In pustiu pe o buturuga de timp intarziata , Intr.

o odaie uitata ,in plina noapte Modest si frumos decorata Cu mult gust sarcatisc si putin umor Clipeste din ochi,un pictor muritor. Ascuns dupa drperia murdara , Asculta si priveste atent ce se intampla afara . Sub nucul din fata casei sale, Rasar tulpini de arboli inalti, Imbracati intr-o patura groasa de copaci uscati. Frunzele galbene si mute, zac pe jos cazute . Aude vag in departare , Cum plopii isi scutura frunzele De stropi de ploaie . Timida, lumina lunii de afara, Pare sa ca-l anunta ,ca incepe o noua toamna . lL cuprinde o depresie murdara, Amintindu-si de minunata vara, De multele verzituri acompaniate De vietati minuscule si multe animale De soerele plin de viata si stralucitor Ce abea astepta sa fie pus pe o panza in diferite culori . Imediat revenind la prezent, Cu pansula in mana Si dezgustat de stare , Se apuca de pictat Peisajul de toamna umed si uscat !!