Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 1 INTRODUCERE IN DREPT COMERCIAL Notiunea de drept comercial si definitia dreptului comercial

17.10.2010

Dreptul comercial roman se prezinta ca un ansamblu de norme juridice aplicate. Comertul este inteles sub 3 forme : 1. etimologic 2. economic 3. juridic D.p.d.v etimologic originea cuvantului comert provine din limba latina din cum si merx , care la randul lor reprezinta o justapunere si inseamna marfa . D.pd.v economic comertul trebuie inteles ca o operatiune de circulatie a marfii de la producator la consumator realizat de catre anumite persoane fizice si juridice specializate denumite comercianti sau negustori. Procesul de comert in sens economic reprezinta o interpunere in schimb si circulatia marfurilor. D.p.d.v juridic ( sub influenta autorilor francezi) termenul de comert are un inteles mai extins pe langa schimbul si circulatia marfurilor ; el mai cuprinde procesul de productie al marfurilor, de transport a marfurilor, precum si prestarile de servicii. Codul com. Roman are acest inteles juridic al comertului rezultat al interpunerii art.3, din codul comercial care se refera la acte juridice, fapte si operatiuni(de vanzare ; de cumaparare ; constructiuni ; asigurari ; transport ; operatii bancare si de schimb valutar ; depozite etc.) De asemenea codul com in art.4-5 si 5-6 definesc si alte fapte de comert pe care legiuitorul le considera de natura comerciala. Obiectul dreptului comercial. Determinarea obiectului dreptului com a sferei sale de aplicare este o optiune a legiuitorului. In doctrina clasica a dreptului comercial exista 2 sisteme : 1. obiectiv 2. subiectiv ca principale metode de determinare a ob.dreptului com. Sub influenta revolutiei franceze din 1789 a aparut sistemul obiectiv. Potrivit acestui sistem normele juridice care reglementeaza rapoartele comerciale se aplica comertului, adica actele juridice, faptele comerciale si operatiile pe care legea le califica drept fapte de comert. Sistemul subiectiv consider. ca normele juridice nu se aplica comertului in general si subiectilor care efectueaza acte de comert. Acestea sunt persoane fizice sau juridice care i-si desfasoara activitatea in mod professional si al caror scop este obtinerea de profit. Acest sistem a fost introdus in 1892 in Germania odata cu legiterarea codului civil si codului comercial german ambele intrand in vigoare la 1.ian.1900. Definitia dreptului comercial Dreptul comercial poate fi definit ca acea ramura a dreptului privat, constituit dintr-un ansamblu de norme juridice aplicabile rapoartelor izvorate din acte, fapte si operatiuni si la care participa anumite persoane care efectueaza fapte de comert denumite comercianti.

Scurta privire istorica asupra genezei si evolutiei dreptului comercial Perioada veche sau antica Primele forme de comert au aparut odata cu nasterea ideii de proprietate. Primele schimburi aveau la baza tracul produse contra produse, fiind carmuite de catre obicei.Odata cu nasterea populatiei tribale au dezvoltat o notiune de desfasurare pe scara mai larga a schimbului la o anumita data si la un anumit loc, aparand targurile care au dus la inflorirea comertului. Istoricii afirma ca egiptenii, .... , si romanii au desfasurat un comert intens in jurul Marii Mediterane. Nu trebuie exclus comertul in tarile arabe sau in Extremul Orient. Forme de comert cu siguranta au existat in cele 2 Americi sau in Australia. Primii care au reglementat juridic comertul au fost grecii. Grecia Antica era interesata in primul rand de transporturi navale( raspunderea armatorului, riscul marfii, raspunderea carausului). Pentru Roma Antica, o lunga perioada de timp, reglementarile comerciale se faceau exclusiv prin norme de drept civil. Acest lucru se datoreaza faptului ca imperiului Roman i-si extrageau bogatiile mai mult prin razboaie de cucerire si anexare de teritorii, precum si pe munca scavilor. In perioada de influenta a Romei, au aparut si reglementari ale comertului in special prin actele pretorului. Prin anumite acte ale pretorului actio exercitoria si actio institoria au fost puse bazele comertului prin execut. Epoca medievala - Faramitarea puterii politice in Italia a dus la aparitia oraselor (cetateRoma, Venetia, Milano). Pentru a-si apara interesele, meseriasii si negustorii din aceste orase cetate s-au organizat in corporatii care tind spre independenta administratiei judecatoreasca si chiar legislative. Aceste corporatii erau conduse de catre un consul ales dintre membrii sai, ajutat de unul sau mai multi consilieri dupa modelul administrativ. Consulul - emitea statute bazate pe obiceiuri dar ulterior au devenit legi scrise. In baza acestor statute se rezolvau conflice aparute intre membrii acestei organizatii. Sunt cunoscute statutele de la : Verona 1305 Roma 1317 Bergano 1475 Bologna ( ?) 1509 Aceste statute aveau rolul de a proteja interesul breslei, desi ele se aplicau doar local. Primul stat care a trecut de la un drept consuetudinar la un drept scris aplicat la scara intregii tari a fost Franta. Epoca moderna 1563 in perioada lui Carol al IX-lea a fost promulgat edictul din Nantes prin acesta au fost recunoscute juridic consulare pe intregul teritoriu al Frantei . In perioada lui Ludovic al XIV Regele Soare apar 2 ordonante : 1763 apare ordonanta asupra transportului terestru 1781 apare ordonanta asupra transportului maritim Ambele ordine contin reglem. juridice aplicabile acestor domenii de transport terestre si maritime.Aceste acte legislative aveau sa prefigureze marile opere legislative ale Frantei Codul comercial francez 1807 . In perioada de glorie a Imperiului Napoleon Bonaparte si sub influenta revolutiei franceze 1789 apare o noua ramura de drept separata de ramura dreptului civil, ramura dreptului comercial.

In dreptul comercial francez, avand la baza sistemul obiectiv, au fost reglementate principii institutii de drept comercial ; fapte de comert ; institutia com a societatilor comerciale ; institutia falimentului etc. In Germania codul comercial german reglementeaza activitatea comerciantilor si nu faptele de comert . Legea se aplica deopotriva si necomerciantilor . In tarile Romne reglementarile juridice ale comertului au aparut mai tarziu, dar codul comercial romn are la origine codul francez sau codul Bonaparte de la 1807. In tarile anglofone reglementarea comerciala are o natura cutumiara (sistemul common low). Totusi in unele state anglofone exista tendinta ca anumite institutii juridice sa fie facute inaintea legii. In SUA exista un cod com uniform care reglementa anumite tranzactii la nivel federal, desi initial acest cod nu a fost scutit de critici.Acest cod a fost acceptat de toate statele federatiei inclusiv de Florida si Lousianna . Exista in doctrina statelor de common low conceptia ca distinctia dintre drept civil si drept comercial este una formala. Codul comercial francez a avut o mare raspandire in Europa 1808 el a fost preluat de catre Italia 1882 Italia i-si creeaza propriul sistem de drept comercial care apoi este incorporat in drept civil Deasemenea codul comercial francez este preluat de catre Belgia, Olanda, Spania sau Egipt. Evolutia dreptului comercial in tarile Romne Perioada veche- la origini dreptul comercial se baza pe cutuma fie interna fie de orgine straina ca urmare a schimbului de interese efectuate la granita. Primele legiuni scrise - Pravila lui Vasile Lupu in Moldova - Indreptarea Legilor lui Matei Basarab ( in Tara Romaneasca nu continea legi de dr.com) Abia in 1814 apar unele dispozitii cu privire la iconomicosul faliment si la daraveli comerciale . Alte dispozitii au inceput sa apara in : - Codul Calimach in Moldova 1817 - Codul Caragea in Tara Romaneasca 1828 In 1840 in Tara Romaneaca si Moldova au fost aplicate Regulamentele Organice (acestea sunt mai mult dispozitii constitutionale decat reglementari de comert Totusi in reg organice se face vorbire despre organizarea tribunalelor de comert. Acestea i-si desfasurau activitatea pe baza condicii de comer t- tradusa in limba romaneasca. Dupa unirea principatelor in 1859 in Tarile Romane a circulat o condica de comerciuma Principatelor Romane . In 1887 apare Codul Comercial Roman dupa modelul italian de la 1882 avand la baza in principal sistemul obiectiv . Codul este impartit in 4 titluri denumite carti: 1. Cartea I despre comert in genere 2. Cartea II despre societati si asociatiuni 3. Cartea III despre faliment 4. Cartea IV despre obligatiuni si durata lor

Autonomia dreptului comercial Incepand din sec. al XIX-lea continuat cu sec.XX odata cu adoptarea codului comercial italian au aparut controverse cu privire la conceptia dualista a dreptului privat si cu privire la autonomia dreptului comercial. Unii autori considera ca ar trebui pastrata unitatea de drept privat. Intrucat dreptul comercial nu dispune de principii proprii, iar delimitarea faptelor de comert de cele necomerciale nu este intotdeauna prevazuta de coduri, este dificil de a deosebi un raport comercial de un raport civil. Nu exista criterii bine definite care sa usureze munca instantelor in solutionarea unor conflicte deasemenea recunoasterea cutumei ca izvor de drept in drept comercial, da nastere la dificultati de interpretare si chiar la o suprapunere de natura legislativa. Pe de alta parte adeptii autonomiei dreptului comercial considera ca faptul ca anumite fapte de comert nu sunt prevazute in legislatie nu inseamna lipsirea de obiect al dreptului comercial.Exista dificultati de interpretare dar lista de fapte de comert prevazuta in codurile comerciale este doar exemplificativa Rolul doctrinei si practicii judiciare este acela de a clarifica daca o fapta de comert apartene uneia sau alteia dintre categorii.Cu privire la principii si alte ramuri de drept comercial se imprumuta din alte ramuri anumite principii ( ex. In dreptul comercial teoria aparentei de drept are o pregnanta mai mare in dreptul civil). Principiul libertatii de vointa prevazut in dreptul civil se aplica si dreptului comercial, desi cutuma nu este recunoascuta ca o norma de drept, totusi si cutuma are un rol important in intelegerea vointei interne. a subiectilor in incheierea unor acte juridice.

Izvoarele dreptului comercial : doua tipuri de izvoare sau surse 1. izvoare normative 2. izvoare interpretative Izvoarele normative principalele iz.normative sunt prevazute in constitutie si in legele com. Constitutia Romaniei 1991 modificata si complectata in 2007 contine o serie de dispozitii cu caracter constitutional care se aplica si dreptului comercial. Potrivit art.135 din constitutie, economia Romaniei este o economie de piata bazata pe libera initiativa si concurenta.Statul trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului valorificarii factorilor de productie. Avand in vedere ca raporturile comerciale se bazeaza in general pe proprietate, constitutia reglementeaza proprietatea publica( art.136) dar si proprietatea privata, indiferent de titular( art.44 din constitutie). Codul comercial - normele de drept comercial se afla in principal in codul comercial. Acest act normativ constituie reglementarea de baza a activitatii comerciale.El cuprinde norme juridice care reglementeaza institutiile.fundamentale ale dreptului comercial : obligatiile comerciale institutia falimentului institutiile societatii comerciale Normele juridice din codul comercial, sunt norme specifice care sunt utilizate prin procedee diferite (ex. faptele de comert sunt reglementate de articolele 3, 4 si 56 din codul comercial ; contractul de comision art.405,412 din codul comercial).

Anumite articole din codul comercial contin derogari de la regulile codului civil de ex : solidaritatea co-debitorilor ( art.42) ; termenul de gratie (art.44) ; retractul letigios ( art.45) . Legile speciale. Pe langa codul comercial exista si alte legi ale caror norme juridice privesc activitarea comerciala. Avem in vedere legile emise de parlament ( legi stricto-sensu) , decrete-legi , hotarari si ordonante, emise de catre guvern precum si alte alte acte normative emise de organele de stat. Ex : codul civil si legile speciale Potrivit art. 1 din codul comercial in absenta unor norme din codul comercial se aplica discpozitii din codul civil.Codul civil constituie un izvor subsidiar al dreptului commercial. Corelatia dintre dreptul comercial si alte ramuri de drept Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul civil Ambele sunt subramuri ale dreptului privat. Ele reglementeaza raporturi patrimoniale bazate pe egalitatea juridica a partilor.Dreptul comercial reglementeaza insa raporturile juridice la care participa persoanele care au calitatea de comerciant Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul procesual civil Dreptul comercial contine pe langa norme de drept substantial si norme de drept procesual civil. In cartea a 4-a din dreptul comercial fac parte normele de natura procesuala referitoare la exercitarea actiunilor comerciale art.889 din codul comercial prevede ca exercitiul actiunilor comerciale este reglementat de codul de procedura civila, afara de dispozitiile de fata. Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul comertului international Ambele sunt reglementari patrimoniale. Diferenta consta in faptul ca in timp ce dreptul comercial reglementeaza raporturi interne, dreptul comercial international face raporturi bazate pe extraneitate. Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul administrativ Dreptul comercial are un important rol pentru societate, de aceea statul intervine pentru o buna organizare si desfasurarea a comertului cat si in interesul consumatorilor. Statul intervine in sanctionarea activitatilor comerciale ilicite. Ex: combaterea concurentei neloiale, protectia consumatorilor Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul financiar Activitatea comerciala este producatoare de profit si ca urmare este supusa reglem. Fiscale Corelatia dintre dreptul comercial si dreptul penal Codul comercial ca si unele legi specifice, pe langa normele de drept privat, contin si norme de drept penal, astfel Legea 31/1990 Legea societatilor comerciale sanctioneaza penal nerespectarea conditiilor privind constituirea si functionarea societatilor comerciale art .271292 din legea 31/1990.(legea Registrului Comertului), legea 26/1990, in legea 12/1990( legea concurentei neloiale) prevede sanctiuni penale in art.5)

Izvoarele interpretative ale dreptului comercial Pe langa izvoarele normative( codul comercial, civil, constit.) exista si izvoare interpretative ale dreptului comercial. Rolul acestor izvoare este de a ajuta la interpretarea vointei manifestate in raporturile comerciale. Astfel sunt : uzurile ; doctrina ; practica judiciara. Uzurile comerciale uzul ( obiceiul sau cutuma ) este o regula de conduita nascuta din practica sociala, folosita o vreme indelungata si respectata ca o norma de drept, adica obligatorie. De ex. Art 970. cod civil dispune : conventiile tb executate cu buna credinta . Conventiile obliga nu numai la ceea ce este prevazut in mod expres, ci la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa. Doctrina - este admis in general ca doctrina nu este izvor de drept, dar doctrina in dreptul comercial are un important rol in interpretarea legilor comerciale si chiar in aplicarea acestora Practica judiciara instantelele judecatoresti potrivit principiului separatiei puterilor trebuie sa aplice legea dar solutiile instantelor fara sa aiba puterea de lucru judecatorii au un rol important la interpretarea legilor comerciale. Ele constituie un izvor de inspiratie pentru legislativ.Art.329 din codul de procedura civila are un rol important la interpretarea legilor prin deciziile date de sectiile unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie este vorba de recursul legii. Capitolul 2- Fapte de comert Am avut un suport de curs care a inclus un exeplu privind faptele de comert la diferite intreprinderi si a trebuit sa identificam diferite marfuri,produse( producte),diferite tipuri de activitati ale intreprinderii : constructii,banca,spectacole, prestari servici,energie electrica , editura librarie, contacte de editare,leasinguri.