Sunteți pe pagina 1din 11

Tulburari somatoforme:

Criteriile de diagnostic pentru 300.81 Tulburarea de somatizare


A. Un istoric de multe acuze somatice ncepnd nainte de etatea de 30 de ani care survin o perioad de muli ani si care au drept rezultat solicitarea tratamentului sau o deteriorare semnificativ n domeniul social, profesional sau n alte domenii importan te de funcionare. B. Fiecare dintre urmtoarele criterii trebuie s f i fost satisfcute, cu simptome individuale survenind oricnd n cursul perturbrii: (1) patru simptome a/g/ce: un istoric de durere cu cel puin patru sedii sau funciuni diferite (de ex., cap, abdomen, spate, articulaii, extremiti piept, rect, n cursul menstruaie!, raportului sexual ori miciunii); (2) dou simptome gastrointestinale: un istoric de cel puin dou simptome gastrointestinale, altele dect durerea (de ex., grea, flatulen , vrsturi, altele dect n cursul sarcinii, diaree sau intoleran la diverse alimente); (3) un simptom sexual: un istoric de cel puin un simptom sexual sau de reproducere, altul dect durerea (de ex., indiferen sexual, disfuncie erectil sau ejaculator ie, menstruaii neregulate, sngerare menstrual excesiv, vrsturi pe toat durata sarcinii); (4) un simptom pseudoneurologic: un istoric de cel puin un simptom sau deficit sugernd o condiie neurologic nelimitat la durere (simptome de conversie, cum ar fi deteriorarea coordonrii sau echilibrului, paralizie sau scderea localizat a forei musculare, dificultate n deglutiie sau senzaia de nod n gt, afonie, retenie de urin, halucinaii, pierderea senzaiei tactile sau de durere, diplopie, cecitate, crize epileptice, simptome disociative, cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunotinei, alta dect leinul). C. Fie (1), fie (2): (1)dup o investigaie corespunztoare, nici unul dintre simptomele de la criteriul B nu poate fi explicat complet de o condi ie medical general cunoscut ori de efectele directe ale unei substane (de ex., un drog de abuz, un medicament); (2) cnd exist o condiie medical general asemntoare, acuzele somatice sau deteriorarea social sau profesional rezultant sunt n exces fa de ceea ce ar fi de ateptat din istoric, examenul somatic sau datele de laborator. D. Simptomele nu sunt produse intenional sau inventate ca (ca n tulburarea factice sau simulare)

Criteriile de diagnostic pentru 300.81 Tulburarea Somatoform Nedifereniat


A. Una sau mai multe acuze somatice (de ex., fatigabilitate, pierderea apetitului, acuze gastrointestinale sau urinare). B. Fie (1), fie (2): (1)dup o investigaie corespunztoare, simptomele nu pot fi explicate complet de o condiie medical general cunoscut ori de efectele directe ale unei substane (de ex., un drog de abuz, un medicament); (2) cnd exist o condiie medical general asemntoare, acuzele somatice sau deteriorarea social ori profesional rezultat este n exces fa de ceea ce ar fi de ateptat din istoric, examenul somatic sau datele de laborator.

C. Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic n domeniul social, profesional sau n alte domenii importante de funcionare. D. Durata perturbrii este de cel puin 6 luni. E. Perturbarea nu este explicat mai bine de alt tulburare mental (de ex., de alt tulburare somatoform, de o disfuncie sexual, de o tulburare afectiv, anxioas, de somn sau psihotic). F. Simptomele nu sunt produse intenional sau simulate (ca n tulburarea factice sau n simulare).

Criteriile de diagnostic pentru 300.11 Tulburarea de Conversie


A.Unul sau mai multe simptome sau deficite afectand funcia motorie voluntar sau senzorial si care sugereaz o condiie neurologic sau o alt condiie medical general. B. Factorii psihologici sunt considerai a fi asociai cu simptomul sau deficitul, deoarece iniierea sau exacerbarea simptomului sau deficitului este precedat de conflicte sau de ali stresori. C.Simptomul sau deficitul nu este produs intenional sau simulat (ca in tulburarea factice Sau in simulare). D.Dup o investigaie corespunztoare, simptomul sau d eficitul nu poate fi explicat complet de o condiie medical general sau de efectele directe ale unei substane, ori de un comportament sau experien sancionat cultural. E. Simptomul sau deficitul cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcionare, ori justific evaluarea medical. F. Simptomul sau deficitul nu este limitat la durere sau la o disfuncie sexual, nu survine exclusiv in cursul tulburrii de somatizare si nu este explicat mai bine de alt tulburare mental. De specificat tipul de simptom sau deficit: Cu simptom sau deficit motor Cu simptom sau deficit senzorial Cu crize epileptice sau convulsii Cu tablou clinic mixt.

Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Algic


A. Durerea intr-unul sau mai multe sedii anatomice este elementul predominant al tabloului clinic si este suficient de sever pentru a justifica atenie clinic. B. Durerea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcionare. C. Factorii psihologici sunt considerai a avea un rol important in debutul, severitatea, exacerbarea sau persistena durerii. D. Simptomul sau deficitul nu este produs intenional sau simulat (ca in tulburarea factice sau simulare). E. Durerea nu este explicat mai bine de o tulburare afectiv, anxioas sau psihotic si nu satisface criteriile pentru dispareunie.

A se codifica dup cum urmeaz: 307.80 Tulburare algic asociat cu factori psihologici: factorii psihologici sunt considerai a avea rolul major in debutul, severitatea, exacerbarea sau persistena durerii. (Dac este prezent o condiie medical general, aceasta nu are un rol major in debutul, severitatea, exa cerbarea sau persistena durerii). Acest tip de tulburare algic nu este diagnosticat dac sunt satisfcute, de asemenea, criteriile pentru tulburarea de somatizare. De specificat dac: Acut: durata de mai puin de 6 luni Cronic: durata de 6 luni sau mai mult 307.89 Tulburare algic asociat, atat cu factori psihologici, cat i cu o condiie medical general: atat factorii psihologici, cat si o condiie medical general sunt considerai a avea roluri importante in debutul, severitatea, exacerbarea sau persistena durerii. Condiia medical general asociat sau sediul anatomic al durerii (vezi mai jos) este codificat pe axa III. De specificat dac: Acut: dac durata este de mai puin de 6 luni Cronic: durata de 6 luni sau mai mult Not: Urmtoarea nu este considerat tulburare mental i este inclus aici pentru a facilita diagnosticul diferenial. Tulburare algic asociat cu o condiie medical general: o condiie medical general are un rol major in debutul, severitatea, exacerbarea sau persistena durerii. (Dac sunt prezeni si factori psihologici, acetia nu sunt considerai a avea un rol major in debutul, severitatea, exacerbarea sau persistena durerii). Codul diagnostic pentru durere este selectat pe baza condiiei medicale generale asociate, dac a fost stabilit vreuna (vezi anexa G) ori pe sediul anatomic al durerii, dac condiia medical general nu a fost inc prcis stabilit de exemplu, regiunea lombar (724.2), sciatic (724.3), pelvin (625.9), cefalee (784.0), facial (784.0), tora cic (786.50), articular (719.4), osoas (733.90), abdominal (789.0), mamar (611.71), renal (788.0), auricular (388.70), ocular (379.91), orofaringian (784.1), dentar (525.9), urinar (788.0).

Criteriile de diagnostic pentru 300.7 Hipocondrie


A. Preocuparea subiectului in legtur cu faptul c ar avea sau chiar ideea care o maladie sever, bazat pe interpretar ea eronat de ctre acesta a simptomelor corporale. B. Preocuparea persist in dispreul evalurii medicale corespunztoare si a asigurrii de contrariu. C. Convingerea de la criteriul A nu este de intensitate delirant (ca in tulburarea delirant, tip somatic), si nu este limitat la o preocupare circumscris la aspect (ca in tulburarea dismorfic corporal). D. Preocuparea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de funcionare . E. Durata perturbrii este de cel puin 6 luni.

F. Preocuparea nu este explicat mai bine de anxietatea generalizat, tulburarea obsesivocompulsiv, panic, un episod depresiv major, anxietatea de separare sau alt tulburare somatoform.

De specificat dac: Cu contiina maladiei redus: dac, pentru cea mai mare parte a timpului in cursul episodului curent, persoana nu recunoate c preocuparea referitoare la avea o maladie este excesiv sau nejustificat.

Criteriile de diagnostic pentru 300.7 Tulburarea Dismorfic Corporal


A. Preocupare pentru un presupus defect in aspect. Dac este prezent i o uoar anomalie fizic, preocuparea persoanei este marcat excesiv. B. Preocuparea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de funcionare. C. Preocuparea nu este explicat de alt tulburare mental (de ex., de insatisfacia in legtur cu conformaia i dimensiunea corpului in anorexia nervoas).

Tulburari de personalitate:
Criteriile de diagnostic pentru o Tulburare de Personalitate
A. Un pattern durabil de experien intern i de comportament care deviaz considerabil de la cerinele culturii individului. Acest pattern se manifest in dou (sau mai multe) din urmtoarele domenii: (1) cunoatere (adic modurile de a se percepe i interpreta pe sine, alte persoane i evenimentele); (2) afectivitate (adic, gama, intensitatea, labilitatea si adecvare? Rspunsului emoional);. (3) funcionare interpersonal; (4) controlul impulsului. B. Patternul durabil este inflexibil i pervasiv in raport cu o gam larg de situaii personale i sociale. C. Patternul durabil duce la o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de funcionare.

D. Patternul este stabil i de lung durat, iar debutul su poate fi trasat retrospectiv cel puin pan in adolescen sau la inceputul perioadei adulte. E. Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecin a unei alte tulburri mentale. F. Patternul durabil nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiii medicale generale (de ex., traumatism cranian)

Criteriile de diagnostic pentru 301.0 Tulburarea de Personalitate Paranoid


A. O neincredere si suspiciozitate pervasiv fa de alii, astfel c inteniile acestora sunt interpretate ca ruvoitoare, incepand precoce in perioadaadult i prezente intr -o varietate de contexte, dup cum este indicat de patru (sau mai multe) dintre urmtoarele: (1) suspecteaz, fr o baz suficient, c alii il (o) exploateaz, prejudiciaz sau ineal; (2) este preocupat () de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociailor; (3) refuz s aib incredere in alii din cauza fricii nejustificate c informaiile vor fi utilizate maliios contra sa; (4) citete intenii degradante sau amenintoare in remarci sau evenimente benigne; (5) poart pica tot timpul, adic este implacabil () fa de insulte, injurii sau ofense; (6) percepe atacuri la persoan sau la reputaia sa, care nu sunt evidente altora si este prompt () in a aciona coleros sau in a contraataca; (7) are suspiciuni recurente, fr nici o justificare, referitoare la fidelitatea soiei (soului) ori partenerei (partenerului) sexual (e). B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburri afective cu elemente psihotice ori al altei tulburri psihotice i nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei condiii medicale generale. Not: Dac criteriile sunt satisfcute anterior debutului schiz ofreniei, se adaug premorbid", de ex., Tulburare de personalitate paranoid (premorbid)".

Criteriile de diagnostic pentru 301.20 Tulburarea de Personalitate Schizoid


A. Un pattern pervasiv de detaare de relaiile sociale i o gam restrans de exprimare a emoiilor in situaii interpersonale, incepand precoce in perioada adult i prezente intr-o varietate de contexte, dup cum este indicat de patru (sau mai multe) dintre urmtoarele: (1) nici nu dorete i nici nu se bucur de relaii stranse, inclusiv de faptul de a fi membru al unei familii; (2) alege aproape intotdeauna activiti solitar e; (3) are puin sau nu are nici un interes in a avea experiene sexuale cu alt persoan; (4) ii plac puine ori nu-i plac nici un fel de activiti; (5) lipsa amicilor sau confidenilor apropiai, alii decat rude de gradul I; (6) pare a fi indiferent la criticile sau l audele altora; (7) prezint rceal emoional, detaare sau afectivitate plat. B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburri afective cu elemente psihotice, al altei tulburri psihotice ori al unei tulburri de dezvoltare pervasiv i nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei condiii medicale generale.

Not: Dac criteriile sunt satisfcute anterior debutului schizofreniei, se adaug premorbid", de exemplu, Tulburare de personalitate schizoid (premorbid)".

Criteriile de diagnostic pentru 301.22 Tulburarea de Personalitate Schizotipal


A. Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin disconfort acut in relaii i reducerea capacitii de a stabili relaii intime, precum i prin distorsiuni cognitive i de percepie, si excentriciti de c omportament,incepand precoce in perioada adult si prezent intr -o varietate de contexte,dup cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmtoarele: (1) idei de referin (excluzand ideile delirante de referin); (2) gandire magic sau credine stranii ca re influeneaz comportamentul i sunt incompatibile cu normele subculturale (de ex., superstiiozitate, credin in clarviziune, telepatie ori in cel de al aselea sim"; la copii i adolesceni, fantezii i preocupri bizare); (3) experiene perceptive insolite, incluzand iluzii corporale; (4) gandire i limbaj bizar (de ex., limbaj vag, circumstanial, metaforic, supraelaborat sau stereotip); (S)suspiciozitate sau ideaie paranoid; (6) afect inadecvat sau coarctat; (7) comportament sau aspect bizar, excentric sau part icular; (8) lipsa de amici sau confideni apropiai, alii decat rude de gradul l; (9) anxietate social excesiv care nu diminua odat cu familiarizarea si tinde a fi asociat mai curand cu temeri paranoide decat cu judeci negative despre sine. B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburri afective cu elemente psihotice, al" altei tulburri psihotice ori al unei tulburri de dezvoltare pervasiv. Not: Dac criteriile sunt satisfcute anterior debutului schizofreniei, se adaug premorbid", de ex., Tulburare de personalitate schizotipal (premorbid)".

Criteriile de diagnostic pentru 301.7 Tulburarea de Personalitate Antisocial


A. Exist un pattern pervasiv de desconsiderare i violare a drepturilor altora aprand de la etatea de 15 ani, ca indi cat de trei (sau mai multe) dintre urmtoarele: (1) incapacitate de a se conforma normelor sociale in legtur cu comportamentele legale, indicat de comiterea repetat de acte care constituie motive de arest; (2) incorectitudine, indicat de minitul repetat, uz ul de alibiuri, manipularea altora pentru profit sau plcere personal; (3) impulsivitate sau incapacitate de a plnui dinainte; (4) iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate; (5) neglijen nesbuit pentru sigurana sa sau a altora; (6) iresponsabilitate considerabil, indicat prin incapacitatea repetat de a avea un comportament consecvent in munc ori de a-si onora obligaiile financiare; (7) lipsa de remuscare, indicat prin a fi indiferent ori a justifica de ce a fcut s sufere ori a maltratat sau a furat de la altul. B. Individul este in etate de cel puin 18 ani. C. Exist proba unei tulburri de conduit (vezi pag. 98) cu debut inainte de 15 ani.

D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv in cursul schizofreniei ori al unui episod maniacal.

Criteriile de diagnostic pentru 301.83 Tulburarea de Personalitate Borderline


A. Un pattern pervasiv de instabilitate a relaiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor, si impulsivitate marcat, incepand precoce in perioada adult i prezent intr-o varietate de contexte, ca indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmtoarele: (1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. Not: Nu include comportamentul suicidar sau automutilant, care figureaz la criteriul 5; (2) Un pattern de relaii interpersonale intense i instabile caracterizat prin alternare intre extremele de idealizare i devalorizare; (3) perturbare de identitate: imagine de sine sau contiin de sine marcat i persistent instabil; (4) impulsivitate in cel puin dou domenii care sunt potenial autoprejudiciante (de ex., cheltuieli, sex, abuz de o substan, condus imprudent, mancat compulsiv. Not: Nu include comportamentul suicidar sau automutlilant, care figureaz la criteriul 5; (5) comportament, gesturi sau ameninri recurente de suicid ori comportament automutilant; (6) instabilitate afectiv datorat unei reactiviti marcate a dispoziiei (de ex., disforie episodic intens, iritabilitate sau anxietate durand deregul cateva ore i numai rareori mai mult de cateva zile); (7) sentimentul cronic de vid; 301.50 Tulburarea de Personalitate Histrionic 711 (8)manie intens, inadecvat ori dificultate in a controla mania (de ex., manifestri frecvente de furie, stare coleroas permanent, bti repetate); (9) ideaie paranoid sau simptome disociative severe, tranzitorii, in legtur cu stresul.

Criteriile de diagnostic pentru301.50 Tulburarea de Personalitate Histrionic


Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiv si de cutare a ateniei,incepand precoce in perioada adu lt si prezent intr-o varietate de contexte,dup cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmtoarele (1) este incomodat in situaiile in care nu se afl in centrul ateniei, (2) interaciunea cu altn este caracterizat adesea prmtr -un comportament seductor sau provocator sexual inadecvat, (3) prezint o schimbare rapid si o expresie superficial a emoiilor, (4) uzeaz in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atenia asupra sa, (5) are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii, (6) manifest autodramatizare, teatralism, si o expresie exagerat a emoiilor, (7) este sugestionabil, adic uor de influenat de altn sau de circumstane, (8) consider relaiile a fi mai intime decat sunt in realitate

Criteriile de diagnostic pentru 301.81 Tulburarea de Personalitate Narcisistic

Un pattern pervasiv de grandoare (in fantezie si comportament), necesitatea de admiraie si lipsa de empatie, incepand precoce in p erioada adult i prezent intr-o varietate de contexte, dup cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmtoarele: (1) are un sentiment grandios de auto im portant (de ex., ii exagereaz realizrile i talentele, ateapt s fie recunoscut ca super ior fr realizri corespunztoare); (2) este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, strlucire,frumusee sau amor ideal; (3) crede c este aparte" i unic i poate fi ineles numai de, ori trebuie s se asocieze numai cu, ali oameni (sau institu ii) speciali ori cu status inalt; (4) necesit admiraie excesiv; (5) are un sentiment de indreptire, adic pretenii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automat la dorinele sale; (6) este exploatator interpersonal, adic profit de alii sp re a-i atinge propriile scopuri; (7) este lipsit de empatie: este incapabil s recunoasc sau s se identifice cu sentimentele i necesitile altora; (8) este adesea invidios pe alii sau crede c alii sunt invidioi pe el; (9) prezint comportamente sau atitudini arogante, sfidtoare.

Criteriile de diagnostic pentru 301.82 Tulburarea de Personalitate Evitant


Un pattern pervasiv de inhibiie social, sentimente de insuficien i hipersensibilitate la evaluare negativ, incepand precoce in perioada adult i prezent intr-o varietate de contexte, dup cum este indicat de patru (sau mai multe) dintre urmtoarele: evit activitile profesionale care implic un contact interpersonal semnificativ, din cauza fricii de critic, dezaprobare sau rejecie; nu dorete s se asocieze cu ali oameni decat dac este sigur c este apreciat; manifest reinere in relaiile intime din cauza fricii de a nu se face de ras ori de a nu fi ridiculizat; este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situaii sociale, este inhibat in situaii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare; se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora; refuz s-i asume riscuri personale sau s se angajeze in orice activiti noi din cauza faptului c acestea l -ar putea pune in dificultate.

Criteriile de diagnostic pentru 301.6 Tulburarea de Personalitate Dependent


O necesitate excesiv i pervasiv de a fi tutel at, care duce la un comportament submisiv i adeziv i la frica de separare, i care incepe precoce in perioada adult i este prezent intro varietate de contexte, dup cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmtoarele: are dificulti in a lua decizii comune fr o cantitate excesiv de consilii i reasigurri din partea altora; necesit ca alii s-i asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieii lui; are dificulti in a-i exprima dezacordul fa de alii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea. Not: Nu implic frica real de retribuie; are dificulti in a iniia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere in judecata sau capacitile sale, mai curand decat din cauza lipsei de motivaie sau de energie);

merge foarte departe spre a obine solicitudine i suport de la alii, pan la punctul de a se oferi voluntar s fac lucruri care sunt neplcute; se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand rmane singur din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare s aib grij de sine; caut urgent alt relaie drept surs de solicitudine i suport cand o relaie strans se termin; este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lsat s aib grij de sine.

Criteriile de diagnostic pentru 301.4 Tulburarea de Personalitate Obsesivo Compulsiv


Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine, perfecionism i control mental i interpersonal in detrimentul flexibilitii, deschiderii i eficienei, incepand precoce in perioada adult i prezent intr -o varietate de contexte,dup cum este indicat de cel puin patru (sau mai multe) dintre urmtoarele: este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, in aa msur c obiectivul major al activitii este pierdut; prezint perfecionism care interfereaz cu indeplinirea sarcinilor (de ex., este incapabil s realizeze un proiect, deoarece nu sunt satisfcute standardele sale extrem de stricte); este excesiv de devotat muncii i productivitii, mergand pan la excluderea activitilor recreative i a amiciiilor (nejustificat de o necesitate economic evident); este hipercontiincios, scrupulos i inflexibil in probleme de moralitate, etic sau valori (fapt nejustificat prin identificare cultural sau religioas); este incapabil s se debaraseze de obiecte uzate sau inutile, chiar cand acestea nu au nici o valoare sentimental; refuz s delege sarcini sau s lucreze cu alii in afar de cazul cand acetia se supun exact modului lui de a face lucrurile; adopt un stil avar de a cheltui, atat fa de sine cat i fa de alii, banii fiind vzui ca ceva ce trebuie strans pentru eventua le catastrofe; prezint rigiditate i obstinaie.

301.4 Tulburare de Personalitate Fr Alt Specificaie


Aceast categorie este rezervat tulburrilor de funcionare a personalit ii car e nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare de personalitate specific. Un exemplu in acest sens il constituie prezena de elemente aparinand mai mult decat unei singure tulburri de personalitate specifice, dar care nu satisfac complet criteriile pentru nici o tulburare de personalitate (personalitate mixt") ins impreun creaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in unul sau mai multe domenii de funcionare importante (de ex., social sau profesional). Aceast categorie poate fi utilizat, de asemenea, cand clinicianul consider c o tulburare de personalitate specific neinclus in clasificare, este adecvat. Exemplele includ tulburarea de personalitate depresiv si tulburarea de personalitate pasiv -agresiv (vezi pag. 789 i, respectiv, pag. 791, pentru criteriile de cercetare sugerate).

Tulburari disociative:
Criteriile de diagnostic pentru 300.12 Amnezia Disociativ
A. Perturbarea predominant o constituie unul sau mai multe episoade de incapacitate de a evoca informaii personale importante, de regul de natur traumatic sau stresant, si car e este prea intins pentru a putea fi explicat de uitarea comun. B. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul tulburrii de identitate disociativ, fugii disociative, stresului posttraumatic, stresului acut sau tulburrii de somatizare si nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiii neurologice ori ale altei condiii medicale generale (de ex., tulburarea amnestic datorat unui traumatism cranian). C. Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii de funcionare importante.

Criteriile de diagnostic pentru 300.13 Fuga Disociativ


A. Perturbarea predominant o constituie o cltorie inopi nat departe de cas sau de locul uzual de munc, cu incapacitatea de a reaminti propriul trecut. B. Confuzie referitoare la identitatea personal sau asumarea unei noi identiti (parial sau complet). C. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul t ulburrii de identitate disociativ i nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiii medicale generale (de ex., epilepsia de lob temporal). D. Simptomele cauzeaz o detres s au deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcionare.

Criteriile de diagnostic pentru 300.14 Tulburarea de Identitate Disociativ


A. Prezena a dou sau mai multe stri de personalitate sau identiti distincte (fiecare cu propriul su pattern durabil de percepere, relaionare cu, i gandire despre ambian i sine). B. Cel puin dou dintre aceste stri de personalitate sau identiti iau in mod recurent controlul comportamentului persoanei. C Incapacitatea de a evoca informaii personale importante, care este prea extins pentru a putea fi explicat prin uitarea comun. D. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., unui blackouts sau comportament haotic, in cursul intoxica iei alcoolice) sau ale unei condiii medicale generale (de ex., unei crize pariale complexe). Not: La copii, simptomele nu sunt atribuibile u nor companioni de joc imaginari sau altui joc fantezist.

Criteriile de diagnostic pentru 300.6 Tulburarea de Depersonalizare


A. Experientri recurente i persistente ale sentimentului de detaare de, i de ca si cum subiectul este un observator extern al propriilor procese mentale sau al propriului corp (de ex., sentimentul subiectului c viseaz ). B. in timpul experienelor de depersonalizare, testarea realitii rmane intact. C. Depersonalizarea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional sau in alte domen ii importante de funcionare.

D. Experiena de depersonalizare nu survine exclusiv in cursul altei tulbur ri mentale, cum ar fi schizofrenia, panica, stresul acut ori alt tulburare disociativ si nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau unei condiii medicale generale (de ex., epilepsiei de lob temporal).

300.15 Tulburarea Disociativ Fr Alt Specificaie


Aceast categorie este inclus pentru tulburrile in care elementul predominant este un simptom disociativ (adic, o ruptur in funciile de regul integrate ale contiinei, memoriei, identitii sau perceperii ambianei), care nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare disociativ specific. Exemplele includ: 1. Tablouri clinice similare tulburrii de identitate disociativ, dar care nu satisfac complet criteriile pentru aceast tulburare. Exemplele includ tablourile clinice in care a) nu exist dou sau mai multe stri de personalitate distinct ori b) nu apare amnezia pentru informa iile personale importante. 2. Derealizarea neinsoit de depersonalizare la aduli. 3. Strile de disociere care apar la indivizii care au fost supui unor perioade de persuasiune coercitiv prelungit si intens (de ex., splarea creierului, reformarea gandirii sau indoctrinarea in timpul captivitii). 4. Transa disociativ: perturbri unice sau episodice in starea de contiin, identitate sau memorie, care sunt proprii anumitor locuri si culturi. Transa disociativ implic - ingustarea contiinei ambianei imediate sau comportamente ori micri stereotipe care sunt experientate ca fiind deasupra propriului control. Transa cu posesiune implic inlocuirea sentimentului usual al identitii personale cu o nou identitate, atribuit influenei unui spirit, puteri, zeiti sau altei persoane si este asociat cu micri involuntare"stereotipe sau cu amnezie; este cea mai frecvent tulburare disociativ in Asia. Exemplele includ amok (Indonezia), bebainan (Indonezia), latah (Malaiezia), pibloktoq (zona arctic), ataque de nervios (America Latin) si posesiunea (India). Tulburarea disociativ sau transa nu este o parte normal a unei practice religioase sau culturale colective larg acceptat e. (Vezi pag. 785 pentru criteriile de cercetare sugerate). 5. Pierderea cunostiinei, stuporul sau coma nonatribuibile unei condiii medicale generale. 6. Sindromul Ganser: datul de rspunsuri alturi la intrebri (de ex., 2 plus 2 fac 5"), cand nu este asocia t cu amnezia disociativ sau cu fuga disociativ.