Sunteți pe pagina 1din 7

CADRUL DIDACTIC- UN PROFESIONIST N SISTEMUL DE NVMNT prof.-ed.

Gheorghe ANTON, Centrul colar de Educaie Incluziv Aurora, Vaslui

Profesia de cadru didactic

implic o serie de responsabiliti, roluri, deziderate, caliti,

competene, care o fac s se disting de multe alte profesii al cror obiect al muncii este omul. n cadrul colii profesorul este conductorul activitii didactice care se desfoar n vederea atingerii obiectivelor si competenelor, prevzute n documentele colare, dnd sens i finalitate educativ tuturor componentelor implicate n procesul de nvmnt( informaii, mijloace, variabile psihice, etc.). Un aspect esenial n ceea ce privete profesia de cadru didactic l reprezint competena profesional care include ansamblul de capaciti cognitive, afective, motivaionale i manageriale, care interacioneaz cu trsturile de personalitate ale educatorului, conferindu-i acestuia calitile necesare efecturii unei prestaii didactice care s asigure realizarea competenelor de ctre toi elevii; iar performanele obinute s se situeze aproape de nivelul maxim al potenialului intelectual al fiecruia. Competena profesional a cadrului didactic din nvmnt deriv din rolurile pe care acesta le ndeplinete n cadrul colii. Practica evideniaz diversitatea rolurilor unui cadru didactic: - expert al actului predare-nvare: selecioneaz, prelucreaz din punct de vedere didactic informaiile pe care le va transmite, adaptndu-le la sistemul de gndire al elevilor, la nivelul lor de nelegere. - agent motivator: declaneaz i ntreine interesul elevilor, curiozitatea i dorina lor pentru activitatea de nvare. - creatorul situaiilor de nvare ct mai favorabile pentru atingerea obiectivelor pedagogice proiectate i imagineaz strategii de predare-nvare care s asigure succesul colar la un numr ct mai mare dintre elevii pe care i instruiete. - lider: conduce un grup de elevi, exercitndu-i puterea asupra principalelor fenomene ce se produc. Este un prieten i confident al elevului, sprijin n diverse situaii. - consilier: n aceast ipostaz este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un ndrumtor persuasiv i un sftuitor al acestora. - model: prin ntreaga sa personalitate, prin aciunile i comportamentul su; este un exemplu pozitiv pentru elevi.

- manager: supravegheaz ntreaga activitate din clas, asigur consensul cu ceilali profesori, cu prinii i cu ceilali factori. Profesorul are de-a face cu un tip special de management i anume: managementul clasei. Acesta include toate deciziile i aciunile solicitate pentru meninerea ordinii n clas. Profesorul i asum o multitudine de roluri a cror exercitare este dependent de personalitatea lui. Dar pe lng activitatea didactic desfoar i o activitate extracolar sau cultural educativ. Dintotdeauna profesiunea de dascl a fost o profesie social; din aceast perspectiv profesorul este i un pedagog social preocupat pentru ridicarea gradului de cultur i civilizaie. Din aceste roluri ( dei nu sunt singurele) decurg dimensiunile competenei profesionale a cadrului didactic: A. competena de specialitate care cuprinde trei capaciti principale: - cunoaterea materiei; - capacitatea de a stabili legturi ntre teorie i practic; - capacitatea de nnoire a coninuturilor n consens cu noile achiziii ale tiinei domeniului ( dar i cu cele din domenii adiacente) B. competena psihopedagogic este rezultanta urmtoarelor capaciti: - capacitatea de a cunoate elevii i de a lua n considerare particularitile lor de vrst i individuale la proiectarea i realizarea activitilor instructiv-educative; - capacitatea de a comunica uor cu elevii, de a-i influena i motiva pentru activitatea de nvare, n general i pentru nvarea unei anumite discipline de studiu n particular; - capacitatea de a proiecta i a realiza optim activiti instructiv-educative (precizarea obiectivelor didactice, selecionarea coninuturilor eseniale, elaborarea strategiilor de instruire, crearea unor situaii de nvare adecvate, stabilirea corespunztoare a formelor, metodelor i instrumentelor de evaluare; - capacitatea de a evalua obiectiv programe i activiti de instruire, pregtirea elevilor, precum i ansele lor de reuit; - capacitatea de a-i pregti pe elevi pentru autoinstruire i autoeducaie. C. Competena psihosocial i managerial presupune urmtoarele capaciti ale profesorului contemporan care-i desfoar activitatea n nvmnt: - capacitatea de a organiza elevii n raport cu sarcinile instruirii, de a crea situaii de nvare adecvate i de a stabili responsabiliti n grup; - capacitatea de a stabili relaii de cooperare, un climat adecvat n grupul de elevi i de a soluiona conflictele; - capacitatea de a-i asuma rspunderi;

- capacitatea de a orienta, organiza i coordona, ndruma i motiva, de a lua decizii n funcie de situaie. Acestor competene li se mai pot aduga i altele dup cum fiecrei competene i se pot asocia i alte capaciti. n coala tradiional, profesorul juca rolul de transmitor al informaiei ctre elevi, care doar o receptau i o reproduceau cu prilejul verificrilor. n coala modern, profesorul devine conductorul unui proces simultan informativ i formativ orientnd i sprijinind elevii s ajung prin efort propriu la descoperirea cunotinelor, pe care urmeaz s le prelucreze i s le integreze n structura lor cognitiv. Educaia se sprijin pe 4 piloni importani: a nva s tii, a nva s faci, a nva s trieti mpreun cu alii i a nva s fii. n funcie de aceast optic, dar i de implicaiile globalizrii asupra indivizilor ale problematicii lumii contemporane educatorii din nvmnt urmeaz s ndeplineasc roluri noi. Astfel, de exemplu, prin metodologia de aplicare a noului curriculum naional, li se cere cadrelor didactice din nvmnt s creeze activiti (situaii de nvare) adecvate competenelor proiectate innd seama desigur de natura subiectului leciei i de particularitile clasei sau ale grupei de elevi. Ideea nu este nou n pedagogie, dar rolul profesorului este mai recent, el fiind astzi explicit ( creator de situaii de nvare) i specificat n documentele de proiectare didactic. Evident, cu ct situaiile de nvare vor fi mai bine alese sau imaginate de profesor, cu att mai interesant i mai eficace n planul nvrii va fi activitatea de instruire. Un alt rol nou ar fi acela de meditator n procesul cunoaterii sau de consiliere alturi de rolul tradiional de transmitor de informaii (mai sus menionat), la care nu se renun, dar a crui pondere este vizibil n scdere, n cadrul nvmntului modern centrat pe competene. Acest rol este strns legat de cel de dinainte, dar are o arie de rspndire mult mai larg, n sensul c relaiile de colaborare ntre profesor i elev se extind i dincolo de lecia propriu-zis. Astfel profesorul i poate nsoi pe elevi la biblioteci, dar i n cltoriile pe Internet, i poate consilia n selectarea diverselor surse de informare ca i n alctuirea unor lucrri legate de disciplina ori adiacente acesteia. Profesorul se implic n activitatea didactic cu ntreaga personalitate: motivaii, aptitudini, nivel de competen, experien personal. Arta de a preda nu se reduce la transmiterea cunotinelor, ci presupune i o anumit atitudine fa de elevi, ca expresie a concepiei pedagogice asumate i a propriilor trsturi de personalitate. n cadrul activitilor didactice se creeaz multiple raporturi interpersonale ntre participani, antrenai cu toii ntr-un proces constant de influenare reciproc. Reuita unui profesor depinde de multe ori de natura relaiilor pe care le stabilete cu elevii si n cadrul acestei interaciuni, aspect deosebit de important, deoarece multe dificulti de nvare i

educare se datoreaz unor relaii deficitare. Natura relaiilor pe care profesorul le stabilete cu elevii este determinat nu numai de stilul de abordare a activitii i de trsturile sale de personalitate, ci i de trsturile individuale i de grup ale elevilor. De aceea, profesorul trebuie s aib abilitatea de a-i cunoate partenerii de activitate. Empatia profesorului nu nseamn o cunoatere de tip analitic, ci capacitatea de a depune un efort imaginativ pentru a-l nelege pe cellalt, sub aspectul potenialului de care dispune, al atitudinilor i sentimentelor sale, al semnificaiei conduitei manifestate. Profesorul trebuie s adopte un stil democratic, caracterizat prin relaii deschise bazate pe ncredere reciproc i acceptare, reuind astfel s colaboreze cu elevii ntr-o atmosfer armonioas, lipsit de ncordare. Calitatea procesului instructiv-educativ este dependent i de relaia afectiv dintre profesor i elevi. De aceea este necesar ca fiecare cadru didactic s fie preocupat de cultivarea unor relaii bune cu elevii si. Trsturile negative de personalitate ca: superficialitatea, cinismul, ncpnarea, apatia, indiferena, rigiditatea, agresivitatea creeaz o atmosfer nefavorabil n jurul su. Dimpotriv, agreabilitatea, gradul de deschidere spre ceilali, permeabilitatea la schimbri, amabilitatea, rbdarea, stpnirea de sine, dorina de a ajuta, sociabilitatea, ncrederea, capacitatea de a nelege problemele vor ntri calitatea relaiilor pedagogice. Echilibrul intelectual i psihic, luciditatea, intuiia, bunul-sim, tactul pedagogic sunt caliti indispensabile cadrului didactic. Acestora li se adaug caliti morale: probitatea, obiectivitatea, generozitatea, modestia, blndeea, cinstea, sinceritatea, demnitatea, contiinciozitatea. Profesorul n calitatea sa de formator trebuie s fie n permanen preocupat de imaginea sa oferit elevilor, aspecte minore ca punctualitatea, valorificarea integral a timpului leciei, modul de adresare, inuta, gestica, mimica sunt ncrcate de semnificaie i au valoare formativ.Talentul pedagogic asociat cu ansamblul capacitilor care determin competena profesional i ansamblul calitilor personale confer acea miestrie pedagogic care definete profesia de educator sau cadru didactic. Se consider c a fi profesor trebuie neles n sensul de a deveni profesor adic de a transforma meseria ntr-o carier. Devin profesori exceleni acei profesori care tiu cum s le capteze elevilor atenia i s le-o menin pe tot parcursul leciilor, s formuleze cu claritate competenele urmrite n cadrul fiecrei activiti didactice, s reactualizeze cunotinele anterioare necesare nvrii, s predea accesibil i convingtor noile cunotine, s creeze situaii de nvare adecvate, s dirijeze nvarea i s obin feed-back, ori de cte ori este nevoie, s evalueze prin metode variate. Formarea continu a cadrului didactic este reglementat i obligatorie. Aceasta trebuie s asigure evoluia n carier a cadrului didactic, perfecionarea n acord cu propriile nevoi dar i cu ale elevului i ale societii. Principala direcie n care prin formarea continu trebuie s se realizeze

schimbarea n educaie este urmtoarea: Profesorul este figura central a reformei educaionale contemporane. El trebuie s renune la rolul su tradiional i s se transforme ntr-un planificator al activitilor de grup, ntr-un facilitator al interaciunii elevilor i ntr-un consultant. El este cel care trebuie s tie s-i alieze computerul n aciunea educativ, s fac din acesta un puternic catalizator al interaciunii agreabile. Acest profesor care se transform este i profesorul de discipline socioumane. O noutate n Legea Educaiei Naionale se refer la dezvoltarea profesional calificarea competenelor de excelen dup obinerea gradului I. Cadrul didactic cu performane deosebite n activitatea practic i managerial poate dobndi titlul de profesor emerit . Un titlu care se dorete a fi ct mai aproape de profilul profesorului ideal i care presupune: competen tiinific, competen cultural, competen comunicaional i relaional, competen motivaional, competen inovaional i competen socio-moral. Calitile unui bun profesor nu se refer doar la competena sa didactic, ci i la capacit ile empatice i sociale. Astfel, a avea competene de specialitate in funcie de domeniul predat i pedagogice este important, dar nu de ajuns pentru a fi ntr-adevr un profesor apreciat de ctre elevii si. n primul rnd, calitile unui bun profesor implic a avea anumite abiliti sociale de a ptrunde n viaa interioar a grupului de elevi, abiliti empatice, de a nelege copiii i a putea privi lumea prin ochii lor, i nu n ultimul rnd, valori superioare, caci profesorul este un model pentru elevii si (sau ar trebui sa fie). Pare imposibil? Un asemenea profesor perfect este un specimen rar, din pcate, i aceasta deoarece este nevoie ca persoana care se hotrte s devin profesor s ia aceast decizie n baza unei vocaii interioare, a unui ideal de a forma minile tinere. n schimb, de multe ori se ia decizia pentru o carier n nvmnt din raiuni pur practice inexisten a unui alt loc de munc mai bun, statutul social apreciat. Astfel, printre calitatile unui bun profesor, cele mai importante sunt tactul si talentul pedagogic, capacitatea de a forma mintea tinerilor, de a preda in mod creativ si de a nu se limita doar la un monolog plictisitor. De multe ori, nu ceea ce spune un profesor este important, ci modul in care o spune. Predarea unei lectii printr-un lung monolog (cum, din pacate, inca se intampla de cele mai multe ori) nu starneste interesul elevilor, mai mult, ii deranjeaza pe acestia, caci se simt complet ignorati in aceasta interactiune intr-un singur sens. Modul in care un profesor comunica cu elevii sai este esential, iar daca acesta gaseste moduri atractive de a prezenta informatiile si incearca o interactiune adevarata cu elevii sai, rezultatele se vor observa imediat. Printre calitatile unui bun profesor, dragostea pentru copii este esentiala. Un bun profesor are o vocatie interioara pentru comunicarea adecvata a informatiei, dar el trebuie si sa iubeasca si sa inteleaga copiii. Atitudinea

profesorului fata de copii pune amprenta asupra relatiilor in clasa, iar daca acesta le arata elevilor sai dragoste, respect si intelegere, procesul didactic va fi mult simplificat. Empatia este si ea foarte importanta cand se vorbeste despre calitatile unui bun profesor: acesta trebuie sa cunoasca psihologia tinerilor, sa stie cum functioneaza mintea lor si in primul rand sa poata sa ii inteleaga pe copii. Empatia inseamna intuitie, intelegere, a putea sa patrunzi in lumea interioara a copilului sau a tanarului si a putea sa privesti lucrurile (si) din perspectiva sa. Inseamna si a putea sa iti cunosti cat se poate de bine fiecare elev si sa preconizezi care dintre ei va manifesta anumite dificultati in anumite situatii. Nu este o calitate prea des intalnita. Printre calitatile unui bun profesor se afla si competentele sociale: un profesor care stie sa comunice cu elevii sai trebuie sa fie sociabil, dezinvolt, deschis, sa aiba abilitati de relationare dezvoltate. Un profesor introvertit si inchis in sine nu va avea vreun rezultat si nu va impresiona prin nimic pe elevii sai. Este important sa poti stabili o relatie adevarata, bazata pe comunicare deschisa, respect reciproc si chiar atasament pentru a avea un efect vizibil asupra mintilor tinere. Relatia profesor-elev nu trebuie sa ramana inchistata in modelul autoritar. Ganditi-va la profesorul vostru preferat: nu era oare acela care stia cum sa vorbeasca cu elevii, care era capabil sa faca si glume, care impunea respect nu prin teama si pedepse, ci tocmai prin respectul pe care il acorda el insusi elevilor? Acest gen de profesor se face iubit si influenteaza impresionant de mult pe copii, astfel incat chiar daca preda o materie in general respinsa de catre cei mici, acestia vor ajunge sa o placa prin asocierea acesteia cu profesorul! Acelasi mecanism functioneaza din pacate si in sens invers: daca un profesor se face detestat de catre elevi, acestia vor ajunge sa urasca si materia asociata cu persoana acelui profesor! Alte calitati ale unui bun profesor: abilitati organizatorice, capacitatea de a organiza materia predata in segmente usor de corelat, de a pregati fiecare lectie astfel incat sa fie mai accesibila, dar si mai interesanta pentru elevii sai. Si mai mult, capacitatea de a tine fiecare lectie intr-o maniera interactiva, care sa implice elevii si sa le ceara opinia. Daca elevul este integrat in predare, daca i se cere parerea si se tine cont de aceasta, el va deveni incontestabil mai atent la informatiile oferite. Legat de aceasta, calitatile unui bun profesor includ si tact, maiestrie pedagogica si talent oratoric. Amintiti-va de acei profesori care va dictau lectia pe un ton monoton atat de plictisitor, incat nu va lipsea decat o perna sa adormiti! Daca profesorul stie nu numai in ce forma sa prezinte informatia, ci si cu ce tonalitate si volum sa o prezinte, atunci va capta in mod sigur atentia elevului. n concluzie, un profesor model ar trebui astfel sa isi formeze un stil pedagogic democratic si nu autoritar, sa tina cont de nevoile elevului, nu numai de obligatiile lui, sa aiba acea vocatie pentru cariera lui, vocatie ce nseamn atat motivatie interioara, cat si dragoste pentru copii. Printre calitatile

ideale ale unui bun profesor se numara si talentul pedagogic, abilitatile sociale si empatice si capacitatea de a relationa nu doar cu clasa de elevi, ci si cu fiecare elev in parte. Copiii au nevoie de afectiune, securitate si de stima de sine, iar aceste nevoi trebuie asigurate atat in mediul familial, cat si in cel scolar, asta pentru o dezvoltare personala armonioasa a viitorului adult. Un profesor cum din nefericire sunt multi care isi ignora elevii, ii ironizeaza, este nervos si se bazeaza exclusiv pe autoritatea sa, nu numai ca nu va avea rezultate didactice bune, ci va afecta si dezvoltarea personalitatii copilului.