UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

PROIECTAREA UNUI
REDRESOR TRIFAZAT IN PUNTE
NECOMANDAT











Student: Stanica Madalin Adrian
Facultatea de Inginerie Electrica
Grupa: 121 B

Profesor indrumator :
LUCIAN PARVULESCU



2
CUPRINS



Etape de proiectare .............................................................................. 3

Tema de proiect ................................................................................... 4

Datele de proiectare ............................................................................. 6

Alegerea diodelor semiconductoare de putere ..................................... 6
- Alegerea diodelor ... 6
- Alegerea sistemului de racire ......................................................... 7
- Verificarea diodei din punct de vedere termic ................................ 8

Calculul protectiilor la suprasarcina, scurtcircuit
si supratensiuni .................................................................................. 8
> Calculul protectiilor la scurtcircuit si suprasarcina ........................ 8
- Stabilirea tensiunii nomnale a sigurantei (Un) ........................ 9
- Stabilirea curentului nominal al sigurantei .............................. 9
- Verificarea sigurantei la suprasarcina de scurta durata ........... 9
- Verificarea protectiei diodei la scurtcircuit ........................... 10
> Calculul protectiei impotriva supratensiunilor
care apar in momentul comutatiei diodelor ........................... 11













3
ETAPE DE PROIECTARE





1. Alegerea diodelor semiconductoare de putere

a) Alegerea diodelor
b) Alegerea sistemului de racire
c) Verificarea diodei din punct de vedere termic

2. Calculul protectiilor la suprasarcina, scurtcircuit si
supratensiuni

2.1. Calculul protectiilor la scurtcircuit sisuprasarcina

a) Stabilirea tensiunii nomnale a sigurantei (U
n
)
b) Stabilirea curentului nominal al sigurantei
c) Verificarea sigurantei la suprasarcina de scurta durata
d) Verificarea protectiei diodei la scurtcircuit

2.2. Calculul protectiei impotriva supratensiunilor care apar in
momentul comutatiei diodelor






















4
TEMA DE PROIECT


Tema proiectului consta in proiectarea unui redresor trifazat in punte
necomandat (cu diode de siliciu).


Partea de forta a redresorului trifazar in punte


Principiul de functionare al redresorului

Primarul transformatorului poate fi conectat in stea sau triunghi. Sarcina
redresorului este rezistiv-inductiva.
Diodele conduc doua cate doua, pe rand, in functie de variatia tensiunilor din
secundar. In orice moment, dintre diodele grupului de comutarie P (D
1
, D
3
, D
5
) va
conduce dioda care are anodul cel mai pozitiv, iar dintre diodele grupului N (D
2
, D
4
,
D
6
) va conduce dioda care are catodul cel mai negativ. Tensiunea redresata u
d
este
egalacu diferenta dintre potrentialul anodului si respectiv potentialul catodului
diodelor care conduc, adica diferenta dintre infasuratoarele alternantelor positiva si
respectiv negativa ale sistemului trifazat de tensiuni din secundarul transformatorului
(u
10
, u
20
, u
30
). Fiecare dioda conduce unn intervalk egal cu o treime dintr-o perioada a
tensiunii retelei si este supusa pe durata blocarii la o tensiune inverse maxima u
Rmax
.



5


Formele de unda caracteristica functionarii redresorului trifazat in punte


6
DATELE DE PROIECTARE

N=17
U
dn
=(400+n*100)=400+1700=2100 V
I
dn
=(500+n*40)=500+680=1180 A
f=50 Hz
Conditii de suprasarcina
300 % timp de 1 min
150 % timp de 2 ore
T
A
=40C
I
P
=5 kA
L
S
=375 H


1. Alegerea diodelor semiconductoare de putere

a) Alegerea diodelor

Se face astfel incat sa nu fie depasiti doi parametri:
tensiunea inversa repetitiva maxima V
RRM
;
curentul mediu direct maxim
FAVM
I
Pentru stabillizarea acestora trebuei cunoscute formele de unda ale tensiunii
inverse pe dioda si curentului direct prin dioda, forma de unda determinate de
schema convertorului. Cunoscand formele de unda si valorile impuse pentru
curent si tensiune la iesirea convertorului se deduc tensiunea inversa maxima V
RM

si curentul direct mediu
FAV
I pe care le va suporta in functionare normala.
Concret, pentru redresorul considerat se calculeaza, in prima aproximatie,
considerand:
V
U
U
U U U
dn
d dn
95 , 2198
5 . 0 *
6
2100
6
sin
6

6
sin
6

0
= = =
= =
t
t
t
t
t


Curentul mediu prin fiecare brat al puntii redresoare sa fie:
A
I
I
dn
brat FAV
393
3
1180
3
) (
~ = =

Se determina apoi valorile minime admisibile pentru V
RRM
si
FAVM
I :
RM RRM
V V > cu
V V
V V
V V
U c V
RRM
RM
RM
RM
228 , 5805
228 , 5805
95 , 2198 * 4 , 2 * 1 . 1

* * 1 . 1
>
=
=
=
u

7
Unde coeficientul 1.1 tine seama de faptul ca se admit variatii ale tensiunii
intre 85% si 110%. Coeficientul
u
c = 1.5 2.5 este un coeficient de siguranta si se
considera 2,4 in cazul aceasta (presupunem cunoasterea naturii si amplitudinii
supratensiunilor).
i
FAV
FAVM
c
I
I >
Unde c
i
= 0.6 0.9 este un coeficient de siguranta ce tine seama de faptul ca
se foloseste racire naturala.
Pentru redresorul considerat rezulta cu
u
c =2,4 si c
s
=0.8
A
I
I
brat FAV
brat FAVM
491
8 . 0
393
8 . 0
) (
) (
= = >
Consultand catalogul Diode cu siliciu al SC Baneasa SA se aleg 2 diode de
tip D500N2600, cu A I
FAVM
491 = si V
RRM
=5805,228V ce se vor monta in serie.

b) Alegerea sistemului de racire

Din catalog (Anexa 1) se noteaza marimile caracteristice diodei:
- rezistenta dinamica r
T
=0.75m ;
- tensiunea de prag V
T0
= 0.9V.
Se calculeaza puterea medie dezolvata in conductie in regim normal pe o
dioda:
W P
P
I r
I
V P
I r I V P
FAV
FAV
FAV T
Dn
TO FAV
FRMS
T FAV TO FAV
4 , 348
) 3 *
3
1180
( * 10 * 75 . 0
3
1180
* 9 . 0
) 3 * ( *
3
*
* *
2 3
2
2
~
+ =
+ =
+ =

142 . 0
008 . 0
15 , 0
=
= A
s A +
thCA
thCA
R
r
W
C
r R
o



Alegem un radiator cu urmatoarele caracteristici:

L = 250 mm
R
thJC
=0.04
R
thCA
=0.142
8

c) Verificarea diodei din punct de vedere termic


C C T
R P T T
C C T
T
C
thCA FAV A C
VJ
VJ
O O
O O
< ~ + =
+ + =
s =
+ + + =
125 89 142 . 0 * 4 , 348 40
150 55 , 147
) 142 . 0 008 . 0 04 . 0 ( * 1 , 566 40


Valoarea din catalog T
Cmax
= 125 C este mai mare decat T
C
din care rezulta
un regim termic adecvat.

2. Calculul protectiilor la suprasarcina, scurtcircuit si supratensiuni

2.1. Calculul protectiilor la scurtcircuit si suprasarcina

a) Stabilirea tensiunii nomnale a sigurantei (U
n
)

Date nominale:

> tensiunea la bornele instalatiei U
n instal
= 400V,
> curentul mediu redresat, nominal A I
dn
1100 =

> conditii de suprasarcina clasa F (conditii grele, conform C.E.I.)

- suprasarcina de 150% timp de 2 h (I
supr 1
) cu valoarea medie

A I
I I
r
dn r
1650
5 . 1
1 sup
1 sup
=
=

- suprasarcina de 300% timp de 1 min (I
supr 2
) cu valoarea medie

A I
I I
r
dn r
3300
3
2 sup
2 sup
=
=

> frecventa de lucru f = 50 Hz.


> tensiunea inversa de varf, maxim admisibila la bornele circuitului
V V
V
U V
RM
RM
instal n RM
565
400 * 2
2
=
=
=

> inductivitatea totala a circuitului exterior: L
s
=375 H
> curentul prezumat de scurtcircuit: I
p
=5 KA

Pentru alegerea diodei in curent si tensiune folosim relatiile:
A I
I
I
D
dn
D
366
3
1100
3
= =
=

A I
I
I
D
dn
D
635
3
1100
3
= =
=

A I
I
I
FAVM
D
FAVM
733
5 . 0
366
3 . 0
= >
=

9
V V
U V
RRM
Instal n RRM
1128 565 * 2
* 2
= >
>


In urma consultarii catalogului alegem diodele D1300N1400 ce au:
- V
RRM
>1128V cu valoarea 1300V ;
- I
FAVM
>1220A respectiv 1400V.
-
Tensiunea nominala a sigurantei trebuie sa fie mai mare sau egala cu tensiunea
dintre ornele intre care este conectata (U
ninstal
).
U
n
> U
n instal

U
n sig
=500V

b) Stabilirea curentului nominal al sigurantei

Curentul nominal al sigurantei se alege in functie de valoarea efectiva a curentului
de suprasarcina de lunga durata (I
supr 1
). Pentru sigurante in serie cu diodele, curentul
prin siguranta va fi acelasi cu cel prin dioda.
Valoarea efectiva a curentului de suprasarcina de lunga durata printr-o siguranta
I
Ds
va fi:
A
c n
I
I
s p
dn
s Ds
952
3
1100
* 5 . 1
1
3
= = =o
unde:
s
= coeficient de suprasarcina;
s
=1.5
n
p
= 1 ,numarul de sigurante in paralel, conectate in serie cu dioda
c
s
= coeficient care tine seama de neuniformitatea repartitiei curentilor
prin sigurantele in paralel (daca este cazul). Se alege c
s
=0.6 0.9
-consideram n
p*
c
s
=1

Se alege curentul nominal al sigurantei:
I
n
> I
Ds

Cu: U
n
=500V si I
n
=1000A alese din catalog.


c) Verificarea sigurantei la suprasarcina de scurta durata

Siguranta fuzibila nu trebuie sa se topeasca pe durata supratensiunii de scurta
durata.
Pentru sigurante in serie cu dispozitivele, valoarea efectiva a curentului de
suprasarcina de scurta durata (I
supr 2
) va fi:

s p
r
s p
dn
s Dsd
c n
I
c n
I
I
1
3
1
3
2 sup
= = |
unde:
dn
r
s
I
I
2 sup
= | - coeficient de suprasarcina de scurta durata
I
dsd -
valoarea efectiva a curentului de suprasarcina de scurta durata

Calculam raportul:
9 . 1 = =
n
Dsd
I
I


Din caracteristaica t=f() data in catalogul de sigurante, rezulta t
p
(timpul de
prearc) care verifica conditia
10
t
p
>t
sd
,unde t
sd
= durata suprasarcinii de scurta durata; pentru
conditiile de suprasarcina de tip F, t
sd
= 1 min.

t
prearc
=500s > 60s

d) Verificarea protectiei diodei la scurtcircuit

Pentru ca dioda sa nu se distruga in timpul regimului de scurtcircuit si
siguranta ultrarapida sa-I ofere protectie trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

1. Curentul limitat de catre siguranta I
l
sa fie mai mic decat curentul direct de
suprasarcina accidentala la cald al diodei (I
FSM
= Surge Forward Maximum
Current)

I
l
<I
FSM

cu datele din catalog pentru dioda aleasa avem: 12KA < 17 KA relatia verificandu-se.
Din caracteristicile de limitate ale sigurantei fig.5- am ales I
l
=I
c
=12KA .

2. Pentru ca siguranta sa se topeasca inaintea arderii prin efect termic a
dispozitivului semiconductor este necesara o corelare a integralelor de curent
(Joule) ake sigurantei si diodei.

Pentru sigurantele montate in serie cu diodele:

k(I
2
t)
totala siguranta
< (I
2
t)
la cald a diodei
0.8*1.1*10
6
A*s < 2000*10
3
A*s (A)

3. Verificarea la tensiunea de arc

Pentru ca tensiunea care apare la arderea sigurantei sa nu distruga dioda
trebuie indeplinita conditia:
U
A
<V
RRM dioda

Din curba U
a
=f(U) data in catalogul de sigurante determinam U
a
= 850V care
este mai mica decat V
RRM
=1400 V.
















11
2.2. Calculul protectiei impotriva supratensiunilor care apar in momentul
comutatiei diodelor


Functionarea fiabila a diodelor redresoare impune mentinerea tensiunilor
inverse de varf sub valorile limita repetitive specificare in datele de catalog.
Supratensiunile de comutatie apar periodic la blocarea diodelor datorita energiei
inmaganizate in inductivitatile din circuit. Ele pot depasi V
RRM
, dar in general, nu au
energie mare. De regula, tensiunea nominala a condensatorului trebuie sa fie cel putin
egala cu V
RRM
, iar elementele de protectie trebuiesc montate in imediata vecinatate a
diodelor cu fire cat mai scurte.
Valorile orientative pentru grupul individula RC de limitate a supratensiunilor
se pot calcula cu urmatoarele relatii:

F C
F

65 . 2
564
750 2
] [
V
2Q
C
RM
S
=

=
=

O = =
O =
88 . 11
65 . 2
375
] [
R
C
L
R
s


unde: Q
s
=sarcina staocata la jonctiunea diodei
L
s
=inductivitatea totala a circuitului exterior diodei
V
RM
=tensiunea inversa maxima care apare la bornele diodei.

Sarcina stocata Q
s
=750 C (din catalog)

se afla din caracteristica
|
.
|

\
|
=
dt
di
f Q
s
data in catalogul diodei, unde panta de scadere a curentului |
.
|

\
|

dt
di
o
determina in continuare:
s
A
H
V
H L
V V
dt
di
s
RM

5 . 1
375
654
] [
] [
= = =
|
.
|

\
|


Puterea disipata in rezistenta de amortizare R se calculeaza cu relatia:

P
R
=2 Q
s
V
RM
f 10
-6
[W]
P
R
=2*750*10
-6
*564*50=42.3W => P
R
= 50W














12



BIBLIOGRAFIE





1. F. Ionescu, S. Nitu, D Floricau, Dispozitive semiconductoare de
putere, Editura Tempus, Bucuresti, 1997

2. F. Ionescu, S. Nitu, D. Flondor C. Mihalache, Convertoare Statice
de putere, Editura Tempus, Bucuresti, 1997

3. F. Ionscu, Convertoare statice de putere. Note de curs

4. Dan P.A. : Diode cu siliciu, Catalog, Editura Tehnica, Bucuresti,
1986

5. Catalogu Diode cu siliciu al SC Baneasa SA