Sunteți pe pagina 1din 5

Politici de ocupare a fortei de munca a persoanelor cu dizabilitati

Dizabilitatea este o stare social i nu o condiie medical . n ceea ce privete o definiie a dizabilitii la nivel naional trebuie menionat faptul c n legislaia romneasc este nc prezent sintagma de persoan cu handicap n locul sintagmei de persoan cu dizabilitate. Legea numarul 448 din 6 decembrie 2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, modificat i completat n septembrie 2010, cea mai important lege n domeniul dizabilitii reglementeaz n privina persoanelor cu handicap, nu a persoanelor cu dizabiliti. Conform legii amintite mai sus, persoanele cu handicap sunt acele persoane crora mediul social, neadaptat deficienelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale i / sau asociate, le mpiedic total sau le limiteaz accesul cu anse egale la viaa societii, necesitnd msuri de protecie n sprijinul integrrii i incluziunii sociale. n momentul de fa, noile tendine pe plan mondial impun termenul de persoan dizabilitat (de ctre societate) n locul celei de persoan cu dizabiliti, tocmai pentru a sublinia faptul c dizabilitatea nu este un atribut al persoanei ci este un atribut al relaiei persoan mediu. Mediul neadaptat este cel care dizabiliteaz o persoan datorit barierelor arhitecturale pe care acesta le ntmpin. Organizaia Mondial a Sntii propune urmtoarea definiie a dizabilitii: Dizabilitatea este reprezentat de orice restricie sau lips (rezultat n urma unei infirmiti) a capacitii (abilitii) de a ndeplini o activitate n maniera sau la nivelul considerate normale pentru o fiin uman. La nivelul Uniunii Europene, dizabilitatea este vzut ca o problem a ntregii societ i. Aceasta presupune pregtirea i adaptarea continu n toate sferele vieii, pentru primirea i meninerea acestor persoane n curentul principal al vieii sociale. Gradele de handicap sunt: uor, mediu, accentuat i grav. Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Pentru punerea n aplicare a acestor prevederi, ncepnd cu anul 1992 Parlamentul a asigurat elaborarea unui cadru legislativ privind promovarea i respectarea drepturilor persoanelor cu handicap: - Legea nr. 53/1992 privind protecia special a persoanelor handicapate; - O.U.G. nr. 102/1999 privind protecia special i ncadrarea n munc a persoanelor cu handicap, care reglementa msurile pentru exercitarea drepturilor persoanelor cu handicap la un regim special de prevenire, de tratament, de readaptare, de nvmnt, de instruire i de integrare social a acestei categorii de persoane, act normativ ce a funcionat pn n anul 2006; - H.G. nr. 1.175 din 29 septembrie 2005 privind Strategia naional pentru protecia, integrarea i incluziunea social a persoanelor cu handicap n perioada 2006-2013. Strategia Naional pentru protecia, integrarea i incluziunea social a persoanelor cu handicap n perioada 2006 - 2013 constituie platforma tuturor aciunilor viitoare. Legea nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap face parte din aceast strategie i reglementeaz i n prezent drepturile i obligaiile persoanelor cu handicap, acordate de ctre statul romn n scopul integrrii i incluziunii sociale a acestor persoane.

Sistemul de cot n diferite ri din Uniunea European


Sistemul de cot reprezint obligaia angajatorilor ca un anumit procent din personal s fie persoane cu dizabilitai, obligaie impus att angajatorilor din sectorul public ct i din privat, n special celor care au peste un anumit numr de angajai. Cel mai adesea, nerespectarea acestor obligaii atrage sanciuni pecuniare asupra angajatorilor, iar fondurile strnse sunt utilizate pentru servicii de recuperare sau reintegrare socio-profesional pentru persoane cu dizabilitai. Sistemul de cot s-a dezvoltat dup primul rzboi mondial, Germania fiind printre primele ri care au introdus astfel de prevederi (1922), fiind urmat de mare parte din rile europene. Modelul pleac de la prezumiile c: fr obligaii prevzute de lege pentru angajatori, acetia nu vor angaja persoane cu dizabiliti din cauza productivitii reduse i de la prezumpia c persoanele cu dizabiliti nu pot concura liber pe piaa muncii

n Romnia sistemul de cot a fost introdus prin Legea nr.57/1992 ce prevedea c angajatorii cu peste 250 de angajai s aib cel puin 3% din personal persoane cu dizabiliti. Dac nu ndeplineau aceast condiie, valoarea sanciunii era salariul minim brut pe ar nmulit cu numrul de locuri de munc neocupate. Sistemul de cot din Romnia are o implementare slab. Nu a dus la o rat de ocupare rezonabil pentru persoanele cu dizabiliti, ci doar a introdus o nou tax ce aduce venituri la buget. Deoarece aceste venituri intr n bugetul general nu este clar n ce msur aceti bani se ntorc la persoanele cu dizabiliti sub forma serviciilor de integrare pe piaa muncii, cum se ntmpl n majoritatea rilor care au sistemul de cot.

Beneficiile angajatorului n Romnia:


La angajarea n munc a unei persoane cu dizabiliti nu exist cheltuieli suplimentare generate de acest lucru, mai mult sunt deductibile de la calculul profitului impozabil urmtoarele cheltuieli: cheltuielile efectuate pentru adaptarea locului de munc, cheltuielile efectuate pentru achiziionarea utilajelor i echipamentelor utilizate n procesul de producie de ctre persoan cu handicap, cheltuielile efectuate pentru transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munc, cheltuielile efectuate pentru transportul materiilor prime i al produselor finite la i de la domiciliul persoanei cu handicap, angajat pentru munc la domiciliu. (Lg. 448/2006. art. 83, al. a. i b.) Alte cheltuieli legate de procesul de integrare n munc al unei persoane cu dizabilit i deductibile sunt: cheltuielile specifice de pregatire, formare i orientare profesional i de ncadrare n munc a persoanelor cu handicap care sunt deductibile din bugetul asigurrilor de somaj pe care l platete unitatea ctre bugetul de stat. (Lg. 448/2006. art. 83, al. c.) Angajatorii pot beneficia de subvenii din partea statului la angajarea unei persoane cu dizabiliti n cazul n care angajatorul nu este obligat prin lege s angajeze persoane cu handicap, acesta va primi timp de un an de zile salariul minim pe economie, lunar, pentru fiecare persoan cu handicap angajat, cu condiia s o pstreze angajat cel putin 2 ani. (lg. 76 din 16 ianuarie 2002, modificat, art. 85, al. 2). Mai mult, angajatorii care ncadreaz n munc pe durat nedeterminat absolveni din rndul persoanelor cu handicap sunt scutii de plata asigurrilor pentru somaj i primesc lunar, timp de 1,5 ani urmtoarele sume: a) 1 salariu de baz minim brut de ar pentru absolvenii ciclului inferior al liceului sau ai colilor de arte i meserii; b) 1,2 salarii de baz minime brute pe ar, pentru absolvenii de nvmnt secundar superior sau nvmnt postliceal; c) 1,5 salarii de baz minime brute pe ar, pentru absolvenii de nvmnt superior. (lg. 76 din 16 ianuarie 2002, modificat, art. 80)

Autoriti din domeniul integrrii profesionale n Romnia


n Romnia, autoritatea care activeaz n domeniul integrrii profesionale a persoanelor cu handicap, n orientarea, formarea profesional, ocuparea i angajarea n munc a persoanelor cu handicap este Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale (M.M.F.P.S.) prin Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (A.N.O.F.M.) i prin Autoritatea Naional pentru Persoanele cu Handicap (A.N.P.H.), reorganizat n anul 2010 cnd a devenit Direcia General pentru Protecia Persoanelor cu Handicap n cadrul Ministerului Muncii, Familiei i Protecie Sociale.

Intr-o tara lovita de criza si care nu a reusit sa renunte prea mult la prejudecati, integrarea persoanelor cu dizabilitati in piata muncii pare o adevarata lupta cu morile de vant. Romania se vrea a fi o tara democrata, unde egalitatea ar trebui sa fie un principiu de baza, insa lucrurile stau cu totul altfel.

Estimare pesimista: 8% dintre romani au un handicap


Circa 700.000 dintre romani, adica 4% din populatie, apar in actele oficiale avand un handicap, insa in realitate cifra romanilor care sufera din cauza unei dizabilitati sau alta este dubla. La nivel global, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) arata ca peste un miliard de oameni sufera de dizabilitati, o crestere de 50% in comparatie cu datele de acum 40 de ani, informeaza TVR Info. Specialistii estimeaza ca de fapt circa 1.400.000 de romani sufera de un handicap, insa majoritatea intalnesc diverse impedimente in a merge la un doctor. In Romania, doar 4,2 la suta dintre persoanele cu dizabilitati au un loc de munca, cifra care claseaza tara nostra pe ultimul loc in Uniunea Europeana, Totodaa, Romania se afla penultimul loc in privinta sumelor alocate pentru servicii sociale pentru persoane cu dizabilitati, rezulta dintr-un raport prezentat vineri, citat de Mediafax. "Daca la nivelul Uniunii Europene, nivelul de ocupare a fortei de munca de catre persoanele cu dizabilitati este de 50 la suta, in Romania doar 4,2 la suta din totalul persoanelor cu dizabilitati aveau un loc de munca la 31 martie 2010. Conform datelor statistice ale ANPH: din 681.558 persoane cu dizabilitati, doar 28.826 erau angajate in mu

Premiera in Romania: Prima fabrica in care lucreaza persoane cu dizabilitati


Nu sunt multi oameni de afaceri dispusi sa investeasca intr-o fabrica in care sa lucreze numai persoane cu dizabilitati. In strainatate, acesti oameni nu numai ca isi pot gasi un loc de munca stabil, dar pot duce o viata aproape normala, din punct de vedere social si economic. In Romania, lucrurile s-au miscat mai greu, tot ce a fost facut pentru a veni in sprijinul persoanelor cu dizabilitati fiind la presiunea Uniunii Europene. Fabrica Nazarcea Group a fost deschisa publicului larg incepand cu luna ianuarie a anului 2013. Populatia poate cumpara produse din ceramica pictate manual, lumanari decorative, produse de panificatie sau va putea beneficia de servicii precum spalatorie a autovehiculelor, croitorie, curatatorie. Fabrica dedicata exclusiv persoanelor cu dizabilitati a fost deschisa in cadrul proiectului cu fonduri UE "Orizont 2009". Valoarea totala a proiectului a fost de 8.236.364 lei, din care asistenta financiara

nerambursabila solicitata de 6.420.721 lei si contributie proprie: 1.379.936 lei. Florin Giosan, coordonatorul Nazarcea Grup, ne-a explicat de unde i-a venit ideea si cum functioneaza aceasta fabrica speciala, prima din Romania. Cum v-a venit ideea sa infiintati prima fabrica ce lucreaza exclusiv cu persoane cu dizabilitati? Cum ati procedat? Ca si idee de afacere, dezvoltarea acestei intreprinderi de insertie sociala (Nazarcea Grup) a pornit in anul 2008, cand in urma unei vizite efectuate in Olanda am realizat cum se poate imbunatati stilul de viata a unei persoane cu dizabilitati prin includerea acesteia intr-un loc de munca protejat. Analizand nevoile sociale care au fost identificate la nivelul sectorului 1 de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1 in ceea ce priveste persoanele cu handicap, consultarea partenerilor sociali cat si studierea statisticilor nationale cu privire la incluziunea pepiata muncii a persoanelor cu dizabilitati, respectiv participarea scazuta a acestora la accesarea locurilor de munca. Nazarcea Grup functioneaza pe locatia unui fost centru de plasament inchis in anul 2008, locatie care a fost refunctionalizata si extinsa prin constructia unei mansarde si a unei spalatorii auto. Suprafata totala construita este de 4.000 mp. Finantarea necesara pentru punerea in practica a ideii a fost asigurata de catre Primaria Sectorului 1 aproximativ 50% iar diferenta prin implementarea a doua proiecte europene finantate din Fondul Social European prin POSDRU. Cati angajati aveti, ce salarii au si ce anume produc? Programul de lucru este de opt ore? In acest moment, in cadrul Nazarcea Grup lucreaza 70 de persoane cu diferite dizabilitati, persoane care nu si-au pastrat capacitatea de munca total sau partial. In proportie de 95%, aceste persoane la angajare nu aveau nicio experienta anterioara in domeniul in care lucreaza acum. Functie de nivelul de instruire a acestora si de calificarea pe care o au, salariile variaza intre nivelul salariului minim pe economie si 1.200 lei. Mentionez ca, odata incadrate in munca, aceste persoane beneficiaza in continuare de indemnizatii prevazute de Legea 448/2006 privind protectia persoanelor cu handicap. De asemenea, persoanele incadrate in gradul I si II de invaliditate sunt scutite de plata impozitului pe venitul salarial. Programul de lucru este de 8 ore pe zi, in intervalul 8.00 - 16.00 de luni pana vineri, iar pentru angajatii cu jumatate de norma 4 ore pe zi. Nazarcea Grup este format din 8 ateliere: brutarie, spalatorie textila, tipografie, croitorie, atelier de lumanari decorative, atelier ceramica, spalatorie auto si atelier gradinarit (2 sere in comuna Clinceni). Cum va recrutati angajatii? Mai faceti angajari? Persoanele care doresc un loc de munca aici trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba varsta de minim 18 ani, sa aiba domiciliul legal in Municipiul Bucuresti sau jud. Ilfov, sa nu fie incadrate in munca si sa posede un certificat de incadrare in tip si grad de handicap. Sunt evaluati psihologic, social si vocational de catre specialistii Nazarcea Grup dupa care le vor fi evaluate abilitatile practice pe care acestia le au in cadrul atelierelor de lucru. Posturi vacante mai sunt in atelierele: brutarie, tipografie, croitorie, ceramica si spalatorie auto. In anul ce urmeaza intentionam sa dezvoltam ateliere noi, cum ar fi o divizie de curatenie parcuri sau o statie de neutralizare deseuri, deci locuri de munca vor mai fi create. Cum procedati cu angajatii care au dificultati de transport? Pana in acest moment nu avem persoane cu deficiente grave de deplasare(cum ar fi persoane in fotoliu rulant). Daca va aparea o astfel de situatie, dispunem de un microbuz echipat cu rampa de urcare. Unde distribuiti produsele? Aveti etichete speciale prin care anuntati ca acestea sunt produse de persoane cu dizabilitati?

In cele 12 luni de pilotare a intreprinderii sociale, perioada cat am fost sub finantare europeana, produsele si serviciile realizate aici au fost furnizate Directiei Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1, in subordinea careia functionam ca si Unitate Protejata Autorizata. Incepand cu 1 decembrie am demarat o campanie de informare a IMM-urilor cu peste 50 de angajati, care au obligatia prin lege sa angajeze persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati. (art.78, alin.(2) din Legea 448/2006). Angajatorii care nu respecta aceasta prevedere au doua variante: pot opta pentru plata lunara catre bugetul de stat a unei sume reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap ori achizitioneaza produse si servicii de la astfel de unitati protejate in suma echivalenta cu suma datorata bugetului de stat.

De asemenea, ne indreptam atentia si catre persoanele fizice care pot achizitiona produse de la noi: am deschis un punct de desfacere a produselor de panificatie, cat si un magazin in incinta fabricii unde pot fi achizitionate si produse realizate in celelalte ateliere. Toate produsele realizate la noi poarta o eticheta din care reiese ca sunt realizate manual de catre persoane cu dizabilitati. (incluziv la spalatoria auto, clientii primesc un odorizat de masina prin care li se multumeste ca au spalat masina acolo si astfel au contribuit la pastrarea locului de munca pentru o persoana cu dizabilitati) Ce facilitati aveti de la stat? Facilitatile de care beneficiem de la stat sunt: scutirea de la plata impozitului pe profit cu conditia ca cel putin 75% din suma sa fie reinvestit pentru achizitionarea de echipamente tehnologice sau amenajarea locurilor de munca protejate si decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor de pregatire, formare si incadrare in munca a persoanelor cu handicap. De cand functioneaza fabrica si de ce ati iesit cu produsele pe piata atat de tarziu? Fabrica functioneaza din decembrie 2011 (7 ateliere), dar asa acum spuneam si anterior, fiind sub o finantare europeana, nu am putut iesi pe piata libera cu produsele si serviciile realizate aici. Cele 12 luni de pilotare au fost suficiente pentru instruirea persoanelor cu handicap la locul de munca. Spalatoria auto, finantata printr-un alt proiect european, finalizat in octombrie 2011 a functionat in aceasta perioada pentru publicul larg, fiind una dintre activitatile care merg foarte bine, motiv pentru care in anul 2013 o vom extinde cu inca doua rampe de lucru. In Romania, din cele peste 600.000 de persoane cu dizabilitati fizice sau psihice, doar 27.000 lucreaza. De ce credeti ca patronii evita angajarea persoanelor cu dizabilitati? Diferenta dintre noi si un angajator privat este urmatoarea: scopul nostru este consolidarea coeziunii sociale, dezvoltarea comunitatii locale si implicarea persoanelor cu dizabilitati in activitati economice,deci prioritate acordata obiectivelor sociale si nu capitalului pe cand scopul unui angajator privat este maximizarea profitului. Cei 70 de angajati cu dizabilitati sunt sustinuti de instructori, care au experiente relevante in munca cu astfel de persoane, de psihologi, asistenti sociali, consilieri vocationali si asistenti medicali. Acesta este motivul pentru care patronii nu angajeaza astfel de persoane. Si daca vorbim deangajatori mari (peste 50 de angajati) acestia inca prefera sa vireze banii la bugetul de stat in schimbul colaborarii cu o unitate protejata.