10. e?

Care este contributia lui Wilson la dezvoltarea stiintelor administrativ

Contributia lui Wilson la dezvoltarea stiintei admnistrative este expusa in Studi ul administratiei , lucrare scrisa in 1887, cind acesta era profesor de stiinte po litice la Princeton. Acest studiu propunea introducerea de metode de administrat ie stiintifica in cadrul administratiei publice. Reforma administratiei publice viza sa puna capat patronajului, expresie a coruptiei din sistemul american, car e afecta calitatea si eficienta administratiei, prin separarea administratiei de politica. Acest text este considerat prima reflectie teoretica americana asupra stiintei a dministrative. In aceasta analiza, Wilson a elaborat in mod stiintific trasaturi le esentiale si principiile directoare ale viitoarei stiinte administrative. Sco pul acestei lucrari a fost sa demonstreze ca reforma in curs a functiei publice este o conditie, sau un mijloc, pentru ameliorarea organizarii adminsitratiei s i a metodelor sale. Originalitatea analizei consta in faptul ca a subliniat necesitatea unei stiinte administrative pragmatice, al carei obiectiv principal trebuie sa fie descoperir ea a ceea ce guvernul poate sa faca in mod corect si cu succes. Al doilea obiecti v viza mijloacele prin care guvernul isi poate realiza scopurile in modul cel ma i eficace posibil si cu cel mai mic cost posibil, atit financiar cit si de energ ie. Aceasta stiinta era cu atit mai necesara cu cit functia publica era in expan siune. Fenomenul de dezvoltare a functiei publice cerea o noua conceptie asupra rolului Statului, care trebuia sa-si intareasca controlul asupra activitatii fir melor celor mai importante, cum erau de exemplu companiile de comunicatii si fer oviare. Viziunea lui Wilson este de fapt o viziune a practicii administrative dupa model ul european pe care el a incercat sa-l adapteze caracterului federal al Statului american si democratiei americane. Intr-adevar, Wilson a fost influentat de rea lizarile stiintei europene, dar a fost constient de necesitatea americanizarii ace stei stiinte, care trebuia sa devina independenta de originile ei franco-germane . In conceptia lui Wilson, pentru ca functiile administratiei sa fie utile si ef icace, aceasta trebuie sa fie independenta de regimul politic. Se enunta astfel principiul autonomiei adminsitratiei fata de politic, care va deveni dihotomia c lasica administratie / politica. Mai tirziu, s-a produs o jonctiune intre viziunea wilsoniana (de reforma a vieti i politice) si miscarea organizarii stiintifice a muncii, aceasta conceptie inte grata fiind aplicata la nivelul administratiei municipale (management municipal) . In concluzie, stiinta administratiei publice din SUA urca pina la Wilson si a fost influentata de stiinta de gestiune a afacerilor. In SUA studiul administratiei este legat de departamentul de stiinte politice, dar in ultimul timp s-au infiin tat scoli autonome de administratie publice. In plus, in studiul administratiei se manifesta influenta facultatilor de management, scolile de administratie publ ica facind sinteza intre abordarea politica si manageriala. In Europa, pozitia dominanta a dreptului administrativ a impiedicat sectorul pub lic sa beneficieze de progresele stiintei de gestiune a afacerilor si aceasta vi ziune juridica este preponderenta in studiile administrative. In Romania, daca o bservam programele academice, remarcam ca sint prezente toate cele patru branse ale arborelui genealogic : dreptul administrativ care face parte din dreptul pub lic studiat in facultatile de drept si de administratie publica ; perspectiva ma nageriala si de gestiune predata in scoli de administratie publica; demersul soc iologic axat pe teoria organizatiilor si a birocratiei ; adordarea politica (wil soniana) in departamentele de stiinte politice si in scolile de administratie pu blice.