Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(sec. III-VII d. Hr.). n 637-641 ptrund n Mesopotamia arabii I. fcnd parte din puternicul Califat din Bagdad (sec. VIII). Dup stpnirea turcilor selgiucizi, ncepnd din sec. XI, a mongolilor dup 1258, a turcmenilor (sec. XV), n 1534 este ocupat de turcii otomani pn la sfritul primului rzboi mondial. Din 1920, britanicii au mandat asupra I. pn n 1932, cnd I. devine stat independent: n 1921 I. se proclam regat; sub dinastia haemit. La 14 iulie 1958, lovitur de stat: monarhia este abolit i nlocuit cu republica; aduce la putere partidul Baas, cu o politic radical, panislamic. Se naionalizeaz bncile, Compania Iraq Petroleum. Politic antioccidental. n 1979 ia puterea Saddam Hussein, care profit de prbuirea monarhiei n Iran, de situaia politic instabil din ara vecin i atac Iranul n 1980. n 1988 Consiliul de Securitate ONU impune ncetarea focului. n 1990, trupe iraqiene atac Kuwaitul cu intenia de a-l anexa. Consiliul de Securitate ONU cere retragerea trupelor pn la 15.I.1991; Hussein nu se supune i pe 17.I.1991 ncepe Rzboiul din Golf (forele aliate conduse de SUA, sub egida ONU). Trupele iraqiene sunt nvinse. ara iese slbit economic din rzboi i obligat s renune la producia de armament chimic i atomic. n N, micri ale kurzilor; n S ale iiilor. ara este nfometat. Impunerea embargoului asupra vnzrii de petrol pentru a-l obliga pe Hussein s accepte controlul internaional asupra energiei atomice. n prezent situaia este tensionat. Statul: este o republic prezidenial, conform Constituiei din 1968. Puterea legislativ exercitat de preedinte, de Consiliul Comandamentului Revoluiei i de Adunarea Naional; cea executiv de un cabinet numit de preedinte. Republic cu largi prerogative ale executivului. O serie de partide sunt grupate n Frontul Naional Progresist Patriotic; partide de opoziie (Vocea Islamului, P. Comunist Iraqian etc.)