotcaun Southem

il:il:il:5 *n;ltTJiilil?l?)"1' ;il *i**,:T,ililt"rlll


2001)' alemutalii dinamice(Passarge' "onoitionut" dc majorecondi(ionate umane Tbbelul23. Cele patrueredopatologii trinucleotidelor expansiunea

ru r'\lr'd cna DMPKa fostidentiricard de copii. l; 2060

frklilil"H i#fgilil,illjftil;':ffi j*,";d**r;*r**ri[


|iilTl1iff":lf:6"liJJln"i#;,"

l,":ily,:.":fi ;ffijiT:#l"t{{'lf #*j"r.,:.::

Xql/,1

ru#$#ilfr## ir"iK# qdq;::rT::::i" Tjt#j:l T"'iiiiliqt "iffi

iti'f;";',"u[*:i{frrn

#d t1*r,r

--q.J'u.a,o

j;;,ry,."1g.g'#,.1il:;"":';T: i"y.""o,.,iop"
repetifieiostein jur de +l Kb simpt(tt ln cazulin careexpansiunea pc ! bolii swt severe' La o mdrirecu 2'5 Kb' simptomele bolil suit ugoare. sunt grave' mddre cu 4 Kb, simptomele la - o *i,ir.

"

"^*",ii' i:;;;;i';;

n ktt, retar')atiei' ill'\'^it"o;;fii i)li'1"'n"u s'J sin'lromltl

rt insil

E,:-:Til,:: 309550 McKusick indicadv;l are

o ""and ".frri"til"-letu"t' trinucleotidut"t-(-c.qg)":itlfi:l instabile *p"tiirr,"r .ii i irl."" 1::]l:


existl ereditardx-lincatd' deoarcce u.J liorati ale reiulilor de transmitere

mai.frec:::ti cea ;,"^*"^t r x fiind l:Xt,t: sindrord La 111'3li,ji,l baza de I la 2000-4000 frecveold

ffi$.aln*,**

iiti"ti

simPtomele"st:**:i"tli]l nraa Prezenta .rr* rraiitx, dar dnt care ;;;",isote (purttrto;re) ar trebuisl fie normale' '::ti:ll' Expansiun:, sindromului Jint ;;;;;;i; :,'i.l Existr FRM-I' "i,ipto'a" a senei s' netradustr in '"gion"u Ac " ;"ia fiilffiil; ori a trinucleotidult (
;il'ti;";;""
."""","-""-"" cerorao repetiliede peste200 de