Sunteți pe pagina 1din 2

1. Care sunt marile perspective de analiza utilizate in studiul administrat iei publice?

Stiinta sau stiintele administrative studiaza administratia publica, adica fenom enele administrative si orice alte fapte legate de administratie. Cunoasterea a dministratiei publice se realizeaza in principal prin urmatoarele tipuri de cerc etari (perspective de analiza): perspectiva juridico-politica, perspectiva manag eriala, perspectiva sociologica. a) Perspectiva juridico-politica

Asa cum am vazut, acest demers este cel mai vechi, si el este centrat pe studiul structurilor si functionarii administratiei etatice. Impregnata de doctrina tra ditionala a dreptului public, aceasta viziune concepe administratia publica ca f iind subordonata politicului : administratia prepara si executa decizia politica . Administratia este o institutie specifica care, urmarind satisfacerea interesu lui general, este investita cu prerogative specifice. Studiul ei este o prelungi re a dreptului administrativ, asa cum institutiile politice prelungesc dreptul c onstitutional. Conceputa astfel, administratia publica este domeniul de studiu al juristilor si al anumitor politologi. Desi dorinta este de a face din studiul administratiei o stiinta pozitiva distincta de dreptul administrativ (disciplina normativa), an alistii ramin tributari schemelor si teoriilor formulate pentru analiza juridica . Aceasta tendinta se traduce prin importanta acordata mecanismelor juridice pen tru cunoasterea si intelegerea functionarii administratiei, prin utilizarea unor concepte imprumutate din dreptul administrativ, prin problemele abordate : stru cturi, actiune, control, care sint cele din tratatele de drept administrativ. Me todele de cercetare sint de asemenea cele din domeniul juridic, adica tendinta c atre descriere, fara interes pentru explicarea cauzei fenomenelor. b) Perspectiva manageriala

Aceasta viziune, care asimileaza administratia gestiunii, isi propune sa constru iasca o disciplina noua in jurul acestui obiect specific. Chiar daca imbraca mai multe forme, aceasta disciplina este conceputa ca o stiinta a managementului, a organizarii rationale a mijloacelor materiale si umane pentru a atinge un obiec tiv precis. In acest sens, ea este o prelungire a reflectiei lui Taylor si Fayol care viza i n principal amelioararea metodelor de munca in intreprindere. Efortul de teoret izare este totusi mai sistematic, se bazeza pe formularea de teze mai nunatate s i abstracte. De exemplu, notiunea de profit aplicata intreprinderii este inlocui ta cu cea de eficienta. Astfel, teoriile managementului aplicate sectorului priv at capata aparenta unei cunoasteri stiintifice, ceea ce permite aplicarea lor in sectorul public. Studiul administratiei dezoltat in aceasta perspectiva este a similat managementului public si vizeaza eficacitatea administrativa. c) Perspectiva sociologica

Acesta perspectiva cuprinde o varietate de cercetari. Vorbim in primul rind de s ociologia politica si de stiinta politica care studiaza dimensiunea politica a a dministratiei ; administratia ca fenomen de putere, adica implicarea administrat iei in exercitul puterii) ; studiaza interdependenta dintre politica si administ ratie (sistemul politic-administrativ); analizeaza puterea birocratica, fenomenu l tehnocratic; elaborarea de politici publice, in general procesul decizional. In general politologii considera studiul administratiei ca subordonat stiintei p olitice (in virtutea principiului subordonarii administratiei fata de politic), negindu-i autonomia ca stiinta. Dar chiar daca domeniile se intrepatrund, viziun ea este diferita : stiinta politica studiaza sistemul politic (administratia fii nd o componenta a acestuia), stiintele administrative studiaza administratia ca fenomen specific.

Cit priveste sociologia organizatiilor, centrata pe analiza oricarui tip de orga nizatie, aceasta aplica studiului administratiei publice metodele de analiza fol osite pentru studiul marilor intreprinderi, cu accent pe raporturile dintre indi vizi si grupuri. Asa cum am vazut, sociologia organizatiilor s-a dezvoltat sub influenta a doua t ipuri de analize : a) analiza teoretica a lui Weber asupra birocratiei avind la baza teoria weberiana a rationalitatii (raporturi impersonale) si b) studiile ps ihosociologice asupra relatiilor umane in firme industriale (raporturi interper sonale).