PIETE DE CAPITAL II -ASPECTE TEORETICE SI APLICATII-

FLORIN VDUVA

CUPRINS

PARTEA I ASPECTE TEORETICE I. BURSA DE VALORI II. COTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE SI INTERMEDIEREA ACESTORA III. TRANZACTIONAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE LA BURSA DE VALORI DIN BUCURESTI IV. TIPURI DE TRANZACTII PARTEA A II-A APLICATII I. BURSA DE VALORI II. TRANZACTII BURSIERE BIBLIOGRAFIE

I. BURSA DE VALORI
Se consider c termenul de burs vine de la familia Van der Boursen din Flandra (Belgia de azi) care avea un hotel numit Hotel de Bourses. n holul acestuia negustorii realizau tranzacii cu mrfuri i titluri de crean. Ulterior bursa a cunoscut o dezvoltare important, transformndu-se ntr-una dintre cele mai importante instituii ale economiei de pia. Dac dorim s formulm o definiie a bursei, am putea sune c: este o instituie specific pieei de capital la nivelul creia se centralizeaz cererea i oferta de titluri financiare, mrfuri, efecte de comer etc., i se realizeaz tranzacii cu respectarea unor regulamente i norme specifice instituiei respective. Regulamentele i normele au rolul de a crete sigurana tranzaciilor i de a elimina riscul de nefinalizare a acestora. Clasificarea burselor 1. Dup natura obiectului tranzacionat i varietatea acestuia se pot ntlni: burse generale burse specializate n cadrul burselor generale se tranzacioneaz mai multe tipuri de obiecte: instrumente financiare primare; mrfuri; efecte de comer (navluri, contracte de asigurri etc.) contracte la termen; contracte pe opiuni. Bursele specializate realizeaz tranzacii doar cu unul dintre obiectele de tranzacionare menionate mai sus. 2. n funcie de obiectul de tranzacionare bursele specializate pot fi: burse de valori burse de mrfuri burse de efecte de comer (asigurri, navluri, etc.) burse de devize sau burse monetare n continuare ne vom referi doar la bursele de valori, acestea fcnd obiectul cursului nostru. 3. Dup modul de formare a preului, bursele pot fi: burse de negociere; burse de licitaie n cadrul burselor de negociere se cunosc ntre ele prile care intr ntr-o trenzac ie, acestea avnd posibilitatea s negocieze termenii tranzaciei. La bursele de licitaie nu se cunosc parile care sunt reprezentante ale cererii respectiv ale ofertei, ca urmare acestea nu pot intra n legtur direct pentru a negocia condiiile contractuale. De aceea, preul se formeaz n urma unui proces de licitaie, atunci cnd cererea se suprapune peste ofert (cnd se introduce n pia un ordin de vnzare la acelai pre la care altcineva cumpr). 4. Dup momentul finalizrii tranzaciilor, bursele pot fi: cu tranzacii la vedere; cu tranzacii la termen. Funciile bursei de valori Principalele funcii ale bursei de valori sunt: 3

1. Centralizeaz cererea i oferta de instrumente financiare. 2. Permite efecturaea unor tranzacii n funcie de ordinele date de participani (vnztori, respectiv cumprtori) i de regulile i normele specifice bursei. 3. Permite evidenierea istoricului tranzaciilor 4. Confer o imagine general asupra strii economiei din care face parte bursa respectiv. Rolul burselor de valori Din punct de vedere al investitorului bursa are urmtoarele roluri: 1. Pune la dispoziia investitorului surse de plasare a disponibilitilor 2. Asigur lichiditatea titlurilor financiare, promind investitorului s transforme titlurile financiare n cash. Din punct de vedere al emitentului principalul rol al bursei este de a asigura resurse financiare prin atragerea de capitaluri proprii sau mprumutate Organizarea Bursei de Valori din Bucureti Bursa de Valori Bucuresti, denumit prescurtat B.V.B., este instituie de interes public de drept privat, autonoma, cu scop nepatrimonial, finantata din surse proprii, investita cu personalitate juridica. B.V.B. a fost infiintata in temeiul prevederilor Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori i a dobndit personalitate juridic la data de 01.06.1995. Organismul suprem de conducere al BVB este Asociaia Bursei. Aceasta este similarul Adunrii Generale a Acionarilor (AGA) n cazul unei societi pe aciuni. Este format din membrii bursei. Acestea sunt societi de servicii pentru investiii financiare autorizate ca atare de CNVM care dein aciuni la Bursa de Valori Bucureti. Atribuiile asociaiei bursei sunt: 1. Numete i revoc membrii Comitetului bursei. 2. Aprob bilanul adoptat de ctre Comitetul bursei 3. Aprob bugetul adoptat de ctre Comitetul bursei 4. Numete membrii Camerei Arbitrare sau Camerei de Arbitraj Administrarea BVB este realizat de Comitetul Busei. Membrii Comitetului Bursei sunt alei de ctre Asociaia Bursei pe o perioad de cinci ani, cu posibilitatea de renoire a mandatului. Presedintele Comitetului Bursei este reprezentantul de drept al B.V.B. ca institutie de interes public. In caz de indisponibilitate a Presedintelui, reprezentarea legala a B.V.B. revine celui mai varstnic dintre vicepresedinti. Atribuiile Comitetului bursei sunt: 1. Numete i revoc directorul general 2. Adopt bugetul de venituri i cheltuieli 3. Adopt bilanul i l supune spre aprobare Asociaiei Bursei 4. Stabilete regulamentul de organizare i funcionare al Bursei 5. Stabilete regulamentul de tranzacionare 6. Stabilete structura i cuantumul comisioanelor percepute de Burs 7. Numete membrii n serviciile speciale Pe langa B.V.B. poate functiona Camera Arbitrala a B.V.B. Aceasta are ca obiect organizarea solutionarii litigiilor izvorate din operatiuni de bursa, precum si promovarea arbitrajului privat, prin oferirea unor proceduri alternative de rezolvare a diferendelor. Conducerea B.V.B. este incredintata Directorului general, numit de catre Comitetul Bursei. Directorul general este reprezentantul legal al B.V.B. ca persoana juridica, in fata autoritatilor publice si in relatiile cu persoanele fizice si juridice, romane si/sau straine. Directorul general exercita competentele de organizare, conducere si cele privind functionarea B.V.B., inclusiv pe cele de angajare si salarizare a personalului, prevazute in actele normative incidente, inclusiv de autorizare a agentilor de servicii de investitii financiare ca agenti 4

de bursa, sanctionare sau instituire de masuri cu caracter preventiv asupra societatilor de servicii de investitii financiare si a agentilor de servicii de investitii financiare autorizati ca agenti de bursa. Prin semnatura sa, Directorul general angajeaza patrimonial B.V.B. ca persoana juridica. Structura organizatoric a BVB este prezentat n schema 1.1

Schema 1.1 Structura organizatoric a BVB1 Auditul intern are urmtoarele responsabiliti1: 1. Auditeaza ansamblul activitatilor B.V.B. in scopul furnizarii unei evaluari a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia;
1

Codul Bursei de Valori Bucureti

2. Examineaza respectarea legii, a reglementarilor si procedurilor B.V.B. si a deciziilor Directorului general al B.V.B.; 3. Examineaza posibilitatea existentei unor nereguli sau abateri semnificative de la obiectivele stabilite de B.V.B. si hotararile Comitetului Bursei; 4. Asigura auditul intern al bilantului contabil anual si a contului de executie bugetara, prin verificarea legalitatii, realitatii si exactitatii evidentelor contabile si ale actelor financiare si de gestiune; 5. Examineaza legalitatea, regularitatea si conformitatea operatiunilor, identifica slabiciunile sistemelor de conducere si control, precum si riscurile asociate; 6. Face propuneri pentru eliminarea riscurilor si deficientelor constatate, pe baza observatiilor asupra activitatii auditate; 7. Colaboreaza cu cenzorii si cu auditorii financiari numiti de Asociatia B.V.B.; 8. Examineaza si analizeaza problemele ridicate prin diverse sesizari si reclamatii. Departamentul Purttor de cuvnt i relaii publice are urmtoarele atribuii1: 1. Promoveaza imaginea institutionala a B.V.B.; 2. Efectueaza activitati de educare a publicului; organizeaza logistic participarea B.V.B. la activitati de promovare si explicarea pietei bursiere; 3. Administreaza programe de vizitare a B.V.B. si actualizeaza permanent informatiile ce vor fi distribuite publicului; 4. Dezvolta si asigura protectia imaginii B.V.B., prin stabilirea de politici si norme privind mijloacele grafice si audio vizuale si se preocupa de controlul utilizarii acestora. Departamentul juridic are urmtoarele atribuii1: 1. Asigura asistenta juridica B.V.B. in raporturile acesteia cu tertii; 2. Asigura asistenta juridica cu privire la raporturile de munca ale angajatilor B.V.B.; 3. Efectueaza activitatile juridice necesare operatiunilor de bursa; 4. Asigura informarea juridica a personalului B.V.B. 5. Desfasoara alte activitati conexe. Departamentul cercetare-dezvoltare i strategii are urmtoarele atribuii1: 1. Elaboreaza metodologia de calcul a tuturor indicilor B.V.B., propune noi indici bursieri in functie de necesitatile pietei; 2. Elaboreaza strategia de dezvoltare a B.V.B. in ceea ce priveste instrumente de tranzactionare noi, mecanismul de tranzactionare, sistemul informatic etc.; 3. Realizeaza analize si studii de piata pentru societatile membre ale Asociatiei B.V.B. si publicul larg; 4. Realizeaza buletine semestriale si rapoarte trimestriale privind activitatea B.V.B., redacteaza si urmareste editarea Buletinului B.V.B.; 5. Asigura integrarea cu alte sisteme de tranzactionare; 6. Elaboreaza analize si studii privind evolutia pietelor de capital internationale si face propuneri privind cooperarea cu alte institutii bursiere; 7. Colaboreaza cu Comisia de Cercetare Dezvoltare, Produse Noi si asigura secretariatul acesteia. Departamentul economic administrativ are ca atribuii1: 1. Organizeaza sistemul financiar contabil si evidentele tehnico-operative aferente; 2. Elaboreaza propuneri privind proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si urmareste executia acestuia; 3. Urmareste mentinerea capacitatii de finantare a activitatii B.V.B.; 4. Asigura integritatea patrimoniului B.V.B.; 5. Organizeaza inventarierea anuala a bunurilor din patrimoniul B.V.B.; 6. Asigura premisele desfasurarii in mod optim a activitatilor B.V.B. cu privire la achizitionarea dotarilor materiale;
1

Codul Bursei de Valori Bucureti

7. Asigura intretinerea curenta in incinta B.V.B., paza si securitatea sediului B.V.B.; 8. Organizeaza evidenta tehnico operativa a personalului B.V.B.; 9. Urmareste respectarea legislatiei in vigoare cu privire la activitatea financiar contabila a institutiilor de interes public. Departamentul nscriere la cot are urmtoarele atribuii1: 1. Efectueaza activitatile si operatiile necesare inscrierii la Cota B.V.B.; 2. Urmareste respectarea de catre societatile emitente a conditiilor pentru mentinerea la Cota B.V.B.; 3. Colaboreaza la efectuarea activitatilor de investigare a societatilor emitente si a personalului acestora; 4. Pregateste materialele de reglementare a activitatii emitentilor; 5. Asigura Secretariatul Comisiei de Inscriere la Cota. Departamentul operaiuni financiare ale emitenilor are ca atribuii: 1. Supravegheaza furnizarea de informatii referitoare la activitatea societatilor cotate la Cota B.V.B., conform legilor, regulamentelor C.N.V.M. si regulamentelor si procedurilor B.V.B.; 2. Analizeaza activitatile si operatiunile derulate de emitenti in legatura cu activitatea pe piata de capital; 3. Urmareste respectarea de catre societatile emitente a obligatiilor de furnizare de informatii periodice si continue; 4. Efectueaza activitatile si operatiile necesare supravegherii emitentilor; 5. Colaboreaza la efectuarea de investigatii in legatura cu activitatea societatilor emitente si a personalului acestora; 6. Organizeaza intalniri cu emitentii la sediul B.V.B. si/sau vizite la sediul emitentilor. Departamentul membrii deruleaz urmtoarele activiti: 1. Coordoneaza activitatea de admitere in Asociatia B.V.B., de inscriere si mentinere a membrilor in Registrul de Asociati al Asociatiei B.V.B.; 2. Coordoneaza si supravegheaza aducerea la indeplinire a obligatiilor ce revin societatii care va incepe/reincepe tranzactionarea in cadrul B.V.B., precum si a obligatiilor care revin B.V.B.; 3. Urmareste activitatea bursiera a societatilor membre ale Asociatiei B.V.B.; 4. Supravegheaza activitatea societatilor membre ale Asociatiei B.V.B.; 5. Coordoneaza activitatea de retragere a societatilor membre ale Asociatiei B.V.B.; 6. Reglementeaza activitatea bursiera a societatilor membre ale Asociatiei B.V.B.; 7. Colaboreaza la efectuarea activitatilor de investigare a societatilor membre ale Asociatiei B.V.B. si a agentilor; 8. Asigura Secretariatul Asociatiei B.V.B. si al Comisiei de Etica si Conduita. Departamentul relaii internaionale i marketing are urmtoarele atribuii: 1. Promoveaaza afilierea si relationarea B.V.B. cu organismele internationale din domeniu; 2. Identifica obiectivele de marketing si elaboreaza strategia de marketing a B.V.B.; 3. Executa planul de marketing al B.V.B.; 4. Asigura prezenta activa a B.V.B. in cadrul comunitatii de afaceri si pe langa asociatiile profesionale. Departamentul sisteme de tranzacionare I supraveghere pia deruleaz urmtoarele activiti: 1. Asigura pregatirea participantilor pentru desfasurarea operatiunilor bursiere; 2. Asigura organizarea sedintelor de tranzactionare; 3. Desfasoara activitatea necesara dezvoltarii sistemelor de tranzactionare; 4. Gestioneaza softul pentru operatiunile bursiere; 5. Pregateste materialele necesare reglementarii integrale a activitatii de tranzactionare;
1

Codul Bursei de Valori Bucureti

6. Supravegheaza desfasurarea tranzactiilor si fluctuatiile pietei; 7. Colaboreaza la efectuarea de investigatii in legatura cu activitatea de tranzactionare. Departamentul compensare-decontare-registru-custozi deruleaz urmtoarele activiti1: 1. Realizeaza compensarea sumelor banesti rezultate in urma tranzactiilor bursiere; 2. Asigura cadrul de desfasurare a procesului de decontare a tranzactiilor bursiere; 3. Realizeaza initializarea si controlul procesului de decontare finala a fondurilor aferente tranzactiilor bursiere; 4. Realizeaza decontarea valorilor mobiliare aferente tranzactiilor bursiere; 5. Monitorizeaza activitatile de decontare; 6. Colaboreaza la redactarea reglementarilor referitoare la activitatea de decontare; 7. Efectueaza activitatile specifice de actualizare a informatiilor continute de Registru; 8. Asigura transmiterea de rapoarte catre societatile emitente cu care B.V.B. a incheiat contracte de registru si catre societatile membre ale Asociatiei B.V.B. precum si furnizarea altor informatii, in conformitate cu legislatia in vigoare; 9. Gestioneaza informatiile existente in sectiunile II si III ale registrului in cazul societatilor emitente care au incheiat contract de registru cu una din societatile de registru independent conectate la sistemul informatic al B.V.B.; 10. Administreaza detinerile de valori mobiliare din conturile deschise de catre agentii custode; 11. Colaboreaza la realizarea procedurilor de incarcare/restaurare a datelor referitoare la Registru; 12. Colecteaza, depoziteaza si tine evidenta certificatelor globale ale emitentilor; 13. Pregateste materialele necesare reglementarii activitatii de registru si efectueaza activitatile de cercetare aferente acestei activitati. Departamentul administrare sistem informatic desfoar urmtoarele activiti: 1. Administreaza, configureaza si intretine softul de bursa; 2. Administreaza calculatoarele-server principale (IBM AS 400, RS 6000 etc.); 3. Administreaza calculatoarele-server auxiliare activitatii operationale; 4. Administreaza calculatoarele personalului B.V.B.; 5. Administreaza sistemul de comunicatii al B.V.B.; 6. Asigura interfata tehnica cu alte sisteme externe (registre independente, vendori, etc.); 7. Proiecteaza, dezvolta si intretine pagina web a B.V.B., sistemul de administrare a datelor interne - AMY - si alte aplicatii necesare functionarii imediate a sistemelor B.V.B. Departamentul dezvoltare sistem informatic desfoar urmtoarele activiti: 1. Asigura dezvoltarea platformei tehnice de servicii bursiere integrate pentru implementarea de noi produse; 2. Asigura dezvoltarea sistemului pentru furnizarea de servicii internet societatilor membre ale Asociatiei B.V.B., publicului si pentru optimizarea fluxului informational in B.V.B.; 3. Analizeaza performantele sistemelor bursiere existente si propune solutii de imbunatatire a acestora din punct de vedere tehnic, a fiabilitatii, a sigurantei in exploatare, precum si din perspectiva economica; 4. Cerceteaza noile tehnologii si arhitecturi din domeniul bursier si realizeaza studii de implementare locala in vederea cresterii calitatii serviciilor electronice oferite; 5. Elaboreaza si intretine documentatiile de utilizare ale sistemelor realizare si aflate in regim de productie; 6. Realizeaza sesiuni de prezentare si de instruire a personalului pentru utilizarea aplicatiilor realizate; 7. Participa activ pentru reluarea activitatii in cazurile de disfunctionalitati de natura tehnica aparute in exploatarea sistemelor integrate.

Codul Bursei de Valori Bucureti

II. COTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE I INTERMEDIEREA ACESTORA

n cadrul Bursei de Valori din Bucureti, piaa reglementat, la vedere are urmtoarea structur: a) Sectorul titlurilor de capital; b) Sectorul titlurilor de credit; c) Sectorul organismelor de plasament colectiv (OPC); Sectorul titlurilor de capital cuprinde: a) Categoria 1 actiuni; b) Categoria 1 drepturi; c) Categoria 2 actiuni; d) Categoria 2 drepturi; e) Categoria 3 actiuni; f) Categoria 3 drepturi; g) Categoria internationala actiuni; h) Categoria internationala drepturi; Sectorul titlurilor de credit cuprinde: a) Categoria 1 obligatiuni corporative; b) Categoria 2 obligatiuni corporative; c) Categoria 3 obligatiuni corporative; d) Categoria obligatiuni municipale; e) Categoria titluri de stat; f) Categoria internationala obligatiuni; g) Categoria alte titluri de credit Sectorul OPC cuprinde: a) Categoria actiuni; b) Categoria unitati de fond Cotarea valorilor mobiliare presupune admiterea la tranzacionare a acestora n cadrul unuia din sectoarele i categoriile pieei bursiere. Pentru ca un instrument financiar s fie admis la tranzacionare n cadrul BVB trebuie ca o societate de intermediere (societate de servicii pentru intermedieri financiare), participant la sistemul de tranzacionare al bursei s susin i s recomande acel instrument financiar pentru cotare. n acest caz societatea respectiv de intermediere poart denumirea de societate iniiatoare. Aceasta are urmtoarele obligaii: a) sa familiarizeze Emitentul cu activitatile specifice pietei de capital, reglementarile B.V.B., precum si cu legislatia incidenta; b) sa reprezinte Emitentul in vederea admiterii la tranzactionare a instrumentelor financiare ale acestuia la B.V.B.; c) sa depuna la B.V.B. documentatia necesara sustinerii cererii de admitere/promovare la tranzactionare; d) sa verifice forma si continutul tuturor documentelor Emitentului necesare admiterii/promovarii la tranzactionare si sa faca toate demersurile pentru a se asigura ca informatiile furnizate de Emitent sunt certe, corecte si suficiente; e) sa sustina in fata Comisiei de Admitere la Tranzactionare a B.V.B. cererea de admitere pe piata reglementata la vedere administrata de B.V.B. a instrumentelor financiare ale respectivului Emitent. 9

Totodat, pentru a putea fi admis la tranzacionare, un instrument financiar trebuie s ndeplineasc o serie de cerine specifice fiecrui sector i categorii din cadrul BVB. n continuare vom prezenta aceste cerine. 1. Admiterea n sectorul titluri de capital Pentru ca instrumentele financiare s fie admise n categoria 1 aciuni, trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: a) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; b) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; c) sa fie din aceeasi clasa, iar dispersia actiunilor distribuite public sa fie de cel putin 25%; d) trebuie s fie distribuite public la cel puin 2000 de acionari; e) emitentul aciunilor respective trebuie s: fie o societate comerciala care a ncheiat o oferta publica de vanzare de actiuni, n vederea admiterii la tranzactionare, in baza unui prospect de oferta aprobat de C.N.V.M sau care are aprobat de catre C.N.V.M. un prospect intocmit in vederea admiterii la tranzactionare; societatea s fie nfiinat i s i desfoare activitatea, n conformitate cu prevederile legale n vigoare; societatea s fi funcionat n ultimii 3 ani anterior solicitrii de admitere la tranzacionare i s fi ntocmit i comunicat situaiile financiare pentru aceeai perioad, n conformitate cu prevederile legale; sa depuna la B.V.B., prin intermediul Societatii initiatoare, toate documentele cerute; sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a actiunilor; sa aiba valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar de cel putin echivalentul in lei a 8 milioane EURO calculat la cursul de referinta al B.N.R. din data inregistrarii la B.V.B. a cererii de admitere la tranzactionare; sa fi obtinut profit net in ultimii 2 ani de activitate; sa prezinte un plan de afaceri pentru, cel putin, urmatorii 2 ani calendaristici. Pentru admiterea drepturilor de subscriere in categoria 1, trebuie s se ndeplineasc urmtoarele condiii: a) cel puin o clas de aciuni ale emitentului respectiv sunt admise la categoria 1 aciuni; b) drepturile trebuie: s fie nregistrate la C.N.V.M.; s fie liber transferabile, nregistrate sub form dematerializat, i evideniate prin nscriere n cont. c) emitentul drepturilor trebuie: s depun la B.V.B., prin intermediul societii iniiatoare toate documentele solicitate; s plteasc comisioanele ctre B.V.B. i s nu aib datorii ctre aceasta. Pentru admiterea aciunilor la categoria 2 aciuni, trebuie s se ndeplineasc urmtoarele cerine: a) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; b) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; c) sa fie din aceeasi clasa, iar dispersia actiunilor distribuite public sa fie de cel putin 25%; d) emitentul trebuie s: 10

 fie o societate comerciala care a ncheiat o oferta publica de vanzare de actiuni, n vederea admiterii la tranzactionare, in baza unui prospect de oferta aprobat de C.N.V.M sau care are aprobat de catre C.N.V.M. un prospect intocmit in vederea admiterii la tranzactionare; societatea s fie nfiinat i s i desfoare activitatea, n conformitate cu prevederile legale n vigoare; societatea s fi funcionat n ultimii 3 ani anterior solicitrii de admitere la tranzacionare i s fi ntocmit i comunicat situaiile financiare pentru aceeai perioad, n conformitate cu prevederile legale; sa depuna la B.V.B., prin intermediul Societatii initiatoare, toate documentele cerute; sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a actiunilor; sa aiba valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar de cel putin echivalentulin lei a 2 milioane EURO, calculat la cursul de referinta al B.N.R. din data inregistrarii laB.V.B. a cererii de admitere la tranzactionare. Pentru admiterea n categoria 2 drepturi, instrumentele financiare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) cel puin o clas de aciuni ale emitentului respectiv sunt admise la categoria 2 aciuni; b) drepturile trebuie: s fie nregistrate la C.N.V.M.; s fie liber transferabile, nregistrate sub form dematerializat, i evideniate prin nscriere n cont. c) emitentul drepturilor trebuie: s depun la B.V.B., prin intermediul societii iniiatoare toate documentele solicitate; s plteasc comisioanele ctre B.V.B. i s nu aib datorii ctre aceasta. Pentru admiterea instrumentelor financiare n categoria 3 aciuni, trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: a) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; b) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; c) sa fie din aceeasi clasa, iar dispersia actiunilor distribuite public sa fie de cel putin 25%; d) emitentul trebuie s: fie o societate comerciala care a ncheiat o oferta publica de vanzare de actiuni, n vederea admiterii la tranzactionare, in baza unui prospect de oferta aprobat de C.N.V.M sau care are aprobat de catre C.N.V.M. un prospect intocmit in vederea admiterii la tranzactionare; societatea s fie nfiinat i s i desfoare activitatea, n conformitate cu prevederile legale n vigoare; societatea s fi funcionat n ultimii 3 ani anterior solicitrii de admitere la tranzacionare i s fi ntocmit i comunicat situaiile financiare pentru aceeai perioad, n conformitate cu prevederile legale; sa depuna la B.V.B., prin intermediul Societatii initiatoare, toate documentele cerute; sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a actiunilor; 11

 sa fie o societate comerciala dinamica, inovatoare si cu potential de crestere; sa aiba, in principiu, in obiectul de activitate dezvoltarea de tehnologii noi si implementarea acestora in domenii cum ar fi medicina, biotehnologia, agrotehnologia, telecomunicatiile, informatica, etc.; sa aiba valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar de cel putin echivalentul in lei a 1.000.000 EURO calculat la cursul de referinta al B.N.R. din data inregistrarii la B.V.B. a cererii de admitere la tranzactionare. Pentru admiterea instrumentelor financiare n categoria 3 drepturi, trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: a) cel puin o clas de aciuni ale emitentului respectiv sunt admise la categoria 3 aciuni; b) drepturile trebuie: s fie nregistrate la C.N.V.M.; s fie liber transferabile, nregistrate sub form dematerializat, i evideniate prin nscriere n cont. c) emitentul drepturilor trebuie: s depun la B.V.B., prin intermediul societii iniiatoare toate documentele solicitate; s plteasc comisioanele ctre B.V.B. i s nu aib datorii ctre aceasta. Pentru admiterea instrumentelor financiare emise de persoanele juridice din statele membre ale Uniunii Europene n categoria internaional aciuni trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele cerine: a) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; b) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; c) sa fie din aceeasi clasa, iar dispersia actiunilor distribuite public sa fie de cel putin 25%; d) sa faca obiectul unei solicitari de admitere la tranzactionare, care sa indeplineasca prevederile art. 49 si art. 152, alin. 1 si 3 din Regulamentul C.N.V.M. nr.1/2006; e) emitentul trebuie s: fie o societate comerciala care a ncheiat o oferta publica de vanzare de actiuni, n vederea admiterii la tranzactionare, in baza unui prospect de oferta aprobat de C.N.V.M sau care are aprobat de catre C.N.V.M. un prospect intocmit in vederea admiterii la tranzactionare; societatea s fie nfiinat i s i desfoare activitatea, n conformitate cu prevederile legale n vigoare; societatea s fi funcionat n ultimii 3 ani anterior solicitrii de admitere la tranzacionare i s fi ntocmit i comunicat situaiile financiare pentru aceeai perioad, n conformitate cu prevederile legale; sa depuna la B.V.B., prin intermediul Societatii initiatoare, toate documentele cerute; sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a actiunilor; f) sa aiba valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar de cel putin echivalentul in lei a 1 milion EURO calculat la cursul de referinta al B.N.R. din data inregistrarii la B.V.B. a cererii de admitere la tranzactionare. Pentru admiterea instrumentelor financiare emise de persoanele juridice din statele nemembre ale Uniunii Europene n categoria internaional aciuni trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele cerine: a) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; b) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin 12

inscriere in cont; c) sa fie din aceeasi clasa, iar dispersia actiunilor distribuite public sa fie de cel putin 25%; d) sa fie admise la tranzactionare pe o piata organizata din statul in care Emitentul are sediul social si cu care B.V.B. are incheiat un accord; e) emitentul trebuie s: fie o societate comerciala care a ncheiat o oferta publica de vanzare de actiuni, n vederea admiterii la tranzactionare, in baza unui prospect de oferta aprobat de C.N.V.M sau care are aprobat de catre C.N.V.M. un prospect intocmit in vederea admiterii la tranzactionare; societatea s fie nfiinat i s i desfoare activitatea, n conformitate cu prevederile legale n vigoare; societatea s fi funcionat n ultimii 3 ani anterior solicitrii de admitere la tranzacionare i s fi ntocmit i comunicat situaiile financiare pentru aceeai perioad, n conformitate cu prevederile legale; sa depuna la B.V.B., prin intermediul Societatii initiatoare, toate documentele cerute; sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a actiunilor; f) sa aiba valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar de cel putin echivalentul in lei a 1 milion EURO calculat la cursul de referinta al B.N.R. din data inregistrarii la B.V.B. a cererii de admitere la tranzactionare. Pentru admiterea instrumentelor financiare emise de persoanele juridice din statele membre i nemembre ale Uniunii Europene n categoria internaional drepturi trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele cerine: a) cel putin o clasa de actiuni ale Emitentului sunt admise la tranzactionare la B.V.B. in Categoria Internationala actiuni b) drepturile trebuie: s fie nregistrate la C.N.V.M.; s fie liber transferabile, nregistrate sub form dematerializat, i evideniate prin nscriere n cont. c) emitentul drepturilor trebuie: s depun la B.V.B., prin intermediul societii iniiatoare toate documentele solicitate; s plteasc comisioanele ctre B.V.B. i s nu aib datorii ctre aceasta. 2. Admiterea n sectorul titluri de crean Pentru admitrea instrumentelor financiare n categoria 1 obligaiuni corporative trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele cerine: a) valoarea mprumutului obligatar este de minim, echivalentul n lei a 200.000 EURO, sau cand este mai mica de 200.000 EURO sa existe o aprobare a CNVM de admitere la tranzactionare, in conformitate cu prevederile art. 222 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 (prin care se apreciaz c pentru respectivele obligaiuni poate exista o pia reglementat) b) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; c) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; d) s fie distribuite la cel puin 1000 de deintori; e) emitentul obligaiunilor corporative trebuie: s fi ncheiat o ofert public de vnzare de obligaiuni, efectuat n baza unui prospect de ofert aprobat de C.N.V.M. sa depuna la B.V.B. toate documentele cerute; 13

 sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a obligatiunilor; Pentru admitrea instrumentelor financiare n categoria 2 obligaiuni corporative trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele cerine: a) valoarea mprumutului obligatar este de minim, echivalentul n lei a 200.000 EURO, sau cand este mai mica de 200.000 EURO sa existe o aprobare a CNVM de admitere la tranzactionare, in conformitate cu prevederile art. 222 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 (prin care se apreciaz c pentru respectivele obligaiuni poate exista o pia reglementat) b) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; c) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; d) s fie distribuite la cel puin 100 de deintori; e) emitentul obligaiunilor corporative trebuie: s fi ncheiat o ofert public de vnzare de obligaiuni, efectuat n baza unui prospect de ofert aprobat de C.N.V.M. sa depuna la B.V.B. toate documentele cerute; sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a obligatiunilor; Pentru admitrea instrumentelor financiare n categoria 3 obligaiuni corporative trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele cerine: a) valoarea mprumutului obligatar este de minim, echivalentul n lei a 200.000 EURO, sau cand este mai mica de 200.000 EURO sa existe o aprobare a CNVM de admitere la tranzactionare, in conformitate cu prevederile art. 222 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 (prin care se apreciaz c pentru respectivele obligaiuni poate exista o pia reglementat) b) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; c) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; d) emitentul obligaiunilor corporative trebuie: s fi ncheiat o ofert public de vnzare de obligaiuni, efectuat n baza unui prospect de ofert aprobat de C.N.V.M. sa depuna la B.V.B. toate documentele cerute; sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a obligatiunilor; Pentru admitrea instrumentelor financiare n categoria obligaiuni municipale trebuie s se ndeplineasc aceleai cerine impuse pentru admiterea la categoria 3 obligaiuni corporative. Titlurile de stat sunt automat primite la tranzacionare n categoria titluri de stat din cadrul B.V.B., n momentul n care bursa primete documentele de emisiune i celelalte documente solicitate prin regulamentele B.V.B.

14

Pentru admiterea instrumentelor financiare n categoria internaional obligaiuni trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele cerine: a) valoarea mprumutului obligatar este de minim, echivalentul n lei a 200.000 EURO, sau cand este mai mica de 200.000 EURO sa existe o aprobare a CNVM de admitere la tranzactionare, in conformitate cu prevederile art. 222 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 (prin care se apreciaz c pentru respectivele obligaiuni poate exista o pia reglementat) b) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; c) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; d) sa fie admise la tranzacionare pe o pia organizat din statul n care emitentul i are sediul social; e) emitentul obligaiunilor corporative trebuie: sa depuna la B.V.B. toate documentele cerute; sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a obligatiunilor; Pentru admiterea instrumentelor financiare n categoria alte titluri de credit trebuie s se ndeplineasc aceleai condiii cerute la categoria obligaiuni municipale. 3. Admiterea n categoria OPC (organisme de plasament colectiv) Pentru admiterea aciunilor n categoria OPC, trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele cerine: a) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; b) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; c) emitentul aciunilor sau societatea de administrare a investiiilor (SAI) trebuie: sa depuna la B.V.B. toate documentele cerute; sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a aciunilor; n categoria unitilor de fond sunt nscrise numai unitile de fond emise de fondurile nchise de investiii. Pentru admiterea la tranzacionare se solicit ndeplinirea urmtoarelor cerine: a) sa fie inregistrate la C.N.V.M.; b) sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; c) societatea de administrare a investiiilor (SAI) trebuie: sa depuna la B.V.B. toate documentele cerute; sa plateasca tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu regulile acesteia si sa nu aiba datorii fata de B.V.B. sa desemneze doua persoane care vor mentine legatura permanenta cu B.V.B.; sa adere la conditiile si termenii Angajamentului de admitere si mentinere la tranzactionare a unitilor de fond; Intermedierea instrumentelor financiare de pe piaa de capital 15

Pe piaa de capital din Romnia serviciile de investiii financiare sunt prestate de societi comerciale special autorizate de ctre CNVM. Acestea poart denumirea de intermediari i au obligaia s fie nscrise n registrul inut de CNVM. n aceast categorie intr: 1. societile de servicii de investiii financiare (SSIF) i intermediarii din statele nemembre, n baza autorizaiei acordate de C.N.V.M.; 2. instituiile de credit, autorizate de Banca Naional a Romniei; 3. echivalentul instituiilor de credit i al societilor de servicii de investiii financiare, autorizate de ctre autoritile competente din statele membre. Serviciile de investiii financiare se realizeaz prin persoane fizice, acionnd ca ageni pentru servicii de investiii financiare. Acetia i desfoar activitatea exclusiv n numele intermediarului ai crui angajai sunt i nu pot presta servicii de investiii financiare n nume propriu. n categoria serviciilor pentru investiii financiare, legislaia romn, prin legea 297/2004, include: 1. servicii principale: a) preluarea i transmiterea ordinelor primite de la investitori n legtur cu unul sau mai multe instrumente financiare; b) executarea ordinelor n legtur cu unul sau mai multe instrumente financiare, altfel dect pe cont propriu; c) tranzacionarea instrumentelor financiare pe cont propriu; d) administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor, pe baz discreionar, cu respectarea mandatului dat de acetia, atunci cnd aceste portofolii includ unul sau mai multe instrumente financiare; e) subscrierea de instrumente financiare n baza unui angajament ferm i/sau plasamentul de instrumente financiare; 2. servicii conexe: a) custodia i administrarea de instrumente financiare; b) nchirierea de casete de siguran; c) acordarea de credite sau mprumuturi de instrumente financiare unui investitor, n vederea executrii unor tranzacii cu instrumente financiare, n care respectiva societate de servicii de investiii financiare este implicat n tranzacii; d) consultan acordat societilor cu privire la orice probleme legate de structura de capital, strategie industrial, precum i consultan i servicii privind fuziunile i achiziiile de societi; e) alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare n baza unui angajament ferm; f) consultan de investiii cu privire la instrumentele financiare; g) servicii de schimb valutar n legtur cu activitile de servicii de investiii financiare prestate. Societile de servicii pentru investiii financiare sunt societi pe aciuni are au drept obiect exclusiv de activitate prestarea de servicii pentru investiii financiare. Pentru realizarea acestor servicii legislaia precizeaz un capital minim pe care societile respective trebuie s-l aib. ORGANIZAREA SSIF-URILOR Nu exist reglementri care s stabileasc structura organizatoric a acestor societi. Totui, pentru ndeplinirea n bune condiii a serviciilor respective pe pia s-a impus o anumit organizare, pe care ncercm s o prezentm n continuare (schema 2.1) Compartimentul Front Office are rolul de a asigura legtura dintre societate i investitori. n cadrul acestui compartiment i desfoar activitatea agenii de servicii pentru investiii financiare. Acetia sunt persoane fizice autorizate de ctre CNVM pentru prestarea serviciilor de intermedieri financiare. Rolul agenilor de servicii pentru investiii financiare din acest compartiment este de a identifica i a atrage investitori care s realizeze tranzacii prin intermediul societii respective. 16

n activitatea lor agenii de servicii pentru investiii financiare realizeaz informarea investitorilor cu privire la piaa de capital (piaa bursier i extrabursier), serviciile oferite de societatea de servicii pentru investiii financiare, pe care o reprezint, evoluia preului diferitelor instrumente financiare cotate, modalitatea de efectuare a tranzaciilor etc.

17

Director General

Front Office

Tranzacionare

Back Office

Contabilitate

Analiz

Pia primar

Informatic

Investitori instituionali

BVB

Investitori individuali

RASDAQ

18

n momentul n care un investitor i manifest intenia de realizare a unor tranzacii prin intermediul societii respective, agenii de servicii pentru intermedieri financiare ncheie cu acesta un contract de intermediere i i deschide cont la societatea respectiv. Potrivit regulamentului bursei pe piaa reglementat la vedere nu se pot realiza tranzacii n lips n cadrul BVB, ca urmare nainte de vnzarea unor aciuni de ctre un client, acesta trebuie s fac dovada posesiei titlurilor financiare respective. Dac investitorul nu a mai avut cont deschis la o alt societate de intermediere, prezint societii respective un extras de la registrul acionarilor din care s rezulte c este proprietarul instrumentelor financiare pe care dorete s le tranzacioneze. Prin contractul ncheiat cu societatea de intermediere, clientul o autorizeaz pe aceasta s-i deschid cont i s-i realizeze transferul n contul respectiv a instrumentelor financiare respective. n cazul n care clientul are cont deschis la societatea respectiv de intermediere, atunci nainte de tranzaconare, agentul de servicii pentru intermedieri financiare care rspunde de clientul repectiv verific dac sunt disponibile n contul clientului instrumentele financiare care se dorete a fi vndute. n cazul n care clientul dorete s cumpere instrumente financiare de pe piaa bursier la vedere trebuie ca nainte de transmiterea ordinului s depun banii necesari efecturii tranzaciei, n contul su deschis la societatea respectiv de intermedieri financiare. Clientul, la cererea sa, poate ncheia cu societatea de intermedieri financiare un contract de gestiune a contului sau de cont discreionar. Acest lucru este posibil doar dac societatea respectiv de intermedieri financiare este autorizat s presteze servicii de gestiune de cont. Prin intermediul acestui contract agentul de servicii pentru investiii financiare, care a fost mputernicit, poate realiza tranzacii n numele i pe contul clientului fr a mai obine aprobarea expres a acestuia. n general agenii respectivi sunt pltii cu un anumit procent din ctigul realizat n urma tranzaciilor. De aceea, interesul su este s realizeze tranzacii ct mai profitabile pentru clientul reprezentat. Ordinele de tranzacionare primite de agenii de servicii pentru investiii financiare din compartimentul front office sunt trimise de acetia ctre compartimentul tranzacionare n vederea introducerii acestora n pia. De regul, la societile mari de servicii pentru intermedieri financiare agenii din compartimentul front office sunt specializai pe investitori individuali, respectiv instituionali. Compartimentul tranzacionare are rolul de a realiza efectiv tranrealizaciile bursiere prin introducerea, actualizarea, suspendarea i retragerea ordinelor din pia. n cadrul acestui compartiment i desfoar activitatea agenii de burs i traderi RASDAQ. Acetia sunt persoane special autorizate pentru realizarea tranzaciilor pe piaa bursier (BVB) i pe piaa extrabursier (RASDAQ). Pentru obinerea autorizaiei respective trebuie ca n prealabil s obin autorizaia de agent de servicii pentru intermedieri financiare. Autorizaia de tranzacionare n cadrul BVB, se oine dup ce agenii respectivi au urmat un curs special organizat de ctre BVB i au fost declarai admii la examenul de evaluare. Examenul respectiv cuprinde att elementele teoretice legate de regulamentul de organizare i funcionare a bursei, respectiv regulile de tranzacionare ct i elementele practice legate de utilizarea sistemului de tranzacionare specific BVB. n vederea obinerii autorizaiei de tranzacionare pe piaa extrabursier RASDAQ agenii de servicii pentru investiii financiare trebuie s urmeze un curs de specialitate i s ia examenul de finalizare a cursului. Agenii de burs i traderi RASDAQ execut ordinele primite de la agenii de servicii pentru investiii financiare din cadrul departamentul FRONT OFFICE sau pot aciona ca gestionari de cont. Activitatea lor const n urmrirea evoluiei pieei, realizarea unor analize de pia, introducerea, actualizarea, suspendarea sau retragerea ordinelor din sistemul de tranzacionare. Compartimentul de BACK OFFICE asigur suportul operaional al compartimentelor front office i tranzacionare. n cadrul acestui compartiment se deruleaz urmtoarele activiti: 19

1) naintea transmiterii ordinului ctre traderi/agentii BVB, personalul din compartimentul back office verific dac clientul care a dat un ordin de vnzare are n cont titlurile financiare care fac obiectul tranzaciei, respectiv dac clientul care a dat un ordin de cumprare are n cont resurse financiare pentru derularea tranzaciei 2) Repartizarea aciunilor n conturile clienilor n momentul finalizrii tranzaciei pe baza raportului de tranzacionare primite de la burs i a nomenclatorului cu ordinele de tranzacionare. 3) La sfritul zilei de tranzacionare verific corespondena dintre raportul de tranzacionare i ordinele de tranzacionare introduse n sistem. Pe baza verificrilor respective elaboreaz i transmit confirmri ale tranzaciei ctre clienii ale cror ordine au fost executate. De asemenea, realizeaz o list cu ordinele de tranzacionare rmase n sistem (neexecutate) i care sunt nc valide. 4) Reprezent clienii SSIF-ului n adunrile generale ale emitenilor la care acetia dein aciuni dac au primit din partea acestora un mandat de reprezentare. 5) Actualizeaz contul clienilor cu dividendele aferente aciunilor care aparin acestora. Compartimentul de contabilitate are rolul de a evidenia micrile patrimoniale din cadrul societii, de a realiza diferite rapoarte financiare ctre management i autoriti Dintre activitile principale derulate de ctre personalul din cadrul acestui compartiment putem enumera: - in evidena contabil a societii respective - realizeaz raporturi financiare ctre BVB cu privire la sistemul economico-financiar al societii - realizeaz ncasri de la clieni n vederea derulrii tranzaciei de cumprare - realizeaz pli ctre clieni din contul de numerar deinut de acetia la societatea respectiv de intermediere - transmite raportrile financiare ctre diferitele organisme ale administraiei publice - realizeaz diferite raportri ctre managementul societii. Compartimentul analiz are rolul de a furniza agenilor de burs, traderilor RASDAQ, gestionarilor de conturi i managementului societii informaii pertinente n vederea fundamentrii politicii investiionale. n cadrul acestui compartiment se fac analize cu privire la: - evoluia numrului de clieni - evoluia valorii tranzaciei realizate - randamentul investiiilor realizate n nume propriu. De asemenea, se realizeaz o serie de analize cu privire la pia. Acestea presupun: - analizarea din punct de vedere economico-financiar a emitenilor instrumentelor financiare tranzacionate - analiza fundamental a instrumentelor financiare existente pe pia - analiza tehnic a instrumentelor financiare - realizarea unor previziuni cu privire la evoluia posibil a cursului bursier pentru titlurile financiare analizate. Compartimentul pia primar sau oferte publice are rolul de a furniza consultan emitenilor de instrumente financiare n vederea atragerii de resurse financiare de pe piaa de capital. n cadrul acestui compartiment se elaboreaz prospecte de oferte publice de vnzare, de aciuni, respectiv obligaiuni. De asemenea, acest compartiment ar trebui s deruleze o activitate de promovare a pieei de capital i a avantajelor oferite persoanelor juridice i organismelor administraiei publice n procesul de finanarea.

20

Compartimentul de informatic are rolul de a ntreine i dezvolta sistemul informatic al societii. Personalul din cadrul acestui compartiment realizeaz ntreinerea i upgradarea calculatoarelor din cadrul societii, a reelei interne i a conexiunilor dintre calculatoarele societii i serverele BVB, respectiv RASDAQ. Realizeaz sau mbuntesc diferite soluii software necesare societii. Piaa de capital din Romnia este una modern, bazat pe sisteme electronice de tranzacionare. Ca urmare rolul acestui compartiment din cadrul societilor de servicii pentru investiii financiare este foarte important deoarece asigur practic funcionalitatea acestor societi.

21

III. TRANZACIONAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE LA BURSA DE VALORI DIN BUCURETI

Tipuri de tehnici de tranzacionare utilizate pe plan internaional n cadrul burselor de valori De-a lungul timpului n cadrul burselor de valori s-au utilizat diferite tehnici de tranzacionare. Cele mai importante dintre acestea sunt: tranzacionarea n ring. Este sistemul clasic de tranzacionare. Acesta are urmtoarele caracteristici: 1. n sala de tranzacionare din cadrul bursei sunt mai multe ringuri de tranzacionare. n fiecare ring este un angajat al bursei care deschide sau nchide edina pentru un anumit titlu financiar. 2. n jurul ringului de tranzacionare se adun agenii de burs care doresc s realizeze tranzacii pe titlul financiar cotat la ghieul respectiv n acel moment. Agenii de burs n funcie de reglementrile specifice bursei i rii respective pot fi persoane fizice independente sau reprezentani ai unor intermediari persoane juridice. 3. n funcie de ordinele pe care le au de la clieni sau ordinele n nume propriu agenii de burs anun prin strigare i gestic (semne specifice) ordinele respective innd cont de gradul de prioritate al acestora. 4. n momentul n care se intersecteaz cererea cu oferta (ex. Un agent care a anunat c vinde titlul X la preul Y primete un rspuns din partea altui agent care cumpr n aceleai condiii) se ncheie tranzacia tranzacionarea n groap. Are modul similar de funcionare cu tehnica de tranzacionare n ring. Deosebirea e dat de modul de organizare a slii de tranzacionare, la acest sistem tranzacia se face ntr-un amfiteatru (groap), iar agenii de burs sunt plasa i pe treptele amfiteatrului. Se utilizeaz acelai procedeu de transmitere a ordinelor, prin strigare i gestic. Avantajul fa de tehnica anterioar este dat de faptul c amplasarea agenilor n amfiteatru permite o vizibilitate mai bun a acestora i a semnelor realizate de ei. Ca urmare se reduce riscul de pierdere a tranzaciilor datorat neperceperii ordinelor transmise n pia din cauza lipsei contactului vizual sau a zgomotului. tranzacionarea prin nscrierea ordinelor pe tabl. Presupune scrierea de ctre un angajat al bursei pe o tabl a ordinelor transmise de ctre agenii de burs. Ordinele erau ordonate dup anumite criterii de prioritate. Iniial tablele erau clasic, dar treptat acestea s-au nlocuit cu table electronice. Avantajul acestei tehnici const de asemenea n creterea gradului de vizibilitate al ordinelor din pia.. tranzacionare electronic. Este sistemul modern de tranzacionare care are urmtoarele avantaje: 1. permite o bun vizualizare a pieei 2. permite tranzacionarea de la distan 3. permite agenilor de burs s aib acces rapid la informaii pertinente prin utilizarea n timp real a unor softwere de analiz rapid a pieei i instrumentelor financiare. Tendina care se manifest pe plan mondial n cadrul burselor de valori este de trecere la tehnica de tranzacionare electronic, tocmai datorit avantajelor evidente specifice acesteia. Pe piaa de capital din Romnia, nc de la nfiinarea pieei bursiere i extrabursiere s-a adoptat tehnica electronioc de tranzacionare.

22

Ordinul de burs Ordinul de burs este un ordin transmis de ctre un client unei societ i de servicii pentru investiii financiare care vizeaz tranzacionarea unor instrumente financiare cotate pe piaa bursier. Continutul minim al unui ordin de bursa include urmatoarele informatii: a) denumirea Participantului; participantul este societatea de servicii pentru investiii financiare acceptat de burs s ia parte n mod direct la tranzaciile bursiere; b) locul unde este executata tranzactia (piata reglementata, extrabursier etc.); c) momentul preluarii ordinului de bursa (data, ora, minut si secunda); d) sensul ordinului (vanzare/cumparare etc.); e) simbolul si denumirea instrumentului financiar; f) identitatea si numarul de cont al clientului din sistemul B.V.B.; g) tipul contului clientului; h) daca contul este discretionar; i) numarul ordinului din registrul de evidenta al Participantului; fiecare societate de intermediere trebuie s in un registru al ordinelor, n care nregistreaz toate ordinele, n ordinea primirii lor; j) tipul ordinului de bursa; k) cantitatea (volumul) de instrumente financiare; l) pretul, in functie de tipul instrumentului si tipul ordinului de bursa m) termenul de valabilitate a ordinului; n) daca ordinul a fost plasat la initiativa clientului sau la recomandarea agentului; o) detinerile clientului privind respectivul instrument financiar; p) alte precizari privind informarea corecta a clientului (luarea la cunostinta de oferte publice in derulare, modificari de capital anterioare, fuziuni, divizari etc.); q) numele in clar si semnatura agentului pentru servicii de investitii financiare/agentului delegat care a preluat ordinul; r) semnatura clientului daca ordinul nu a fost preluat telefonic, iar in situatia in care ordinul a fost preluat telefonic, inregistrarea de catre Participant a instructiunii clientului; s) stampila Participantului sau a sediului secundar al acestuia. Pretul ordinelor de bursa trebuie sa respecte pasii de pret predefiniti, corespunzatori intervalelor de pret stabilite de B.V.B. Intr-un ordin de bursa pretul poate fi exprimat ca: a) pret in valoare absoluta - pentru actiuni, drepturi de preferinta, titluri de participare; b) pret exprimat ca procent din principal - pentru obligatiuni; c) pret exprimat ca procent din valoarea nominala - pentru titluri de stat emise cu dobanda; d) randament - exprimat ca procent din valoarea nominala, pentru titluri de stat emise cu discount. Pentru stabilirea prioritii ordinelor n sistemul de tranzacionare, la completarea ordinelor trebuie s se precizeze tipul contului clientului. n sistemul de tranzacionare al BVB se utilizeaz urmtoarele tipuri de conturi: cont client este contul deschis la intermediar de ctre un investitor individual; cont instituie - este contul deschis la intermediar de ctre un investitor instituional; cont propriu sau house este contul care aparine intermediarului; cont persoane relevante (staff) este contul deschis la intermediar de ctre un angajat al acestuia; cont insider este contul dechis la intermediar de ctre o persoan care poate avea informaii privilegiate despre anumite instrumente financiare. Un ordin de bursa poate avea oricare dintre urmatoarele termene de valabilitate (atribute de timp): a) Day valabil in sedinta de tranzactionare curenta; 23

b) Open valabil pana la executie sau retragere, in limita a 62 de zile calendaristice de la data ultimei actualizari a ordinului; c) Good Till Date valabil pana la data specificata (format yyyy-mm-zz an-luna-zi), in limita a 62 de zile de la data ultimei actualizari a ordinului; d) FOK (Fill or Kill sau Executare sau Anulare) introdus in vederea executiei imediate. La expirarea termenului de valabilitate asociat unui ordin, acesta este eliminat automat din sistem. Ordinele sunt afisate si executate in piata, in ordinea descrescatoare a importantei, in functie de urmatoarele criterii: a) pret ordin se execut nti ordinele care au preul cel mai mare la cumprare, respectiv preul cel mai mic la vnzare. Aceast regul are rolul de a permite suprapunerea cererii peste ofert; b) in cadrul aceluiasi nivel de pret - dupa tipul de cont, in ordine descrescatoare a prioritatii, respectiv cont Client, cont Institutie, cont propriu (House), cont persoane relevante (Staff), cont Insider, cont combinat (Mixed); c) in cadrul aceluiasi nivel de pret si tip de cont - dupa timpul introducerii ordinului in sistem sau timpul corespunzator ultimei modificari care determina schimbarea prioritatii, conform principiului precedentei (FIFO: primul venit-primul servit). Tipuri de ordine Sistemul de tranzactionare al B.V.B. admite spre executie urmatoarele tipuri de ordine de bursa: a) ordine limita; b) ordine la piata; c) ordine fara pret; d) ordine hidden. Ordinul Limita este ordinul prin care se cumpara/vinde o cantitate de instrumente financiare la un pret specificat sau mai avantajos pentru client, adica mai mic la cumparare respectiv mai mare la vanzare. Ordinul la Piata este ordinul prin care se cumpara/vinde la cel mai bun pret al pietei, prin mecanismul protectiei de pret. Scopul protectiei de pret este stabilirea unui pret limita pentru ordinul la piata, in vederea reducerii riscului pe care un agent de bursa sau client si-l asuma in momentul introducerii unui ordin la piata. Valoarea protectiei de pret este calculata astfel: numarul maxim de pasi de pret prin care poate trece ordinul (precizat de catre client in momentul lansaii ordinului) inmultit cu marimea corespunzatoare a pasului. Aceasta reprezinta valoarea maxim, cu care poate varia pretul ordinului la piata. Pasul de cotare reprezint variaia minim a preului unui instrument financiar i se stabilete prin regulamentele bursei. Daca pretul calculat nu este un pret valid din punct de vedere al pasului de pret, atunci este rotunjit la cea mai apropiata valoare ce reprezinta un multiplu al pasului de pret. Ordinul fara pret este ordinul care nu are specificat un pret in momentul introducerii in sistemul de tranzactionare. Dac exist n pia ordine n contraparte, ordinul la pia execut (cumpr sau vinde) toat cantitatea specificat, indiferent de mrimea variaiei de pre. Acest tip de ordin nu are protecie de pre. Ca urmare riscul de a se cumpra la preuri mari sau de a se vinde la preuri reduse este ridicat. Ordinul Hidden este ordinul care afiseaza in piata numai o parte a cantitatii (volumului) totale. Volumul total i volumul vizibil iniial specifice acestui tip de ordin trebuie sa reprezinte un multiplu al blocului de tranzactionare. Pe plan internaional se mai utilizeaz urmtoarele tipuri de ordine: 1) stop; 2) stop limit; 3) take; 4) hit; 24

5) match. 1) Ordinul STOP poate fi: a. de vnzare; b. de cumprare. a. Ordinul STOP de vnzare sau STOP pierdere la pia se d pentru a conserva un ctig (fig.3.1). Acest ordin funcioneaz astfel: ordinul este introdus n pia n momentul n care cursul titlului este pe un trend cresctor. Pentru a-i proteja ctigul de o eventual schimbare rapid de trend, investitorul lansez acest tip de ordin preciznd un pre de vnzare aflat imediat sub preul pieei; n mod normal un ordin de vnzare la un pre aflat sub preul curent al titlului ar genera realizarea imediat a tranzaciei. Acest tip de ordin nu se activeaz dect dac se scimb trendul titlului, antrenndu-se pe un trend descresctor i atimge limita precizat n ordin (C0); n situaia n care cursul continu s creasc, ordinul rmne inactiv. C

C0

t0 Fig.3.1 Ordinul STOP de vnzare

b. Ordinul STOP de cumprare (fig. 3.2) se lanseaz n momentul n care cursul este pe un trend descresctor i a sczut sub preul limit specificat de investitor; ordinul devine activ n mementul n care trendul cursului se inverseaz i atinge preul limit specificat (C0); dac cursul i continu trendul descresctor ordinul rmne inactiv. C

C0

t0 25

Fig.3.2 Ordinul STOP de cumprare 2) Ordinul STOP limit la rndul su poate fi: a. de vnzare (fig.3.3); b. de cumprare (fig. 3.4). a. Un ordin stop limit de vnzare funcioneaz ca un ordin STOP de vnzare cu deosebirea c rmne n pia atta timp ct cursul titlului se afl ntre preul stop (C0) i preul limit (C1). C C0

C1

t0 t1 Fig.3.3 Ordinul STOP limit de vnzare

b. Un ordin stop limit de cumprare funcioneaz ca un ordin stop de cumprare cu precizarea c se poate executa la preuri cuprinse ntre valoarea STOP (C0) i valoarea limit (C1). C

C1

C0 t0 t1 Fig.3.4 Ordinul STOP limit de cumprare t

3) Ordin TAKE este un ordin de cumprare, care presupune achiziia integral a aciunilor aflate n pia la cel mai bun pre de vnzare (cel mai mic pre de vnzare). 4) Ordin HIT este un ordin de vnzare opus ordinului TAKE. Acesta presupune vnzarea unui numr de aciuni egal cu cel disponibil n pia la cumprare la cel mai bun pre (cel mai mare pre de cumprare). 26

5) Ordin MATCH presupune crearea unui ordin pereche pentru un ordin din contrapartid aflat n pia. De asemenea, pe bursele internaionale se folosesc ordine cu meniuni speciale, cum ar fi: imediat sau anuleaz (immidiate or cancel) presupune ca tranzacia s se realizeze imediat total sau parial. Partea neexecutat se anuleaz automat; dintr-o dat sau deloc (fill or kill) presupune ca tranzacia s se execute imediat, integral la preul stabilit, iar dac piaa nu permite acest lucru, atunci ordinul se anuleaz; totul sau nimic (all or none) presupune ca ordinul s se execute integral imediat sau cnd permite piaa, dar dac nu se poate executa n totalitate ordinul, atunci acesta se anuleaz; ordin la deschidere (at the opening) presupune ca tranzacia s se execute la cursul de deschidere, iar dac acest lucru nu este posibil atunci ordinul se anuleaz; ordin la nchidere (at the end) presupune ca tranzacia s se execute n ultimele 30 de secunde ale edinei de tranzacionare. Strile pieei la Bursa de Valori din Bucureti 1) 2) 3) 4) 5) La BVB, piaa poate avea urmtoarele stri: starea de predeschidere; starea de deschidere; starea deschis; starea prenchis; starea nchis.

n starea de predeschidere se pot introduce, retrage, modifica sau suspenda ordinele de tranzacionare, dar nu se efectuaz tranzacii, chiar dac se realizeaz suprapunerea cererii peste ofert. n starea de deschidere: se calculeaz preul i volumul de deschidere pe baza unui algoritm special; se execut ordinele care, n urma aplicrii algoritmului, intr n procesul de tranzacionare la deschidere. Pentru determinarea preului de deschidere se aplic urmtoarele criterii, menionate n ordinea descrescatoare a importantei acestora: criteriul I: se alege drept pre de deschidere acela la care se maximizeaz volumul titlurilor care se pot tranzaciona; criteriul II: n condiiile n care dup aplicarea primului criteriu sunt dou preuri pentru care se pot tranzaciona acelai numr de titluri, atunci se alege drept pre de deschidere acela la care, numrul de instrumente financiare care rmn neexecutate n piat, este minim; criteriul III: n condiiile n care dup aplicarea celui de al doilea criteriu sunt dou preuri pentru care numrul de instrumente financiare care rmn neexecutate n piat este egal, atunci se alege drept pre de deschidere acela care reprezint o variatia minima procentuala fa de pretul de referinta al ultimei sedinte de tranzactionare (sau care este cel mai apropiat fa de preul de referin); criteriul IV: n condiiile n care ambele preuri au aceiai variaie procentual fa de preul de referin al ultimei edine de tranzacionare, atunci se alege drept pre de deschidere preul maxim dintre cele dou. Exemplu de calcul al preului de deschidere: 27

n perioada de predeschidere se introduc n pia urmtoarele ordine: la cumprare: 300 aciuni la pia 100 aciuni la 26.000 150 aciuni la 25.500 250 aciuni la 25.000 200 aciuni la 24.700 300 aciuni la 24.500 350 aciuni la 24.000 la vnzare: 250 aciuni la pia 150 aciuni la 24.000 250 aciuni la 24.500 300 aciuni la 24.700 400 aciuni la 25.000 250 aciuni la 26.000 Se ordoneaz ordinele n pia n funcie de pre astfel:
Ordine de cumprare cumulate
(1)

Cumprare
(2)

Pre
(3)

Vnzare
(4)

Ordine de vnzare cumulate

(5)

Minim
(6)

300 400 550 800 1.000 1.300 1.650 1.650

300 100 150 250 200 300 350

la pia 26.000 25.500 25.000 24.700 24.500 24.000 la pia

250 400 300 250 150 250

1.600 1.600 1.350 1.350 950 650 400 250

300 400 550 800 950 650 400 250

Pe coloanele (1) i (5) se realizeaz o cumulare a ordinelor de cumprare, respectiv de vnzare. Pentru ordinele de cumprare, cumularea se realizeaz de sus n jos, iar pentru cele de vnzare de jos n sus. n coloana (6) se alege minimul pe rnduri dintre valorile cuprinse n coloanele (1), respectiv (5). n exemplul dat se poate observa faptul c pentru preul de 24.700 se tranzacioneaz cele mai multe instrumente financiare aflate n pia (950 de buci). Ca urmare, se aplic criteriul I din algoritm i se alege acest pre drept curs de deschidere. S considerm un alt exemplu n care avem n pia aceleai ordine ca i la primul exemplu, cu deosebirea c pe cumprare, la preul de 25.000, n loc de 250 de instrumente financiare avem 400. Atunci algoritmul se aplic astfel:
Ordine de cumprare cumulate Cumprare Pre Vnzare Ordine de vnzare cumulate Minim

300 400 550 950 1.150 1.450 1.800

300 100 150 400 200 300 350

la pia 26.000 25.500 25.000 24.700 24.500 24.000 la pia 28

250 400 300 250 150 250

1.600 1.600 1.350 1.350 950 650 400 250

300 400 550 950 950 650 400 250

Se poate observa faptul c dup aplicarea criteriului I sunt dou preuri (25.000, respectiv 24.700) pentru care se tranzacioneaz acelai numr de instrumente financiare. Ca urmare, se trece la aplicarea criteriului II. Pentru preul de 25.000, pe cumprare rmn n pia, netranzacionate un numr de 850 de instrumente financiare (200+300+350), iar pe vnzare un numr de 650 (400+250). n total rmn n pia 1500 de instrumente financiare netranzacionate. Pentru preul de 24.700, pe cumprare rmn n pia, netranzacionate un numr de 850 de instrumente financiare (200+300+350), iar pe vnzare un numr de 650 (400+250). n total rmn n pia 1500 de instrumente financiare netranzacionate. Ca urmare, nici dup aplicarea acestui criteriu nu se poate face alegerea preului de deschidere i se trece la criteriul III. Dac, preul de referin ar fi 25.400, atunci preul de descidere va fi 25.000, deoarece:
25.400 25.000 25.400 24.700 25.400 25.400

Dac, preul de referin ar fi 24.850, atunci prin criteriul III nu se poate realiza departajarea i se trece la aplicarea criteriului IV. Ca urmare, preul de deschidere va fi maximul dintre cele dou preuri (maxim dintre 25.000 i 24.700). Evident se alege 25.000. n starea deschis se pot realiza operaii de introducere, actualizare, suspendare, retragere de ordine i se execut tranzacii n condiiile n care cererea se suprapune peste ofert. n starea prenchis se pot realiza operaii de introducere, actualizare, suspendare, retragere de ordine dar nu se mai execut tranzacii. n starea nchis agenii de burs nu mai pot realiza operaii de introducere, actualizare, suspendare, retragere de ordine i nu se execut tranzacii. Se pot doar vizualiza rapoarte i statistici.

29

IV. TIPURI DE TRANZACII

n funcie de modul de finalizare al tranzaciilor se disting tranzacii de tip american, respectiv tranzacii de tip european. Tranzaciile de tip american pot fi: cu lichidare imediat, la care finalizarea tranzaciilor se realizeaz n ziua respectiv; cu lichidare normal la care finalizarea tranzaciilor se realizeaz n termenul normal de tranzaciune (3,5,7,9 zile). Tendina este de reducere a termenului de lichidare normal; cu lichidare pe baz de aranjament special, la care finalizarea tranzaciilor se realizeaz n funcie de opiunea vnztorului. n funcie de tipul contului, tranzaciile de tip american pot fi: tranzacii cash (pe bani gata) pentru aceste tranzacii, n momentul n care se lanseaz ordinul de cumprare respectiv de vnzare, clientul trebuie s aib cont n bani, respectiv titlurile care fac obiectul tranzaciei respective; tranzacii n marj presupun acordarea din partea broker-ului a unui mprumut ctre client n bani sau n titluri financiare. Tranzaciile de tip european pot fi: tranzacii la vedere (lichidarea se realizeaz imediat sau ntr-un termen normal de lichidare); tranzacii cu lichidare la 1 lun pentru acest tip de tranzacii se stabilete de ctre burs o perioad de lichidare a tranzaciilor, de regul n ultimele zile de tranzacionare din luna respectiv. Majoritatea burselor care aplic acest sistem, practic drept termen de lichidare a tranzaciilor pe aciuni a 6-a zi de dinaintea ultimei zile de tranzacie din luna respectiv. Toate tranzaciile care se ncheie de la nceputul lunii pn n ziua de lichidare a lunii respective, se finalizeaz n aceeai zi de lichidare. Tranzaciile ncheiate dup ziua de lichidare se finalizeaz n ziua de lichidare a lunii urmtoare; tranzacii ferme la termen sunt specifice pentru contractele forward; tranzacii de tip condiionat n aceast categorie de tranzacii intr contractele pe opiuni Tranzaciile n marj Reprezint cumprri, respectiv vnzri de titluri primare pe datorie, societatea de intermediere acordnd un mprumut clientului su. Ca urmare, un client al unei societi de intermediere, dac realizeaz o cumprare n marj, nu trebuie s pun la dispoziia intermediarului ntreaga sum de bani necesar pentru tranzacia respectiv ci doar o marj iniial (o sum ce reprezint o parte din valoarea achiziiei), restul de bani fiind pui de intermediar. Clientul va garanta mprumutul acordat de intermediar cu instrumentele financiare achiziionate, acestea rmnnd la dispoziia intermediarului pn la achitarea mprumutului (nchiderea poziiei) Evidenierea tranzaciei n marj n cadrul contului clientului deschis la soc de intermendiere se face astfel: pe credit sunt evideniate urmtoarele elemente: 30

 disponibilitile bneti aduse de ctre client; dividendele aferente titlurilor financiare care au fcut obiectul tranzaciei dobnzile aferente obligaiunilor care au fcut obiectul tranzaciei veniturile din vnzarea titlurilor deinute de client pe debit sunt evideniate urmtoarele elemente: valoarea de pia a instrumentelor financiare care au facut obiectul tranzaciei dobnda aferent creditului acordat de ctre intermediar clientului respectiv Elementele tehnice specifice tranzaciei n marj: colateral reprezint valoarea titlurilor finale care au fcut obiectul tranzaciei i care sunt lsate drept gaj de ctre client n favoarea intermediarului. Valoarea colateralului difer de la o zi la alta n funcie de cursul de pia al instrumentelor financiare respective. marja iniial exprimat n valoare absolut, reprezint diferena dintre valoarea de tranzacionare a titlurilor care fac obiectul tranzaciei i suma de bani mprumutat clientului de ctre intermediar, n vederea efecturii tranzaciei. Exprimat n valoarea procentual reprezint raportul dintre capitalul propriu al clientului i valoarea tranzaciei. Marja iniial se stabilete prin reglementrile bursei; marja curent exprimat n valoare procentual, reprezint raportul dintre capitalul propriu al clientului i valoarea actualizat a tranzaciei; marja minimal (permanent) reprezint raportul minim acceptat prin regulamentele bursei dintre capitalul propriu i valoarea actualizat a tranzaciei. n funcie de relaia care se stabilete ntre marja curent i marja iniial putem avea urmtoarele situaii specifice contului clientului: 1) cont nerestricionat atunci cnd marja curent > marja iniial n aceast situaie clientul poate s cumpere i s vnd fr restricii instrumente financiare pe baza contului n marj. 2) cont restricionat atunci cnd marja curent < marja iniial n aceast situaie clientul nu mai poate achiziiona titluri suplimentare pe baza contului n marj. n situaia n care marja curent scade sub marja minim se face apel n marj, adic intermediarul i solicit clientului completarea contului n marj prin aducerea unor resurse finale suplimentare astfel nct marja curent s depeasca marja minim. n situaia n care clientul nu dorete sau nu are bani pentru suplimentarea contului, intermediarul execut colateralul integral sau parial. Pe unele burse marja permanent se confund cu marja iniial. Tranzacii cu prim n acest tip de tranzacii cumprtorul, n funcie de evoluia preului titlului financiar pe pia, poate opta la scadena contractului (la termen) ntre a executa contractul respectiv, adic a plti preul de execuie specificat n contract n momentul ncheierii acestuia i a renuna la executarea contractului, pltind vnztorului o prim. ntr-un contract cu prim, cumprtorul opteaz pentru execuia contractului, dac: preul activului suport la scadena contractului este mai mare sau egal cu preul de execuie a contractului. n aceast situaie cumprtorul nregistreaz un ctig 31

 preul activului suport la scadena contractului este cuprins ntre preul de exerciiu i piciorul primei. n aceste condiii cumprtorul nregistreaz o pierdere, dar aceasta este mai mic dect valoarea primei. Cumprtorul abandoneaz contractul dac preul activului suport este mai mic sau egal dect piciorul primei. Piciorul primei se calculeaz ca diferen ntre preul de exerciiu i valoarea primei. n aceste condiii cumprtorul nregistreaz o pierdere egal cu valoarea primei; ntr-un contract cu prim, pierderea maxim pe care o poate nregistra cumprtorul este egal cu valoarea primei n timp ce ctigul este nelimitat. Pentru vnztor, ntr-un contract cu prim pierderea maxim este nelimitat, n timp ce ctigul maxim este egal cu valoarea primei. Stelajul Stelajul este un contract n care cumprtorul are posibilitatea ca n funcie de evoluia cursului activului suport pe pia, la scaden s se declare cumprtor al activului suport la borna maxim a stelajului, respectiv vnztor la borna minim a stelajului (pre minim). ntr-un contract pe stelaje, cumprtorul mizeaz pe o variaie mare a preului titlului suport, n timp ce vnztorul mizeaz pe o variaie mic, restrns a preului titlului suport. ntr-un contract pe stelaje, cumprtorul stelajului se declar cumprtor al activului suport pentru orice pre mai mare dect borna maxim. n aceast situaie nregistreaz un ctig. Pentru orice pre cuprins ntre centrul stelajului i borna maxim se declar cumprtor i nregistreaz o pierdere, dar aceasta este mai mic dect n situaia n care s-ar declara vnztor. Pentru orice pre cuprins ntre centrul stelajului i borna minim se declar vnztor, nregistrnd o pierdere, dar aceasta este mai mic dect dac s-ar declara cumprtor. Pentru un pre al activului suport egal cu centrul stelajului, cumprtorul nregistreaz pierderea maxim i se poate declara fie vnztor, fie cumprtor. Pentru un pre al activului suport mai mic dect borna minim, cumprtorul stelajului se declar vnztor al activului suport i nregistreaz un ctig.

32

PIEE DE CAPITAL II -APLICAII-

33

BURSA DE VALORI
Aplicaii rezolvate:
1. Ordinul de vnzare la pia este executat dup cum urmeaz: a) la un anumit pre din pia la alegerea brokerului; b) la cel mai mare pre de vnzare posibil n momentul n care brokerul primete ordinul; c) la cel mai mic pre de vnzare; d) dup ordinele de cumprare la pia; e) cnd preul pieei ajunge la un anumit nivel indicat de client. 2. Bursele generale tranzacioneaz: a) numai bunuri materiale; b) o gam variat de mrfuri i hrtii de valoare; c) bonuri de tezaur; d) numai aur i metale preioase; e) aciuni i obligaiuni. 3. La bursele europene se disting urmtoarele tipuri de tranzacii: a) tranzacii la vedere, tranzacii la termen de o lun, tranzacii cu lichidare normal, tranzacii ferme la termen; b) tranzacii la vedere, tranzacii la termen de o lun, tranzacii de tip condiionat, tranzacii cu lichidare imediat; c) tranzacii la vedere, tranzacii cu lichidare normal, tranzacii de tip condiionat, tranzacii cu lichidare imediat; d) tranzacii la vedere, tranzacii la termen de o lun, tranzacii ferme la termen, tranzacii de tip condiionat; e) tranzacii la termen de o lun, tranzacii ferme la termen, tranzacii cu lichidare imediat. 4. Bursa nu: a) este o instituie cu reguli stricte de tranzacionare; b) permite accesul la capitaluri proprii i mprumutate; c) ofer o mare mobilitate n obinerea de lichiditi; d) evideniaz starea economiei naionale n cadrul creia funcioneaz; e) realizeaz negocierea, ncheierea tranzaciilor i executarea contractelor n mod deschis (ntre parteneri cunoscui) . 5. Ordinul stop pierdere la pia: a) se comport ca un ordin la pia, de cumprare, atunci cnd preul unei aciuni scade la sau sub nivelul preului de declanare specificat; b) se comport ca un ordin la pia, de vnzare, atunci cnd preul unei aciuni scade la sau sub nivelul preului de declanare specificat; c) se comport ca un ordin limit, de vnzare, atunci cnd preul unei aciuni scade la sau sub nivelul preului de declanare specificat; d) se comport ca un ordin limit, de cumprare, atunci cnd preul unei aciuni scade la sau sub nivelul preului de declanare specificat; e) nici una din afirmaiile anterioare nu este valabil. 34

6. Pentru aciunile firmei A s-au transmis urmtoarele ordine de burs: Ordine de cumprare: 150 la pia 30 la curs limit 1500 230 la curs limit 1400 20 la curs limit 1250 80 la curs limit 1200 90 la curs limit 1100 120 la curs limit 1000 Ordine de vnzare: 65 la pia 70 la curs limit 1100 250 la curs limit 1150 200 la curs limit 1200 80 la curs limit 1300 90 la curs limit 1500 120 la curs limit 1600

Din ordinul de vanzare introdus la cursul de echilibru, numrul de actiuni care se tranzactioneaza, coeficientul de execuie la cumprare, coeficientul de execuie la vnzare sunt: a) 70; 20%; 32,78%; b) 70; 50,83%; 50,41%; c) 80; 46,28% 50,41%; d) 75; 70,83%; 58.29%; e) 25; 20%; 32,78%. Rezolvare:
cump cum cumparare 150 150 150 180 30 410 230 410 430 20 510 80 510 600 90 720 120 720 pret la piata 1600 1500 1400 1300 1250 1200 1150 1100 1000 la piata vanzare 120 90 80 200 250 70 65 vanz cum 875 875 755 665 665 585 585 385 135 65 65 min 150 150 180 410 410 430 510 385

65

Nr. de actiuni tranzactionate din ordinul de vanzare introdus la cursul de echilibru = 585-510=75 Coeficientul de executie la cumparare = 510/720*100 = 70.83% Coeficientul de executie la vanzare = 510/875*100 = 58.29% 7. Formarea cursului bursier nu presupune: a) confruntarea direct a cererii cu oferta, pe baza ordinelor nregistrate la burs la un moment dat; b) executarea tuturor ordinelor de vnzare adresate la un curs mai mare sau egal cu cel de echilibru; c) determinarea unui pre de echilibru ntre cererea cumulat i oferta cumulat; d) luarea n considerare, cu prioritate, n mecanismul formrii cursului a ordinelor adresate la pia e) luarea n considerare a cererii i ofertei. 9. Pentru aciunea A, al crui ultim curs cotat a fost de 3 000 lei, se nregistreaz urmtoarele ordine bursiere ntr-una din edinele BVB : Ordine la cumprare: Ordine la vnzare:
230 aciuni la pia 85 aciuni la curs limit de 3280 95 aciuni la curs limit de 3200 130 aciuni la curs limit de 3175 90 aciuni la curs limit de 3150 230 aciuni la curs limit de 3100 180 aciuni la pia 130 aciuni la curs limit de 3000 87 aciuni la curs limit de 3100 150 aciuni la curs limit de 3150 140 aciuni la curs limit de 3200 115 aciuni la curs limit de 3250

35

150 aciuni la curs limit de 3000

95 aciuni la cues limit de 3280

Volumul maxim de aciuni tranzacionate i cursul de echilibru sunt: a) 547; 3150; b) 400; 3175; c) 500; 3150; d) 630; 3150; e) 825; 3250. Rezolvare:
cump cum cumparare pret 230 230 la piata 315 85 3280 315 3250 410 95 3200 540 130 3175 630 90 3150 860 230 3100 1010 150 3000 1010 la piata vanzare 95 115 140 150 87 130 180 vanz cum 897 897 802 687 547 547 397 310 180 min 230 315 315 410 540 547 397 310 180

10. Ordinul de vnzare activat atunci cnd preul unei aciuni scade la sau sub nivelul preului de declanare specificat este ordinul: a ) market if touched; b) stop pierdere la pia; c) stop limit la vnzare; d) limit la atingere; e) comun, cu cantitate ascuns. 11. Ordinul bursier stop pierdere la pia este un ordin: a) cu restricie de cumprare; b) cu limitare la atingere; c) de vnzare urmat de o cumprare; d) de vnzare; e) de cumprare. 12. Pentru aciunile unei societi comerciale cursul de nchidere din ziua precedent a fost de 24000 u.m. n pia sunt nregistrate urmtoarele ordine: Ordine de cumprare 200 aciuni la pia 150 aciuni la 26000 70 aciuni la 25500 460 aciuni la 25000 300 aciuni la 24700 460 aciuni la 24500 380 aciuni la 24000 Ordine de vnzare 300 aciuni la pia 90 aciuni la 24000 280 aciuni la 24500 310 aciuni la 24700 420 aciuni la 25000 230 aciuni la 26000

Cursul de echilibru, coeficientul de execuie la cumprare, respectiv la vnzare sunt: a) 24700; 59,38%; 57,58%; b) 24500; 57,58%; 59,38%; c) 25000; 59,64%; 62,32% d) 24700; 48,51%; 60,12%; 36

e) 24500; 59,38%;57,58%; Rezolvare: Cc = (980/2020) * 100 = 48,51% Cv = (980/1630) * 100 = 60,12%

cump cumparare pret cumulat 200 350 420 880 1180 1640 2020 2020 200 la piata 150 26000 70 25500 460 25000 300 24700 460 24500 380 24000 la piata vanzare vanzare cumulat 1630 1630 1400 1400 980 670 390 300 min dintre cump cumulat si vanz cumulat 200 350 420 880 980 670 390 300

230 420 310 280 90 300

Unde: Cc coeficientul de execuie la cumprare; Cv coeficientul de execuie la vnzare. 13. n legtur cu piaa de DEAL-uri negociate se fac afirmaiile: 1. este specific tranzaciilor de volum mare; 2. deal-urile sunt transparente; 3. nu sunt permise execuii pariale; 4. sunt permise cantiti ascunse; 5. volumul tranzacionat nu poate diferi de numrul ntreg de blocuri. Sunt adevrate: a) 1,2,3; b) 1,3,5; c) 1,3. d) 4,5; e) 1,2,3,4,5; 14. Tranzaciile la vedere au caracteristicile: 1. se deruleaz pe baza contului cash deschis la firma broker; 2. n cazul nerespectrii obligaiilor asumate de ctre client brokerul lichideaz poziia acestui client; 3. n Romnia termenul de finalizare este de 24 ore; 4. se deruleaz n 2 faze: tranzacionare, compensare; 5. transferul dreptului de proprietate se realizeaz dup ce banii au ajuns n contul vnztorului. Nu sunt adevrate: a) 2,3,4; b) 3,4,5; c) 3,4; d) 1,2,3; e) 3,5. 15. Un ordin condiionat: 1. este declanat de tranzaciile derulate n pia; 2. prezint un pre de nregistrare care activeaz ordinul; 3. prezint un pre de nregistrare care poate fi la limit sau la pia; 4. poate fi doar un ordin TAKE sau MATCH; 37

5. prezint un pre de declanare i un pre de nregistrare. Este adevrat combinaia: a) 1,3,5; b) 2,4; c) 1,3; d) 3,5; e) 1,2,3,4,5. 16. Ordinele la acelai pre se execut n urmtoarea ordine, n funcie de tipul contului: a) cont client, cont instituie financiar, cont propriu, cont angajat b) cont angajat, cont propriu, cont client, cont instituie financiar c) cont client, cont angajat, cont propriu, cont instituie financiar d) cont client, cont angajat, cont propriu, cont instituie financiar e) cont angajat, cont propriu, cont instituie financiar, cont client 17. Investitorii care intenioneaz s obin poziia de control ntr-o societate comercial deschis trebuie s: a) anune CNVM; b) anune AGA; c) cear aprobarea celorlali acionari; d) fac o ofert public de cumprare de aciuni emise de societatea vizat; e) s anune BVB. 18. Precizai care dintre afirmaiile de mai jos este fals. Metoda Stand By de intermediere presupune: a) vnzarea aciunilor cu prioritate ctre acionarii existeni; b) intermediarul nu i asum nici o obligaie referitoare la numrul de aciuni vndute; c) emitentul pltete intermediarului, nainte de derularea ofertei un comision; d) intermediarul achiziioneaz toate aciunile rmase nesubscrise de acionarii existeni; e) o singura afirmatie este fals. 19. Agenii de valori mobiliare: 1. nu pot presta servicii de investiii financiare fr autorizaie emis de CNVM; 2. i desfoar activitatea exclusiv n numele i pe contul societii de sevicii de investiii financiare n care activeaz; 3. pot angaja n nume i pe cont propriu servicii de investiii financiare; 4. sunt angajai sau reprezentani ai societilor de servicii de investiii financiare; 5. nu trebuie s fie autorizai de ctre CNVM. Sunt adevrate: a) 1,3,4; b) 1,2,4; c) 3,4; d) 1,4,5; e) 4,5. 20. Ordinul hit presupune: a) crearea unui ordin opus pentru un ordin existent n pia; b) cumprarea ntregii cantiti existente n pia la cel mai bun pre; c) realizarea tranzaciei la preul specificat de client; d) vnzarea ntregii cantiti disponibile la cel mai bun pre al pieei; e) nici una din afirmaiile anterioare nu este valabil. 21. Ordinele de burs pot fi: a) ordine limit, stop limit, stand by; 38

b) c) d) e)

ordine limit, la pia, stop, stop limit; ordin limit, stop, la pia, directe; ordine limit, la pia, stop, la pre variabil; ordine limit, la pia, directe.

22. Principalele segmente ale pieei bursiere de la BVB sunt: a) piaa regular, piaa aciunilor, piaa odd lot, piaa obligaiunilor; b) piaa regular, piaa buy in, piaa sell out, piaa aciunilor, piaa titlurilor de stat; c) piaa regular, piaa odd lot, piaa deal, piaa buy in, piaa sell out; d) piaa regular, piaa aciunilor, piaa odd lot, piaa buy in, piaa sell out; e) piaa regular, piaa odd lot, piaa deal, piaa buy in, piaa sell out; piaa obligaiunilor.

Aplicaii propuse pentru rezolvare:

1. Pentru aciunile firmei A s-au transmis urmtoarele ordine de burs: Ordine de cumprare: Ordine de vnzare: 100 la pia 75 la pia 40 la curs limit 1500 60 la curs limit 1100 60 la curs limit 1400 70 la curs limit 1150 80 la curs limit 1250 100 la curs limit 1200 70 la curs limit 1200 70 la curs limit 1300 100 la curs limit 1100 80 la curs limit 1500 150 la curs limit 1000 150 la curs limit 1600 Din ordinul de cumparare introdus la cursul cursul de echilibru, cate actiuni se tranzactioneaza, coeficientul de execuie la cumprare, coeficientul de execuie la vnzare sunt: a) 70; 20%; 32,78%; b) 70; 50,83%; 50,41%; c) 80; 46,28% 50,41%; d) 25; 50,83%; 50,41%; e) 25; 20%; 32,78%. Rezolvare:
cump cum cumparare pret vanzare vanz cum min

39

2. Pentru aciunea A, al crui ultim curs cotat a fost de 3 000 lei, se nregistreaz urmtoarele ordine bursiere ntr-una din edinele BVB : Ordine la cumprare: Ordine la vnzare: 150 aciuni la pia 125 aciuni la pia 50 aciuni la curs limit de 3280 75 aciuni la curs limit de 3000 75 aciuni la curs limit de 3200 125 aciuni la curs limit de 3100 125 aciuni la curs limit de 3175 150 aciuni la curs limit de 3150 100 aciuni la curs limit de 3150 200 aciuni la curs limit de 3200 150 aciuni la curs limit de 3100 125 aciuni la curs limit de 3250 175 aciuni la curs limit de 3000 100 aciuni la cues limit de 3280 Volumul maxim de aciuni tranzacionate i cursul de echilibru sunt: a) 475; 3150; b) 400; 3175; c) 500; 3150; d) 650; 3100; e) 825; 3250. Rezolvare:
cump cum cumparare pret vanzare vanz cum min

3. Ordinul bursier stop pierdere la pia este un ordin: a) cu restricie de cumprare; b) cu limitare la atingere; c) de vnzare; d) de vnzare urmat de o cumprare; e) de cumprare.

40

Pentru aciunile unei societi comerciale cursul de nchidere din ziua precedent a fost de 24000 u.m. n pia sunt nregistrate urmtoarele ordine: Ordine de cumprare Ordine de vnzare 300 aciuni la pia 250 aciuni la pia 100 aciuni la 26000 150 aciuni la 24000 150 aciuni la 25500 250 aciuni la 24500 250 aciuni la 25000 300 aciuni la 24700 200 aciuni la 24700 400 aciuni la 25000 300 aciuni la 24500 250 aciuni la 26000 350 aciuni la 24000 Cursul de echilibru, coeficientul de execuie la cumprare, respectiv la vnzare sunt: a) 24700; 59,38%; 57,58%; b) 24500; 57,58%; 59,38%; c) 25000; 59,64%; 62,32% d) 24700; 57,58%; 59,38%; e) 24500; 59,38%;57,58%; Rezolvare:
cump cumulat cumparare pret vanzare vanzare cumulat min dintre cump cumulat si vanz cumulat

4. Cota Bursei de Valori Bucureti cuprinde urmtoarele sectoare: ............................................................................................................. ............................................................................................ ............................................................................................................. ............................................................................................ ............................................................................................................. ............................................................................................

41

5. Ordinul

totul

sau

nimic

(all

or

none)

presupune

ca .................................... .................................................................................................. 6. Ordinul dintr-o dat sau deloc (fill or kill) presupune

ca ............................ .................................................................................................. 7. Ordinul imediat sau anuleaz (immediate or cancel) presupune

ca ............ .................................................................................................. 8. O sesiune de tranzacionare, pe piaa continu de la Bursa de Valori Bucureti are urmtoarele etape de derulare: ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... 9. Ordinul fr pre

presupune ....................................................................... ................................................................. ........................................................ ................................................................................................. ................... 10. Ordinul take

presupune ....................................................................... ................................................................. ........................................................ ................................................................................................. ................... 11. Ordinul stop cumprare la pia

presupune ................................................ ........................................................................................ ................................. .................................................................................................................... 12. Ordinul market if touched

presupune ................................................ ........................................................................................ ................................. ....................................................................................................................

42

TRANZACII BURSIERE
Aplicaii rezolvate:
1. Operaiunile de arbitraj: a) urmresc ctigul din diferena de curs dintre preul de vnzare i cel de cumprare, fr asumarea riscului preului de ctre cel care le iniiaz ; b) nu pot fi efectuate de dealeri; c) nu permit realizarea unor ctiguri pe termen mediu i scurt; d) urmresc realizarea echilibrului pieei; e) se refer la urmrirea respectrii regulamentului bursei de ctre agenii de burs. 2. Despre punctul mort dintr-un contract pe opiuni se fac afirmaiile: 1. ntr-o opiune CALL este acel nivel al cursului egal cu suma dintre preul de exercitare i prim; 2. ntr-o opiune PUT este nivelul cursului dat de relaia pre de exercitare minus prim; 3. este nivelul cursului la care nici nu se pierde nici nu se ctig; 4. pentru cumprtorul opiunii reprezint pierderea maxim posibil; 5. pentru vnztorul opiunii reprezint ctigul maxim posibil. Nu sunt adevrate: a) 4,5; b) 1,2,3,4,5 ; c) 1,2,3; d) 2,3,4,5; e) 1,3,5. 3. La momentul to aciunea X coteaz la 20 000 u.m. Un investitor deschide dou poziii long pe call cu 1 200 u.m/aciune., pre de exercitare 22 000 u.m. La scaden cursul de pia al aciunii X este de 19 000 u.m. Rezultatul operatorului la scaden va fi: a) 180 000; b) 240 000; c) 480 000; d) 960 000; e) 180 000. Rezolvare: Pozitie long pe call => pozitie de cumparare a unei optiuni de cumparare (100 actiuni/contract) Daca cursul actiunii la scadenta este sub 22000, investitorul pierde mai mult decat prima, ca urmare opteaza pentru renuntarea la contract. 43

Pierderea= -200actiuni*1200u.m.=-240000 u.m.

19000

22000 31000

4. Se cumpr n marj 250 de aciuni la termen de o lun cu preul de 3000 u.m. pe aciune. Depozitul de garanie este de 40%. Aciunile se vnd cu 3800 u.m. Dobnda anual este de 22%. Profitul investitorului i rata profitului sunt: a) 191750; 63,92%; b) 213000; 38,73%; c) 192800; 35,05%; d) 188900; 34,35%; e) 220300; 41,26%. Rezolvare: A = N * (Pv Pa) = 250 * (3800 3000) = 200000 D = N * Pa * (1 mi) * r/12 = 250 * 3000 * (1 0,4) * 0,22/12 = 8250 P = A D = 200000-8250 = 191750
=
P 191750 191750 * 100 = *100 = *100 N * Pa * mi 250 * 3000 * 0.4 300000 = 63.92%

Unde: A adaosul obinut de investitor n urma operaiunii realizate; N numrul de aciuni tranzacionate; Pv preul de vnzare al aciunilor; Pa preul de achiziie al aciunilor; D dobnda pltit societii de intermediere; mi marja iniial sau depozitul de garanie; P profitul investitorului; randamentul investiiei sau rata profitului pentru investitor. 5. Despre apelul n marj se fac afirmaiile: 1. reprezint o garanie suplimentar solicitat de ctre broker clientului su pentru refacerea nivelului marjei permanente; 2. brokerul poate vinde un numar de titluri din depozitul de garanie al clientului n condiiile n care clientul nu depune fonduri in numerar pentru refacerea marjei permanente; 44

3. este operaiunea prin care clientul trebuie s refac marja ce va fi meninut pe toat durata tranzaciei; 4. cnd clientul nu rspunde apelului n marj, brokerul poate vinde din aciuni pentru recuperarea creditului avansat clientului inclusiv pentru ncasarea dobnzii ce i se cuvine; 5. brokerul nu poate lichida contul clientului. Nu sunt adevrate: a) 5; b) 2,4; c) 3; d) 3,5; e) 1,2,3,4,5. 6. Precizai care dintre afirmaiile de mai jos este fals. Cumprtorul unei opiuni de vnzare: a) acioneaz n funcie de opiunea vnztorului; b) are un ctig potenial nelimitat; c) are o pierdere potenial limitat; d) mizeaz pe reducerea preului activului support; e) poate opta ntre executarea contractului sau abandonarea primei. 7. Un operator constituie un depozit de garanie n valoare de 3.5 mil. u.m. la brokerul su. Aceast sum este de 25% din valoarea tranzaciei prin care cumpr aciuni ABC la cursul de 7000 u.m. Dobnda la broker este de 5% pn la scaden . Cursul bursier la scaden pentru aciunea ABC este de 7 800 u.m. Rezultatul final al investitorului va fi: a) 1 750 000 u.m.; b) 1 520 000 u.m.; c) 4 780 000 u.m.; d) 2 280 000 u.m.; e) 1 075 000 u.m.. Rezolvare:
VI = 3500000 = 14000000 0.25 14000000 Nr act achiz = = 2000 7000 Castic = 2000(7800 7000) = 1600000 Dob = (14000000 3500000) * 0.05 = 525000 Castig net = 1600000 525000 = 1075000

Unde: VI valoarea investiiei; 8. Precizai care din afirmaiile de mai jos sunt false. n cazul tranzaciilor cu stelaje: a) cumprtorul are dreptul s aleag dac se situeaz pe poziie de vnztor sau de cumprtor; b) vnztorul poate nregistra din punct de vedere teoretic o pierdere nelimitat; c) cumprtorul mizeaz pe stabilitatea preurilor; d) cumprtorul poate nregistra din punct de vedere teoretic un ctig nelimitat; e) vnztorul acioneaz n funcie de opiunea cumprtorului. 9. Un operator vinde un contract cu prim la 730 u.m./aciune, prima = 50 u.m./aciune. Cursul la vedere = 780 u.m./aciune. Cursul de pia la scaden va fi de 650 u.m/titlu. 45

Rezultatul operatorului la scaden va fi: a) 3 000; b) 8 000; c) 2 000; d) 5 000; e) 1 500. Rezolvare: ctig

650

680 730

50 pierdere ntr-un contract cu prim cumprtorul are posibilitatea, ca n funcie de evoluia cursului la scaden s opteze pentru executarea contractului sau s renune la contract i s plteasc prima. De aceea n graficul de mai sus am reprezentat evoluia contractului din punctul de vedere al cumprtorului. Avnd n vedere c la scaden cursul aciunii este de 650, cumprtorul opteaz pentru renunarea la contract i plata primei. Astfel pierderea lui, respectiv ctigul vnztorului este de 100 * 50 = 5000 Dac ar fi optat pentru executarea contractului pierderea cumprtorului, respectiv ctigul vnztorului ar fi fost de 100 * (730-650) = 8000 deoarece ar fi achiziionat aciunile la 730 n timp ce preul pieei erea de doar 650. 10. Despre tranzaciile cu prim de tip headging se afirm: 1. au caracter exclusiv speculativ; 2. vnzarea ferm pe piaa la termen trebuie realizat la un curs superior fa de cumprarea din contractul cu prim; 3. scopul principal este protejarea investiiei mpotriva riscului de curs bursier; 4. piciorul primei din contractul ferm se calculeaza ca diferen dintre preul de exercitare din contract i prima suportat de cumprtor; 5. confirmarea estimrii de scdere a cursului bursier l va determina ntotdeauna pe operatorul cumprtor cu prim s cumpere titlurile la preul de exercitare din contract. Nu sunt adevrate: a) 1,2,3; b) 1,2,4,5. c) 1,4,5; d) 2,4,5; e) 1,2,3,4,5; 11. ntr-o operaiune FUTURES pe indici bursieri: 1. dac indicele bursier la scaden este superior preului FUTURES cei cu poziii long vor plti pe cei cu poziii short; 2. dac indicele bursier la scaden este sub preul FUTURES cei cu poziii long vor plti pe cei cu poziii short; 3. marcarea la pia a contractelor FUTURES se face din dou n dou zile prin intermediul Casei de compensaie; 46

4. nu sunt evitate operaiunile i costurile pe care le presupune executarea n natur; 5. contractul poate fi lichidat la scaden, ori prin plata unei sume de bani, ori prin livrarea efectiv a titlurilor care alctuiesc indicele. Sunt false: a) 1,4,5; b) 2; c) 1,3,4,5; d) 2,4,5; e) 1,5. 12. n cazul contractului condiional stelaj pe aciuni: 1. cumprtorul stelajului se poate declara fie cumprtor al aciunilor la preul mai mare, fie vnztor al aciunilor la preul mai mic; 2. vnztorului stelajului poate opta la scaden pentru sensul operaiunii; 3. tranzacia se poate ncheia pentru o perioad nelimitat; 4. profitul cumprtorului stelajului apare atunci cnd variaia preului pieei se menine ntre bornele stelajului; 5. scopul vnztorului stelajului este acoperirea mpotriva fluctuaiilor mari de curs bursier. Sunt adevarate: a) 1,5; b) 1; c) 1,2,5; d) 3,4; e) 3,4,5. 13. La contul n marj, n credit se evideniaz: a) valoarea de pia a titlurilor cumprate, dividendele ncasate pentru aciunile pstrate la broker, veniturile din vnzarea titlurilor; b) acoperirea adus de client, dividendele ncasate pentru aciunile pstrate la broker, dobnda la creditul acordat de broker; c) acoperirea adus de client, dividendele ncasate pentru aciunile pstrate la broker, veniturile din vnzarea titlurilor; d) marja, valoarea la zi a titlurilor; e) acoperirea adus de client, dividendele ncasate pentru aciunile pstrate la broker, valoarea la zi a titlurilor; 14. Vnztorul unei opiuni CALL pe un indice bursier: 1. mizeaz pe un indice n cretere; 2. pltete prima cumprtorului de CALL; 3. n cazul evoluiei favorabile a indicelui bursier ctigul su este limitat la nivelul primei; 4. dac indicele nregitreaz o evoluie nefavorabil atunci operatorul va nregistra o pierdere n puncte pe fiecare contract egal cu preul de exercitare la care se adaug prima i din care se scade valoarea indicelui bursier la scaden; 5. poate renuna la contract abandonnd prima. Sunt false: a) 1,2,5. b) 1,2,3,4,5; c) 1,2,3,5; d) 3,4,5; e) 2,3,5; 15. Se cumpr n marj 500 aciuni X la termen de o lun cu preul de 1 800 u.m./aciune. Depozitul de garanie este de 43%. Aciunile se vnd cu 2 000 u.m./aciune. Dobnda anual este de 10%. 47

Rezultatul investitorului i rata profitului sunt: a) 80 000; 7,14%; b) 95 725; 24,74%; c) 10 780; 2,13%; d) 96 300; 28,43%; e) 69 220; 6,18%. Rezolvare:
A = N (C1 C 0) = 500( 2000 1800) = 100000 N * Co * (1 r ) * d 500 * 1800 * (1 0.43) * 0.1 D= = = 12 12 51300 = 4275 12 P = A D =100000 4275 = 95725 P 95725 Rp = *100 = *100 = 24.74% N * C 0 * 0.43 387000

Unde: A- adaosul obinut de investitor; N numrul de caiuni achiziionate; C1 cursul la care se face vnzarea; C0 cursul la care s-a realizat achiziia; D dobnda pltit de investitor societii de intermediere; r depozitul de garanie sau marja iniial; d rata dobnzii; P profitul investitorului; Rp rata profitului. 16. Preul de exercitare al unei opiuni CALL sau PUT este: a) preul opiunii achitat n momentul ncheierii contractului; b) cursul bursier la scaden; c) preul stabilit n momentul ncheierii contractului pentru vnzarea/cumprarea titlului suport al opiunii; d) nivelul cursului la care nici nu se ctig nici nu se pierde; e) prima pltit de cumprtorul opiunii vnztorului acesteia. Vnztorul unei opiuni PUT pe un indice bursier: 1. ctig dac indicele bursier este n cretere; 2. ctig prima ncasat dac previziunea lui se adeverete; 3. cnd indicele scade i cumprtorul exercit opiunea, vnztorul pierde doar prima; 4. ctigul sau pierderea include i o micare ntr-un sens sau in cellalt n potofoliul de valori mobiliare; 5. poate ctiga pe un contract o sum egal sau mai mare dect prima ncasat. Sunt adevrate: a) 3,4,5; b) 2,4,5; c) 1,2; d) 1,2,5; e) 1,2,4. 17. Un investitor cumpr 1 000 aciuniX la cursul de 1 080 u.m. Ulterior cumpr un stelaj pentru 500 aciuni X cu bornele 2 000/2 100 u.m. La scaden, cursul cash al pieei este 2 080 u.m. 48

Rata profitului este: a) 53,87%; b) 45,13%; c) 46,48% d) 42,01%; e) 50,142%. Rezolvare:

1080

2000

2080

2100

Pentru achiziia la vedere, investitorul obine urmtorul profit: P1 = Nv * (C Pa) = 1000 * (2080 1080) = 1000000 Valoarea investiiilor realizate este: I1 = Nv * Pa = 1000 * 1080 = 1080000 n cazul stelajului, cumprtorul are posibilitatea de a se declara cumprtor la borna mare a stelajului sau vnztor la borna mic, n funcie de cursul aciunilor suport la scaden. Avnd n vedere c, la scaden valoarea cursului se situeaz ntre cele dou borne, rezult c investitorul va nregistra o pierdere. Deoarece cursul se afl mai aproape de borna mare, investitorul va minimiza pierderea dac se declar cumprtor. n acest caz pierderea pe stelaj este urmtoarea: Rs = Ns * (C BM) = 500(2080 2100) = - 10000 Rezultatul total al investiiilor va fi: Rt = P1 + Rs = 1000000 10000 = 990000 Valoarea investiiilor realizate n operaiunea de stelaj este: Is = Ns * BM = 500 * 2100 = 1050000 Investiia total este: It = I1 + Is = 1080000 + 1050000 = 2130000 Rata profitului este: R = (Rt/It )* 100 = (990000/2130000) * 100 = 46,48% Unde: Nv numrul de aciuni cumprate la vedere; Pa - preul de achiziie al aciunilor, n operaiunea la vedere; Ns numrul aciunilor cumprate n operaiunea de stelaj; C cursul aciunilor la scaden; 49

BM preul de achiziie a aciunilor n operaiunea de stelaj.

18. ntr-o opiune pe indici bursieri : 1. activul de baz este un produs sintetic; 2. suportul contractului se refer la un numr de aciuni; 3. nivelul primei n uniti monetare se determin prin nmulirea preului opiunii exprimat n numr de puncte cu multiplicatorul pieei; 4. cumprtorul opiunii CALL pe indici bursieri estimeaz c indicele bursier va crete peste nivelul preului de exercitare; 5. pierderea maxim a unui vnztor al unei opiuni CALL sau PUT pe un indice bursier este egal cu prima pltit. Sunt false: a) 1,2,3,4,5; b) 1,2,3,5; c) 2,5; d) 2,3,4; e) 2,3,5. 19. Un operator vinde 4 contracte cu prim de 280 u.m./aciune. Preul de exercitare este de 6280 u.m./aciune. Cursul bursier la scaden este de 6280 u.m./titlu. Rezultatul operatorului este: a) 0; b) 12 000; c) 12 000; d) 3 000; e) 3 000. Rezolvare: ctig 6000 6280

pierdere Cumprtorul execut contractul. Avnd n vedere c preul de exercitare este egal cu cursul pieei, rezultatul tranzaciei este 0. 20. Specificai care dintre urmtoarele afirmaii sunt false. Pe piaa cu reglementare lunar se efectueaz tranzacii care: a) nu permit vnzarea pe poziia descoperit; b) au scaden n luna respectiv; c) se deruleaz pe seama unui depozit de garanie; d) se finalizeaz n perioada de lichidare; e) poart denumirea de operaii pe bani ghea amnate.

Aplicaii propuse pentru rezolvare:

50

1. La momentul to aciunea X coteaz la 30 000 u.m. Un investitor deschide dou poziii long pe call cu 1 800 u.m/aciune., pre de exercitare 32 000 u.m. La scaden cursul de pia al aciunii X este de 29 000 u.m. Rezultatul operatorului la scaden va fi: a) 180 000; b) 360 000; c) 480 000; d) 960 000; e) 180 000. Rezolvare:

2. Despre apelul n marj se fac afirmaiile: 1. reprezint o garanie suplimentar solicitat de ctre broker clientului su pentru refacerea nivelului marjei permanente; 2. brokerul poate vinde un numar de titluri din depozitul de garanie al clientului n condiiile n care clientul nu depune fonduri in numerar pentru refacerea marjei permanente; 3. este operaiunea prin care clientul trebuie s refac marja ce va fi meninut pe toat durata tranzaciei; 4. cnd clientul nu rspunde apelului n marj, brokerul poate vinde din aciuni pentru recuperarea creditului avansat clientului inclusiv pentru ncasarea dobnzii ce i se cuvine; 5. brokerul nu poate lichida contul clientului. Nu sunt adevrate: a) 2,4; b) 3; c) 3,5; d) 1,2,3,4,5; e) 5. 3. Un operator vinde un contract cu prim la 680 u.m./aciune, prima = 30 u.m./aciune. Cursul la vedere = 700 u.m./aciune. Cursul de pia la scaden va fi de 630 u.m/titlu. Rezultatul operatorului la scaden va fi: a) 5 000; b) 8 000; c) 2 000; d) 3 000; 51

e) 1 500.

4. La bursele de tip american se deruleaz urmtoarele categorii de tranzacii: ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. 5. La bursele de tip european se deruleaz urmtoarele categorii de tranzacii: ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. 6. Dup scopul urmrit, operaiunile de burs pot fi clasificate astfel: .............................................................................................. .............................................................................................. .............................................................................................. .............................................................................................. .............................................................................................. 7. Cumprtorul unui stelaj are posibilitatea, ca n funcie de evoluia cursului activului suport s se declare cumprtor la ................................................. al stelajului sau vnztor la .............................................................. al stelajului.

52

Bibliografie

Anghelache, G Piaa de capital- caracteristici, evoluii, tranzacii, Editura Economic, Bucureti 2004 Anghelache, G Piee de capital i burse de valori-Teste gril i aplicaii, Editura Economic, Bucureti 2003 Copeland, T.R., Weston, I Financial Theory and Corporate Policy, Addison Westley, New Zork, 1998 Houthakker, Hendrik S, Williamson, Peter J. The Economics of Financial Markets, Harvard University, 1996 Niu, A Burse de mrfuri i valori, Editura Economic, Bucureti 2002 Popa, I Bursa, vol. I i vol. II, Editura Adevrul, 1993 i 1994 Stancu, I Finane. Teoria pieelor financiare. Finanele ntreprinderii. Analiza i gestiunea financiar, Editura Economic, Bucureti 2002 Codul Bursei de Valori din Bucureti

53