Conceptul de instrument de plat Instrumentele de plat, respectiv cambia, biletul la ordin i cecul etc.

, reprezint efecte de comer fr numerar, utilizate n procesul de plat a furnizorilor de bunuri i servicii, de imobilizari, precum i n procesul de desfacere. Aceastea sunt cunoscute i sub alte denumiri, cum ar fi: efecte comerciale; titluri comerciale; titluri de credit; instrumente de credit; polie. Efectele comerciale denumire generel atribuit cambiilor, biletelor la ordin, cecurilor etc., ce sunt folosite n operatiuni comerciale de cumprare-vnzare, n relaiile de credit etc. Sub aspect patrimonial, efectul comercial ncorporeaz o crean transmisibil odata cu trecerea acestuia din proprietatea unei persoane n proprietatea alteia. Instrumentele de plat i de credit se caracterizeaz prin urmtoarele: prin intermediul lor se efectueaz pli la scadenele indicate n aceste titluri; apar prin emiterea i introducerea lor in circuitul activitii comerciale i bancare; permit posesorului lor s-i realizeze, la scaden, drepturile; se poate aprecia c pot circula ca o moned, prin ncasare, scontare sau cesiune. Instrumentele de plat se deosebesc de moneda prin trsaturile lor specifice, i anume: sunt titluri negociabile; sunt transmisibile cu respectarea normelor prevazute n legislaiile naionale i n dreptul comercial; reprezinta o crean (datorie) n numerar, cauzat de un act de comer sau prestaie de serviciu, care urmeaz a fi platit la un anumit termen etc. Altfel spus, instrumentele de plat sunt documente sau nscrisuri n lei sau n valut prin care se reglementeaz achitarea unor datorii sau lichidarea unor creane provenind din operaiunile de vnzare-cumprare la intern sau internaionale, din prestri de servicii interne sau externe etc.

Introducerea n circuitul comercial i bancar intern a efectelor de comer este una din msurile antiinflaioniste de reducere a circulaiei monetare prin intermediul acestor instrumente de plat si de credit. Clasificarea efectelor comerciale: a) efectul comercial pur - este legat de o operaiune de livrare de mrfuri i este tras in momentul livrrii; scadena sa coincide cu scadena creditului constituit de furnizor; suma sa poate fi pltit din resursele obinuite ale ntreprinderii; b) efectul financiar sau de credit - nu este contrapartida unei operaiuni cu mrfuri,ci reprezint doar un credit consimit temporar de o banc clientului su;banca cere clientului s semneze un efect la suma descoperirii pe care i-a acordat-o; c) efectul de consum este tras de un comerciant asupra unui consumator; d) efect de filial leag dou ntreprinderi ale aceluiai grup,oferind uneori doar o iluzorie diviziune a riscurilor Necesitatea, rolul i importana instrumentelor de plat n cadrul schimburilor comerciale interne si internaionale, achitarea serviciilor se poate face cu numerar sau prin remiterea unui cec.Plata cu numerar se efectueaz atunci cnd valorile sunt mici sau cnd plata se realizeaz in aceeai localitate. De cele mai multe ori ,vnzatorul/exportatorul acord cumpratorului/importatorului posibilitatea de a-i plti peste o lun,dou.trei luni, iar, in cazul unor valori mari, chiar i dup o perioada mai ndelungat de timp. n practica comercial, n situaia existenei unei operaiuni pe credit, aceast modalitate de plat se poate realiza astfel : a) vnztorul/exportatorul s trag o cambie asupra cumprtorului/ importatorului n favoarea lui b) vnztorul/exportatoruls trag o cambie asupra debitului n favoarea lui; c) vnztorul/exportatorul s trag o cambie asupra cumprtorului/ debitorulu,n favoarea unei firme tere ,creia, la rndul su, i este dator; d) vnztorul/exportatorul s trag dou cambii :una pentru bunurile vndute i cealalt pentru dobnda aferent,data plii fiind convenit prin contract; e) s solicite cumprtorului/ debitorului s emit sau s subscrie un bilet la ordin n favoarea sa i s i fie si remis;

f) s pretind clientului su un cec, de preferin, confirmat de banca cumprtorului; g) s propun ca suma datorat s-i fie achitat, la scanden, cu ordin de plat. n cadrul negocierilor ncheiate, vnztorul/exportatorul trebuie s analizeze toate variantele posibile i, n funcie de ncredere n solvabilitatea clientului, trebuie s aleag varianta optim, pe care a stipulat-o n contractul ncheiat la capitolul Condiii de plat. CAMBIA Denumirea i forma cambiei Cambia este un titlu de credit, sub semntur privat, care pune n legtur, n procesul crerii sale, trei persoane: trgtorul, trasul i beneficiarul. Titlu este creat de trgtor n calitate de creditor, care d ordin debitorului su, numit tras, s plteasc o sum fixat la o dat determinat n timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urm. Noiunea de trat este un termen care se folosete n mod frecvent n relaiile de pli intenaionale, dei la intern se folosete noiunea de cambie.

Standardul Bncii Naionale a Romniei de coninut obligatoriu al cambiei este:

n temeiul art.1, din Legea nr. 58/1934, modificat prin Legea nr. 83/1994, cambia cuprinde: denumirea cambiei, trecut n nsui textul titlului; ordinul necondiionat de a plti o sum determinat; numele aceluia care trebuie s plteasc (tras); artarea scadenei; artarea locului unde trebuie fcut plata; numele aceluia cruia sau la ordinul cruia trebuie fcut plata; artarea datei i locului emiterii; semntura celui care emite cambia (trgtor). Cambiile vor purta meniuni clare privind ziua, luna i anul emiterii, pentru a permite:

calculul datei scadenei;

constatarea capacitii legale a semnturilor pe titlu;

determinarea drepturilor semnatarilor privind aciunea cambial mpotriva oblogaiilor cambiali.

Cambia trebuie s fie completat n ntregime, cu cerneal sau pix de culoare albastr sau neagr ori prin dactilografiere. Denumirea de cambie trebuie s figureze n document i prin formula Pltii n schimbul acestei cambii. Cambia fr artarea scadenei este socotit pltibil la vedere.

Banca Naional a Romaniei i societile bancare vor accepta numai cambii care au semntura explicat. Semntura explicat cuprinde integral numele i prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, precum i numele i prenumele reprezentantului su legal, care se oblig prin cambie. Vor fi acceptate cambiile care au suma de plat indicat att in litere , ct i n cifre. Prile principale ale cambiei Trgtorul este persoana fizic sau juridic ce dispune/ordon plata i care, n practic comercial intern/extern, poate fi: 1. vnztorul, prestatorul de servicii, creditorul sau exportatorul fa de o firm; 2. cumprtorul, importatorul, debitorul, beneficiarul unor prestaii nc neachitate fa de o ter firm(beneficiarul) i care, prin tragerea unei cambii, dorete s-i onoreze creana sa proprie. Cambia poate fi tras: a) la ordinul trgtorului nsui (caz n care devine i beneficiar); b) asupra trgtorului nsui (situaie n care devine tras) c) pentru contul unui ter (beneficiarul cambiei) n principiu, trgtorul este cel care rspunde de acceptarea sau de plata cambiei. Poate s se exonereze de acceptare printr-o clauz fcut, n acest sens , pe cambie , ns nu se poate elibera de responsabilitatea de plat. Trasul este cel care primete ordinul de a plti i care are obligaia ferm de a efectua plata cambiei la scaden. Acesta se afl n situaia de cumprtor , importator , beneficiar al unei prestaii de servicii neachitate sau de debitor al trgtorului. Trasul este obligat s plteasca i s accepte cambia. n caz contrar , i se ncheie acte de protest pentru neacceptare sau plat parial. Beneficiarul este cel n favoarea cruia trebuie fcut plata, fiind totodat i deintorul (posesorul) cambiei. Beneficiarul poate fi , la rndul su , vnzator , exportator sau creditor al trgtorului. Succesiv , n timp , mai pot deveni beneficiari i posesori ai cambiei i alte firme care nu au niciun fel de legtur cu trgtorul, dar care au obinut cambia prin girare, scontare, reescontare sau cesiune. Beneficiarul mai poate fi i o banc. Prin ncasarea cambiei n contul trgtorului , acesta i recupereaz creditul acordat anterior acestuia. Beneficiarul mai poate fi nsui trgtorul n favoarea cruia este dispus plata la scaden.

Cambia in alb Cambia in alb este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar, uneori, si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei. Mentiunile care lipsesc vor trebui sa fie completate atunci cand posesorul prezinta cambia la plata, fiind obligatoriu ca o cambie in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in momentul platii. Primitorul cambiei in alb, ca si oricare din posesorii succesivi ai acesteia,au dreptul de a completa titlul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei,conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii titlului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului, dreptul de completare trecand la posesorii succesivi odata cu predarea titlului. In acest scop,odata cu predarea titlului, se va adauga si o clauza, care va trebui sa fie astfel facuta, incat sa poata intregi vointa semnatarului titlului. Completarea cambiei in alb va trebui sa se efectueze in termen de trei ani de la data reala a emiterii.Termenul de trei ani nu poate fi prelungit prin conventia partilor. Modaliti de transmitere a cambiei n afara relaiilor dintre tragtor tras beneficiar, cambia poate fi folosit n continuare ca instrument de rat i de credit de ctre beneficiar: n relaiile cu furnizorii sau creditorii si, prin operatiunea de girare sau andosare; Poate fi negociat nainte de scadena la o banc comercial n vederea procurrii de fonduri prin operaiunea de scontare; Bancile comerciale i alte societi de credit care au cambii scontate n portofoliile lor, prin operaiunea de reescontare la Banca Naional a Romaniei (iar, n strintate, la o banc central similar) si pot procura resursele financiare de scaden a acestor efecte de comer, prin: -cesiune; -gajare; -forfetare. Cesiunea este un act juridic prin care o persoan transmite alteia un drept sau un bun n schimbul unei sume de bani sau al unui avantaj. n acest act, intervine persoana care face cesiunea si cesionarul, cel care primete cesiunea.

Cesiunea de crean este un contract prin care creditorul, numit cedent, transmite unei alte persoane, numite cesionar, o crean a sa mpotriva unui debitor, numit debitor cedat. Gajarea reprezint garania depus n contul unei datorii. Gajul este un obiect depus de un debitor la dispoziia creditorului pentru a garanta plata unei datorii sau a unei sume mprumutate. Forfetarea reprezint aplicarea unui tarif, a unei taxe, pentru operaiunea de reescontare. Forfetarea este o operaiune care const n vnzarea unei creane unei bnci, sub condiia renunarii de catre acestia la dreptul de regres asupra vanzatorului. Forfetarea este o operatiune care a aparut mai recent in relaiile de plai externe si a fost generata de necesitatea incasarii unor creane de catre exportatori. Scadena Scandena este termenul la care cambia este eligibila si trebuie platit. O cambie poate fi tras: -la vedere; -la un anumit timp de vedere; -la un anumit timp de la data emisiunii; -la o zi fix. Cambia la vedere este pltibila la prezentare. n situatia n care locul de plat nu este menionat ca atare, atunci cambia este prezentat pentru a fi achitat la: -domiciliul trasului; -domiciliul acceptantului -domiciliul indicat la nevoie. n ceea ce priveste plata cambiei, se pot ivi urmtoarele situaii: -plata nainte de scandena; -plata la scadena; -plata pariala, care este echivalenta cu refuzul parial la plat; -refuzul total de plat la scadea; -plata prin interveie. Trasul care platete nainte de scadena trebuie sa verifice, nainte de efectuarea plaii, existena irului nentrerupt al girurilor, precum si autenticitatea semnturilor. Aceast ultima verificare nu are loc daca plata este facut la scadent. Atunci cnd cambia are scadena la vedere, ea trebuie s fie preyentp la plat ntr-un termen de maximum de un an de la data emiterii sale. Acest termen nu poate fi mrit sau micorat de trgtor ori redus de unul din girani.

Scontul n situatia n care beneficiarul unei cambii sau a mai multor efecte de comer are nevoie de fonduri bnesti nainte de scadena acestora, el le poate egocia la banc pentru a-i rentregii sursele financiare. Scontarea reprezint operaiunea prin care posesorul-beneficiar transmite o cambie ctre o banca comercial n vederea ncasarii sale nainte de scadena. n urma scontrii, beneficiarului i se va achita o suma mai mic dect valoarea cambiei, diferena reprezentnd scontul i spezele bancare (comisioane) percepute de banca. Operaiunea se lichideaz la scadena cambiei, atunci cnd banca ncaseaza suma inscris pe cambie de la debitor. Scontul este suma care se deduce din valoarea cambiei, care reprezinta dobnda sumei capitalizate pn la plata la scandena. Comisionul bancar este perceput de banc pentru acoperirea diferenelor cheltuieli referitoare la operaiunile de scontare . Scontul commercial reprezint scontul(dobnda= calculate asupra valorii nominale a efectului de plata de comer,adic a valorii nscrise pe titlu pn la scanden(data plaii). Aciunea cambial Aciunea este un titlu de credit ce reprezint o parte din capitalul unei societi. Aciunile pot fi de mai multe feluri: de fundaie, de capital, de folosin, inalienabile, cambiale, nominative sau la purttor. Aciunea cambial este procesul deschis de ctre creditorul nepltit la scaden, contra coobligailor cambiali,pe baza protestului fcut n termen.

ACIUNEA CAMBIAL

DIRECT

N REGRES

CAUZAL

DE MBOGIRE FAR CAUZ

Aciunea cambial direct este indreptat mpotriva trasului sau a acceptantului (la cambie) ori mpotriva subscriitorului (sau emitentului,la biletul de ordin) si a avalitilor acestora. Aciunea cambial n regres se refer la acionarea n judecat a restului de obligai cambiali, cum sunt: giranii, trgtorul i ceilali obligai.

Aciunea cauzal este operaiunea exprimat n form cambial, pe care titularul creanei o poate exercita n legtur cu raportul fundamental, conform regimului juridic care-l guverneaz. Titularul creanei trebuie s opteze ntre exercitarea aciunii cambiale sau a aciunii cauzale, ntruct nu poate intenta dect numai una din cele dou aciuni. Aciunea de imbogire fr just cauz n intentarea unei asemenea aciuni, beneficiarul va putea cere plata cambiei numai de la trgtor, acceptant sau girant, sum cu care acetia s-au mbogit fr cauz, n dauna sa . Prescripia reprezint modul de stingere a dreptului de aciune n sens material prin neezercitarea acelui drept n intervalul de timp stabilit de lege (timp util). n acest context (al prescripiei), titularul unui drept subiectiv sau creditorul, n materie cambial beneficiarul, care a rmas pasiv un anumit timp, i pierde dreptul de a aciona n justitie i totodata, posibilitatea obinerii executrii silite a obligaiei asumate de debitorul su. Prescripia este: n termen de trei ani, n ceea ce priveste aciunea sau executarea cambial direct; ntr-o perioad de un an, pentru aciunea sau executarea cambial n regres; n termen de sae luni, n ceea ce privete regresul girantului pltitor fa de ceilali obligai n regres; un an , pentru aciunea de mbogire fr cauz just, de la data pronunrii hotrrii judectoreti asupra aciunii sau execuiei cambiei rmase definitive. BILETUL LA ORDIN Concept, necesiti, pri participante Biletul la ordin este un nscris fcut cu anumite condiii ,prin care o persoan subscriitorul se oblig s plteasc beneficiarului o anumit sum de bani la scaden. Biletul la ordin este un alt efect de comer, un alt instrument de plat i de credit care apare n practica schimburilor economice interne i internaionale ,precum i n relaiile de pli/ncasri cu societile bancare. n comparaie cu cambia sau cecul, biletul la ordin are o utilizare mai restrans , el fiind folosit, mai ales, n practica comercial intern a fiecrei ri cu economie de pia i foarte puin n relaiile de pli/ncasri externe. Biletul la ordin este un titlu de credit sub semntur privat, care pune n legatur, n procesul crerii sale, dou persoane:

 Subscriitorul(sau emitentul) Beneficiarul Titlul este creat de subscriitor sau de emitent, n calitate de debitor, care se oblig s plteasc o sum de bani fixat, la un anumit termen sau la prezentare, unei alte persoane numit beneficiar, care are calitatea de creditor. Ulterior, ca i n cazul cambiei, n urma diferitelor mijloace de transmiterevehicularea biletului la ordin prin girare, scontare, reescontare, apar pe rnd i succesiv n timp, pn la scaden de plat, i ali beneficiari cu care subscriitorul (emitentul) nu are nicio legtur. Elementele biletului la ordin n temeiul art. 104 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei i biletului la ordin, aceasta din urm cuprinde: 1.denumirea de bilet la ordin, trecut n nsu textul titlului i exprimat n limba ntrebuinat pentru redactarea acestui titlu: billet a lordre (francez), Eigener Wechsel (german), promissory note (englez), fragare a la orden (spaniol) etc. 2.promisiunea necondiionat de a plti o sum determinata, cuprinznd formulele: voi plti... sau m oblig s pltesc...; 3.artarea scadenei (din punct de vedere legal, scadena este identic cu cea a cambiei) 4.artarea locului unde trebuie fcut plata (problemele sunt similare cambiei); 5.numele aceluia cruia sau la ordinul cruia trebuie fcut plata; 6.artarea datei i locului emiterii; 7.semntura emitentului. Toate problemele referitoare la biletul la ordin sunt la fel cu cele ale cambiei. Standardul de coninut obligatoriu al biletului la ordin este:

VZUT La data. De emitent ......

Voi plti n schimbul acestui BILET LA ORDIN emis n.. exemplare stipulat .. Suma de (moneda) cifre) n litere (n Data emiterii .. Locul emiterii . Scadena . Locul plii .

Semntura emitentului la vedere Avalizat

Lui..sau la ordinul su. Valoarea reprezint

De Pentru..... EMITENT . Adresa.. COD FISCAL Semntura avalistului Cont nr.. L.S Deschis la. L.S Semntura emitentului

Bilet la ordin (fa)

1) Girant . Girat ctre . .. Data Semntura girant L.S. 2) Girant . Girat ctre . .. Data Semntura girant L.S.

3) Girant . Girat ctre . .. Data Semntura girant L.S. 3) Girant . Girat ctre . .. Data Semntura girant L.S.

5) Girant . Girat ctre . .. Data Semntura girant L.S. 4) Girant . Girat ctre . .. Data Semntura girant L.S.

Modaliti de transmitere

Prin girare

Rescontare

Gajare Scontare Forfetare

Biletul de ordin nu se accept, deoarece acceptarea ar trebui s fie dat de nsui subscriitorul (emitentul), care, de altfel, a i semnat-o la emitere. Categorii de bilete la ordin Avnd n vedere utilizarea mai redus a acestui efect de comer comparativ cu cambia i cecul, sunt cunoscute dou feluri de bilet la ordin : 1. bilet la ordin comercial, care se refer la un act de comer, la o operaiune comercial, cum ar fi, de exemplu, livrarea unor mrfuri n condiii de credit pe termen scurt (pn la un an), cu plata printr-un bilet la ordin cu scaden; 2. bilet la ordin financiar, prin care banca mobilizeaz creditul pe care l acord clientului su (vezi creditele de scont ale cambiei). Biletul la ordin n alb este un titlu care cuprinde numai semntura subscriitorului (emitentului), iar, uneori, i unele din meniunile obligatorii. Cel care primete un bilet la ordin n alb (primul beneficiar), ca i oricare dintre deintorii succesivi ai acestuia, ca urmare a girrii (uneori, prin simpla nmnare gir n alb), au dreptul de a completa acest efect de comer cu toate meniunile sale obligatorii. n msura n care sunt compatibile cu natura acestui titlu, dispoziiunile relative la cambie sunt aplicabile i biletului la ordin, n ceea ce privete: meniunile facultative; elementele de complezen; elementele de certitudine ale biletului la ordin: - obligaiunea necondiionat la plat; - avalul, cu meniunea c, n cazul n care avalistul nu indic persoana avalizat, se consider c avalul este dat pentru emitent. CECUL Conceptul i necesitatea Un al treilea efect de comer aflat n circulaie n rile cu economie de pia, n relaiile de pli interne i externe este cecul. Cecul se poate folosi i ca instrument de plat atunci cnd emitentul dorete s retrag numerar de la banc n folosul su propriu.

Cecul este un instrument de plat i de credit utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunztor n aceste conturi. Ca i n cazul biletului la ordin, cecul este cunoscut sub denumirile de cheque (n francez), cheque (n englez i spanionl), Schek (n german) etc. Cecurile sunt utilizate : - n lichidarea creanelor naionale i internaionale de tot felul ; - la achitarea unor mrfuri, la cumprturi de lux, la plata unor bilete de avion, n excursii, la scoaterea de numerar de la banc n folosul propriu etc. Un alt mod de transfer modern este transferul electronic de fonduri. n acest context, informaiile de pe cecuri sunt convertite n impulsuri electronice transmise de la banca emitentului la banca beneficiarului printr-o operaie cec, fr a mai avea loc i remiterea filei de cec. Aceast operaiune se deruleaz pe cale electronic, prin intermediul unor terminale speciale i, tot cu ajutorul acestora, se verific i situaia n contul curent bancar al clienilor, fapt care duce la imposibilitatea emiterii fr acoperire a cecurilor. Graie unui astfel de procedeu, operaiunea bancar se deruleaz ntr-o singur zi. Cecul este un nscris, o dispoziiune la vedette sau un ordin la purttor pe care un agent economic l face asupra bncii la care are depuse sume de bani. Cecul nu este un instrument de credit, ci un instrument de plat. Prile participante la cec Cecul este un instrument de plat care pune n legtur, n procesul crerii sale, trei persoane : - trgtorul ; - trasul : - beneficiarul
TRAS (BANCA) TRGTOR (unitatea care emite i pltete) BENEFICIAR (unitatea care ncaseaz cecul)

Cecul este creat de un trgtor care, n baza unui disponibil la banc, d un TRGTOR BENEFICIAR ordin necondiionat acesteia, care se afl n poziie de tras, s plteasc, la (unitatea care emite i pltete) (unitatea care ncaseazemitent cecul) (dac prezentare, o suma unei tere persoane sau nsui trgtorului ridic bani din contul su) aflat n poziie de beneficiar.

Astfel: Trgtorul emite cecul; Posesorul legitim al cecului l ncaseaz; Trasul l pltete; Carnetul de cec (filele cecului) este un instrument de plat emis de banca clientului sau sub form de document cu regim special necompletat. 4.3. Elementele eseniale (obligatorii) ale cecului Cecul cuprinde: 1. denumirea de cec. Denumirea de cec poate sa fie si sub mentiunea Platiti in schimbul acestui cec. 2. ordinul de a plati neconditionat o anumita suma de bani; 3. numele celui care trebuie sa plateasca (tras); 4. aratarea locului unde trebuia facuta plata; 5. data si locul emiterii; 6. semnatura celui care emite cecul. Cecul trebuie sa fie completat in intregime, cu cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra ori prin dactilografiere. Standardul de continut obligatoriu al cecului se prezinta astfel:

1) GIRANT . Girat catre . Data _____________ Semnatura girant L.S

2) GIRANT .. Girat catre Data.. _____________ Semnatura girant L.S Va rugam ca aceasta portiune sa nu fie scrisa sau Cecul (verso) Cecul trebuie sa cuprinda mentiuni obligatorii dispuse de lege , care sa satisfaca cerintele informatiei suficiente , precum si cerintele reflectarii garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv. Pe cec sunt si mentiuni facultative care fac obiectul intelegerii intre cele trei parti inplicate , si anume : tragator , tras si beneficiar. Conform art.3 din Legea cecului , cecul nu poate fi tras decat asupra societatii bancare. Cu toate acestea , cecul tras si platibil in strainatate ramane valabil chiar si atunci cand trasul nu este o societate bancara. In cazul cecului , trasul nu isi asuma nicio obligatie. Emiterea unui cec de catre tragator , fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in momentul emiterii cecului , atrage sanctiuni civile si penale. Acest fapt nu duce insa la nulitatea cecului , el putand totusi sa fie onorat de tras la prezentare , daca , in intervelul de timp dintre emitere si prezentare , tragatorul procura trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec. Diverse categorii de cecuri Din punctul de vedere al persoanei , cecul stipulat platibil poate fi: a) Cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza la ordin( cec girabil); Girul este o semnatura depusa pe versoul unui document ( cec , cambie . bilet la ordin ), prin care semnatarul garanteaza achitarea sa ori prin care proprietarul actului de valoare ( document ) o transmite altuia ; este o forma legala prin care se transmite proprietatea unui efect comercial ( cambie .

bilet la ordin ) . Deci numai instrumentele de credit se pot gira . Girul poate fi nominal sau la purtator . In ceea ce priveste clauza la ordin, nu este obligatoriu ca aceasta sa figureze pe cec , deoarece simpla inscriere a cuvantului CEC implica , prin ea insasi , posibilitatea transmiterii prin gir . Cecul girabil se poate transfera prin gir cu toate drepturile care decurg din acesta . b) Cec pltibil unei anumite personane cu clauza nu la ordin ; Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir ,ci numai pe calea cesiunii ordinare. Cesiunea este un act juridic prin care o persoan transmite alteia un drept sau un bun n schimbul unei sume de bani sau al unui avantaj. n acest caz , intervine persoana care face cesiunea i persoana care primete cesiunea , i anume cesionarul. Cesiunea de crean este un contract prin care creditorul , numit cedent , transmite unei alte persoane , numite cesionar , o crean a sa mpotriva unui debitor , numit debitor cedat. c) Cec la purttor n momentul emiterii, acest cec nu indic expres beneficiarul i nici nu poart meniunea la purttor. Acest cec va fi pltit fie persoanei desemnate ca beneficiar , fie purttorului cecului. Cecul la purttor se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul. Girul la purttor este echivalentul unui gir in alb. Cecul poate fi platibil la domiciliul unui ter , fie n localitatea unde trasul are domiciliul fie ntr-o alt localitate, cu condiia ns ca terul s fie o banc.

Cecul n alb Cecul n alb este un instrument de plat care cuprinde numai semnatura tragtorului. Meniunile care lipsesc trebuie s fie completate atunci cnd posesorul prezint cecul la plat.n momentul plii , este obligatoriu ca cecul n alb sa aiba completat numele ultimului posesor. Pentru ca posesorul cecului n alb s nu depaseasc nelegerile dintre semnatarii cecului, se va adauga clauza naintea plii, posesorul va completa cecul fara a depi... . Avalul cecului

Plata unui cec poate fi garantat printr-un aval pentru ntreaga sum sau numai pentru o parte din ea. Aceasta garanie poate fi dat de un ter , altul dect trasul, sau chiar de un semnatar al cecului. Avalul este o garanie personal prin care o persoan numita avalist, i anume acela care da avalul , garanteaz, direct sau pe cale de regres, obligaia asumat de una dintre persoanele obligate prin cec , persoana numita avalizat, pentru toata suma menionat pe cec sau pentru o parte din ea. Cu alte cuvinte, avalul este garania special pe care o da o ter persoan pentru plata unei polie, de a achita polia n cazul neachitrii de ctre tras la scaden. Avalistul (persoana care da avalul) garanteaz plata unei obligaiuni comerciale la scadent. n dreptul comercial, aceast noiune nu se confund cu cea de gir sau girant. Avalul se poate scrie pe un act separat sau, aa cum se ntampl de cele mai multe ori , pe polia(cec) , n modul urmtor : pentru aval sau pentru garanie , urmate de semnatura avalistului sau a mputernicitului su. Avalul se nscrie pe faa cecului sau pe adaos , pe cnd girul se scrie pe versoul documentului. Girul Girul este un act prin care posesorul cecului,numit girant, transfera altei persoane, numite giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe instrument, odata cu predarea acestiua,toate drepturile decurgand din cecul astfel redactat si completat. Asadar,cecurile cuprinzand sau nu clauza la ordin pot cicula prin gir. Despre gir,trebuie mentionate urmatoarele aspecte specifice:

trebuie sa fie neconditionat pentru a evita ca circuitul cecului sa devina nesigur si pentru a apara pe posesorul lui de eventualele restrictii (exceptii); poate fi scris pe spatele cecului (verso) sau pe un adaos al acestuia (foaie de prelungire sau allonge); poate fi in plin sau in alb

Girul in plin presupune declaratia girantului semnata si datata de el, cuprinzand ordinul dat trasului de a plati unei anumite persoane indicate de gir.Acest gir cuprinde: semnatura girantului numele girantului data girarii

Girul in alb produce aceleasi efecte ca si girul in plin,cu deosebirea ca permite posesorului cecului sa il transmita fra a lua asupra sa nicio raspundere,deoarece numele sau nu figureaza pe cec. Girul in alb permite darea in gaj a cecului si scoaterea lui din gaj, fara ca acesta operatie sa lase urme pe cec. Posesorul cecului cu un gir in alb are urmatoarele posibilitati privind respectivul cec: sa-l completeze cu propriul sau nume; sa*l completeze cu numele altei persoane(in caz ca il preda acestuia); sa gireze cecul din nou in alb sau la ordinul altei persoane; sa predea, pur si simplu ,cecul unui tert , fara a realiza operatiunea de girare catre acesta si fara a completa girul in alb. Girantul raspunde fata de giratar si fata de posesorii ulteriori ai cecului pentru plata acestuia in caz de neplata la prezentare din partea trasului.In caz de neplata a cecului de catre tras,posesorul acestuia se poate indrepta pe cale de regres impotriva oricaruia dintre obligati sau giranti. Pentru ca detinatorul unui cec transmisibil prin gir sa fie considerat posesor legitim al cecului,este necesar sa existe o serie neintrupta a girurilor mentionate pe cec pe foaia de prelungire sau pe allonge.Posesorul cecului esti cel indicat in ultimul gir ca giratar ,iar daca este vorba de un gir in alb, atunci posesor poate fi orice persoana. Cecul barat Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice,dar nu orizontale, oriunde pe fata instrumentului si care nu are nimic inscris in spatiul delimitat de aceste linii se numeste cec cu barare generala. Cecul cu barare generala poate circula prin girare si este valabil in posesia ultimului detinator. Cecul care poart dou linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe faa instrumentului i care, n spaiul delimitat de aceste linii, are nscris denumirea unei societi bancare, se numete cec cu barare special. Standardul de coninut obligatoriu al cecului barat se prezinta astfel:

n cazul cecului cu barare, beneficiarul este obligat s recurg la serviciul unei societi bancare printr-o unitate bancar aparinnd acesteia i s primeasc plata n locul su. Un cec cu barare general poate fi pltit numai unei societi bancare sau unui client al societii bancare aflate i n poziia de tras pe instrumentul respectiv. Un cec cu barare special poate fi pltit numai societii bancare a crei denumire se afl trecut ntre cele dou linii paralele. n situaia n care societatea bancar nominalizat se afl i n poziia de tras, plata cecului se face de ctre un client al acesteia. Un cec barat poate fi dobndit de ctre o banc numai de la unul dintre cienii si sau de la o alt societate bancar. Cecul de cltorie

n momentul emiterii unui cec, trgtorul poate condiiona plata acestuia de identitatea dintre semntura persoanei care a primit cecul i semntura persoanei care ncaseaz respectivul cec. Acest cec poart denumirea de cec de cltorie . Cecul de cltorie se prezint astfel :Cecurile de cltorie vor fi tiprite, ca i biletele la ordin, in sume fixe. n cazul unui cec de cltorie, succesiunea operaiilor este urmtoarea: 1. trgtorul vinde cecurile de cltorie unei persoane,denumit posesor 2. in momentul cumprrii cecurilor de cltorie, posesorul nscrie o prima semntur pe fiecare cec in parte in faa trgtorului; 3. posesorul le remite altei persoane, denumit beneficiar, in schimbul obinerii unor bunuri, servicii sau chiar numerar; 4. n momentul remiterii cecurilor ctre beneficiar, posesorul inscrie o a doua semntur n faa acestuia; identitatea perfect dintre cele dou semnturi confirm legalitatea cecului respectiv; 5. beneficiarul ncaseaz cecurile de cltorie de la societatea bancar tras. n cazul cecurilor de cltorie, trgtorul poate fi una i aceeai cu trasul. n caz contrar, cele doua persoane au relaii de cont.

Cecul circular Cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de ctre o societate bancar asupra unitilor sale bancare sau asupra altei societi bancare. De regul, n cazul cecului circular, societatea bancar emitent este att trgtor, ct i tras. n cazul n care trgtorul i trasul nu sunt una i aceeai societate bancar, ntre ele este obligatoriu s existe nelegeri bilaterale. Sursa de fonduri din care banca emitent efectueaz plata o reprezint disponibilul constituit de beneficiarul cecului circular clientului su. Deci banca emitent se oblig s plteasc cecul respectiv n favoarea beneficiarului, care este i clientul su. Pentru ca o banc s poat emite cecuri circulare, este necesar ntocmirea urmtoarelor condiii: eliberarea de ctre BNR a unei autorizaii speciale n acest scop; existena la banc a sumelor disponibile de la primitorii cecurilor circulare;

 depunerea la BNR a unei cauiuni n titluri de credit de stat n valoare de 40% din suma cecurilor circulare emise. Cauiunea depus reprezint o garanie pentru posesorii cecurilor circulare care au un privilegiu asupra ei. BNR va napoia cauiunea societii bancare care a emis cecul circular, uneori n schimbul prezentrii cecului circular respectiv, cu meniunea achitat.

Condiii de plat, de pierdere a cecurilor i programul societilor bancare Pentru a fi evitat riscul falsificrii cecurilor, Banca Naional Romn i celelalte bnci nu accept dect cecuri avnd suma de plat indicat att n litere, ct i n cifre, cu un scris ct se poate de clar. n cazul n care exist diferene ntre suma scris n cifre i cea scris n litere, suma de plat va fi considerat cea scris n litere. n cazul n care suma de plat este nscris de mai multe ori, n cifre sau litere, suma care se pltete este suma cea mai mic. n activitatea lor, att Banca Naional a Romniei,ct i societile bancare vor respectate principiul independenei semnturilor aplicate pe cec pentru o mai uoar circulaie a cecurilor, semnturile de pe cec fiind considerate independente, ca i obligaiile asumate prin cec. n cazul n care semnturile sunt false, obligaiile celorlali semnatari ai cecului, asumate n legtur cu respectivul cec rmn valabile. Orice semntur a unui cec trebuie s cuprind numele i prenumele persoanei fizice sau numele firmei celui care se oblig. Persoana juridic ce emite un cec trebuie s treac i pe reprezentantul su legal cu nume i prenume. Pentru a putea trage cecuri, orice trgtor trebuie s dispun specimenul semnturii sale la banca la care are disponibilul. Trgtorul poate s delege un mandatar sau un reprezentant. Principalul obligat la plata unui cec este trgtorul.

Cecul este pltibil la vedere. De regul, cecul trebuie s fie pltit in lei. Excepie de la aceast regul pot fi urmtoarele situaii: trgtorul exprim suma de plat ntr-o alt moned dect n lei, urmnd ca plata s se efectueze n aceast moned. trgtorul trece pe cec duma de plat ntr-o alt moned dect leul, dar stipuleaz c plata efectiv se va face n lei, la cursul zilei. n ambele cazul de plat n alt moned, plata se poate face de ctre banc dac trgtorul are disponibil n valuta respectiv. Trgtorul poate s stipuleze pe cec un curs de schimb valutar n funcie de care va fi calculat suma de plat. Pe cec, trgtorul sau unul din purttori pot stipula cauza care interzice plata prin numeral prin cuvintele pltibil n cont sau numai prin virament. n acest caz, plata cecului se efectueaz numai scriptic, prin creditarea contului beneficiarului. Acesta echivaleaz cu plata cecului. Clauza netransmisibil poate fi pus pe un cec de ctre trgtorul su la cererea beneficiarului sau de ctre un girant. n ambele cazuri, se oprete circulaia cecului i se stabilete, definitiv, ultimul posesor care are dreptul de a intra n posesia sumei nscrise pe cec. Posesorul unui cec pierdut, sustras sau distrus poate cere anularea cecului printr-o cerere n care s fie cuprinse meniunile obligatorii ale cecului. Cererea adresat preedintelui judectoriei trebuie s cuprind date suficiente pentru ca instrumentul s poat fi identificat. Dup examinarea cererii i a dovezilor aduse, preedintele judectoriei se pronun n cel mai scurt timp, printr-o ordonan n care cecul este declarat nul, indiferent n poziia cui s-ar gsi. Ordonana trebuie s fie publicat n Monitorul Oficial al Romniei i notificat trgtorului i trasului care nu mai poate plti cecul unei persoane care l reprezint. Banca Naional a Romaniei i societile bancare stabilesc i comunic oficial programul lor n zilele lucrtoare n care se efectueaz prezentarea la plata, precum i orice alte operaiuni cu cecuri. n cazul n care termenul prevzut de Legea asupra ceculuiprivind diferitele operaiuni cu cecuri are, ca ultim zi, o zi de sarbtoare legal, aceasta se prelungete pana la prima zi lucrtoare care urmeaza. Zilele de sarbtori legale sunt cuprinse n calculul termenelor legale prevzute de Legea asupra cecului privind diferitele operaiuni cu cecuri. Termenele legale prevzute de Legea asupra cecului se calculeaz ncepnd cu ziua urmatoare a celeia din care ele ncep s curg.

Prezentarea unui cec la o cas de compensaii echivaleaz cu o prezentare la plat. .Circuitul local al cecului BNR Direcia de pli

BANCA BENEFICIAR

BNR SUCURSALA

BANCA TRGTOR

BENEFICIAR

TRAGTOR

Beneficiarul i trgtorul au conturi curente deschise la bnci situate n reedina de jude (sau n acelai jude). 1.Beneficiarul remite cecul unitii la care are deschis contul. Banca completeaz cecul la rubrica Compensabil la cu numele judeului respectiv. Compensaiunea este o despgubire sau o plat facut prin trecerea unei sume din contul unui corespondent, n contul altui corespondent, atunci cnd amndoi corespondenii stau n legturi de cont curent cu al treilea corespondent (BNR), cruia ii dau ordinul de plata. De asemenea, compensaia este un mod de plat ntre dou persoane, care sunt n acelai timp debitoare i creditoare una alteia i care anuleaz datoriile reciproc, prin simpla nregistrare.Compensaia este i operaiunea fcut de burs , prin care se arat echivalentul operaiunilor fcute prin mijlocirea unuia sau mai multor agenii de schimb, pltind diferenele ce rezult. 2. Banca iniiatoare prezint cecul unitaii bancar destinatare fr a le introduce n compensare. Aceast preztentarea se face la sucursala BNR din judeul respectiv (aceast operaiune de prezentare a cecurilor se face zilnic, ntre orele 11:00 11:30).

3. Unitarea bancar destint debiteaz contul trgtorului cu suma aferent cecului (conform extrasului de cont). 4. Banca beneficfiarului introduce scriptic cecul n compensare la sucursala BNR din jude, iar unitatea bancar a trgtorului accept sau refuz, prin compensare, cecul prezentat anterior. 5. Unitatea bancar iniiatoare (a beneficiarului) crediteaz contul clientului su cu suma din cec (conform extrasului de cont).

Circuitul judeean al cecului A. Clientul beneficiar i trgtorul au conturi curente4 deschise la uniti bancare situate n judee diferite. Banca beneficiarului (iniiatoare) dispune de o unitate bancar n judeul de destinaie.
BNR Direcia de pli i decontri bancare

Jude pltitor

Banca Beneficiar

BNR sucursala judeean 3

Banca pltitor 4

2 Jude benificiar

trgtor

Banca

7 1

Beneficiar

3. Beneficiarul remite cecul unitii bancare la care are deschis contul

curent. Banca completeaz cecul la rubrica compensabil la .... cu numele judeului de destinaie. 4. Banca beneficiarului trimite cecul unitii bancare prezentatoare (din juneul de destinaie) prin reeaua interbancare. 5. Unitatea bancar prerzentatoare prezint cecul unitii bancare primitoare (la sucursala BNR ntre orele 11:00 11:30). ORDINUL DE PLATA Conceptul de ordin de plata Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre eminentul acesteia unei banci, de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani. Altfel spus, ordinul de plata este o dispozitie scrisa a unui debitor catre o banca spre a vira/plati din contul sau o suma de bani in contul unui creditor. Ca orice document tipizat, ordinele de plata se numeroteaza. In toate unitatile, se deschide un registru de numerotarea a ordinelor de plata. In continuare, prezentam un model de numerotare:

Nr. Ordin de plata 0

Nr. Cont 1

Banca Beneficiar Nr. Cont platitor 2 3 4

Banca 5

Suma 6

Data decontarii in extrasul de cont 7

La deschiderea unui cont curent, unitatea este obligata sa depuna la banca specimene de semnaturi. Bancile trebuie sa autentifice prdinul de plata prin simpla comparare a semnaturilor. 5.2 Partile participante la ordinul de plata Partile participante la ordinul de plata sunt urmatoarele: Emitent persoana care emite un ordin de plata Platitor persoana care emite un ordin de plata. Platitorul poate fi emitentul sau banca emitentului. Beneficiar persoana desemnata de catre platitor, prin ordinul de plata, sa primeasca o suma de bani. Beneficiarul poate fi persoana destinatara sau banca persoanei destinatate: Banca initiatoare Banca platitorului Banca destinatara Banca beneficiarului

La rubrica Reprezentand se descrie prescurtat ce se achita (ce factura se achita, se trece numarul facturii, data si alte explicatii pentru a identifica plata). Primirea/Acceptarea este procedura prin care societatea bancara a platitorului recunosate ca valabil ordinul de plata receptionat, obligandu-se sa execute transferul fondurilor banesti la termenele si in conditiile disouse de eminet. La data de ziua bancara viitoare, in care emitentul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului de catre societatea bancara destinatara (se foloseste mai rar). Data emiterii ziua in care se depune ordinul de plata la banca. Semnatura platitorului semnatura emitentului sau a unei persoane recunoscute ca imputernicit al emitentului. L.S tampila pltitorului sau a bncii. Intermediari informatii din care sa se poata reconstitui sirul neintrerupt al circulatiei ordinului de plata pe parcursul efectuarii transferului credit pana la finalizarea acestuia. Numarul maxim al societatilor bancare intermediare diferite, carora le pot apartine unitatile bancare care efectueaza inregistrari pe verso este de doua, inclusiv cea indicata eventual de platitor, prin ordin expres.

1. Platitorul remite ordinul de plata unitatii bancare la care are deschis contul. Unitatea bancara completeaza ordinul de plata pe verso, la rubrica Compensabil la... , cu numele judetului in care se afla cele doua unitati bancare. 2. Unitatea bancara debiteaza contul platitorului (conform extrasului de cont). 3. Unitatea bancara a platitorului introduce in compensare ordinul de plata la sucursala BNR din judetul respectiv. 4. Unitatea bancara a beneficiarului primeste ordinul de plata de la sucursala BNR si completeaza pe versoul acesteia, la rubrica C, data compensarii, aplicand stampila si semnatura autorizata. 5. Unitatea bancara a beneficiarului crediteaza contul beneficiarului cu suma aferenta ordinului de plata (conform extrasului de cont). Circuitul intrajudetean al ordinului de plata Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite, dar situate in acelasi judet.
BNR Directia de plati si decontari bancare

3 BANCA PLATITOR

BNR SUCURSALA JUDETEANA

4 BANCA BENEFICIAR

1 PLATITOR

BENEFICIAR

1. Platitorul remite ordinul de plata unitatii bancare la care are deschis contul. Unitatea bancara completeaza ordinul de plata pe verso, la rubrica Compensabil la , cu numele judetului respectiv. 2. Unitatea bancara debiteaza contul platitorului (conform extrasului de cont). 3. Unitatea bancara a platitorului introduce in compensare ordinul de plata la sucursala BNR din judetul respectiv. 4. Unitatea bancara a beneficiarului primeste ordinul de plata, prin compensare, de la sucursala BNR si completeaza pe versoul acestuia, la rubrica C, data compensarii, aplicand stampila si semnatura autorizata. 5. Unitatea bancara a beneficiarului crediteaza contul beneficiarului cu suma aferenta ordinului de plata (conform extrasului de cont). Circuitul interjudeean al ordinului de plat A . Pltitorul i beneficiarul au conturi curente deschise la unitai bancare diferite,situate in judee diferite,iar banca pltitorului dispune de o unitate bancara in judeul de destinaie.
BNR Direcia de plai si decontri bancare

BANCA PLATITOR 4

BNR SUCURSALA JUDEEANA

BANCA BENEFICIAR

BENEFICIAR 6

PLATITOR

2 BANCA

Platitorul remite ordinul de plat unitaii bancare la care are deschis contul.Unitatea bancar completeaya ordinal de plat,pe verso,la rubrica ,,Compensabil la. Cu numele judeului de destinaie. 1. Unitatea bancara debiteaza contul pltitorului(conform extrasului de cont) 2. Unitatea bancar a pltitorului trimite ordinal de plat unitaii bancare similare(prezentatoare)din judeul de destinaie prin reeaua interbancar. 3. Unitatea bancar preyentatoare introduce n compensare ordinal de plat la sucursala BNR 4. Unitatea bancar a beneficiarului primeste ordinal de plat de la sucursala BNR si completeaza pe versoul acestuia ,la rubrica,,C ,data compensarii,aplind tampila i semnatura autorizata. 5. Unitatea bancar a beneficiarului crediteaza contul beneficiarului cu suma aferent ordinului de plat (conform extrasului de cont) B.Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unuiati bancare diferite, situate in judete diferite , dar la banca platitorului nu dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie , iar banca destinatara dispune de o unitate bancara in judetul platitorului .
BNR Directia de plati si decontari bancare

Judetul Platitor

BANCA PLATITOR

BNR SUCURSALA JUDETEANA

BANCA BENEFICIAR

1 Judetul Beneficiar PLATITOR

2 5 6

Platitorul remite ordinal de plata unitatii bancare la care are deschis contul . Unitatea bancara completeaza ordinul de plata pe verso , la rubrica BENEFICIAR BANCA Compensabil la cu numele judetul de initiere ( A platitorului ). BENEFICIAR 1. Unitetea bancara debiteaza contul platitorului ( conform extrasului de cont ) . 2. Unitatea bancara a platitorului introduce in compensare ordinul de plata de la sucursala BNR din judetul platitorului . 3. Unitatea bancara a beneficiarului primeste ordinul de plata de la sucursala BNR si completeaza pe versoul acestuia la rubrica C data compensarii , aplicand stampila si semnatura autorizata . 4. Unitatea bancara primitoare trimite ordinul de plata unitatii bancare de destinatie ( a beneficiarului ) prin reteaua interbancara . 5. Unitatea bancara a beneficiarului crediteaza contul beneficiarului cu suma aferenta ordinului de plata ( conform extrasului de cont ).
C. Platitorul si benaficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite,situate in judete diferite si niciuna din unitatile bancare nu au unitati bancare similare in celalalt judet. BNR
Directia de plati si decontari bancare.

Serviciul de Compensare multilaterala

BANCA PLATILOR 3

4
Bucuresti

BANCA BENEFICIAR

6 BANCA BENEFICIAR 2 7 JUDET BENEFI

BANCA PLATITOR JUDET 1

1Platitorul remite ordinul de plata unitatii bancare la care are deschis contul.Unitatea bancara completeaza ordinul de plata pe verso,la rubrica Compensabil la,prin inscrierea cuvantului Centrala BNR. 2.Unitatea bancara debiteaza contul platitorului(conform extrasului de cont). 3.Unitatea bancara a platitorului trimite ordinul de plata, prin reteaua interbancara,centralei din Bucuresti. 4.Unitatea bancara a platitorului introduce ordinul de plata in compensare la Centrala BNR. 5.Centrala societatii bancare a beneficiarului primeste ordinul de plata in compensare la Centrala BNR si completeaza data compensarii pe versoul acestuia, la rubrica C,aplicand stampila si semnatura autorizata. 6.Centrala societatii bancare primitoare trimite ordinul de plata unitatii bancare destinatare prin reteaua interbancara. 7.Unitatea bancara a beneficiarului crediteaza contul beneficiarului cu suma aferenta ordinului de plata (conform extrasului de cont). 7. REGISTRUL DE CAS

PLATITOR

BENEFICIAR

Registrul de cas este documentul care se ntocmete zilnic pe baza documentelor doveditoare de ncasri i pli( dispoziiile de plat), atunci cnd au loc ncasri i pli n numerar. Registrul de cas se prezint astfel:

La Nr. Crt. 8 se trece cronologic numrul de operaiuni din ziua respectiv. La Nr. Crt. 9 se trece numrul documentului pe baza cruia se face ncasarea sau plata. La Nr. Anex 10 se trec n mod cronologic, toate documentele anexat n acea lun. Acelai numr se trece i pe documentul nregistrat. Documenetele se lipesc pe foi A4 i se anexeaz dup fiecare fil de registru de cas. Pe o fil de registru de pot trece mai multe zile dac avempuine ncasri i pli ntr-o zi. La Explicaie se trece numele celui de la care incasm sau numele aceluia cruia i pltim, precum i ce reprezint acea operaie financiar. De exemplu, dac pltim o factur, se scrie c/v F/ data emiterii. La ncasri 11 se trece suma ncasat. La Pli 12 se trece suma pltit. Dup ce sunt trecute toate ncasrile i plile, se face un total de ncasri care curpinde, ca i la cont, existentul la nceputul zilei i totalul ncasrilor. Se face i un total la pli, unde se adun toate plile din ziua respectiv. Cuvntul Total se trece n rubrica Explicaia. Pe rndul urmtor, se trece soldul zilei(cuvnt care se scrie sub total) care se calculeaz ca o diferen dintre total ncasri i total pli. Soldul se trece n coloana ncasri. Actele(anexele) ce se trec n regsitrul de cas sunt: Chitana Bonul de cas Ordinul de plat/ncasare ctre casierie Ordinul de deplasare(delegaie), pe versoul cruia se trec toate cheltuielile nsoite de documente doveditoare Foai de vrsmnt(sau alt document prin care unitatea depune numerar la banc) Monetar

 Fila cec(copia) pentru numerarul ridicat de la banc CONTABILITATEA TRANZACIILOR ECONOMICE REALIZATE CU AJUTORUL INSTRUMENTELOR DE PLAT Conturi utilizate n procesul de plat a furnizorilor de bunuri i servicii, de imobilizri n procesul de desfacere, cnd unitatea intr n relaii cu clienii, ntruct trebuie s se reflecte creanele fa de acetia, unitatea folosete, alturi de plat-ncasare direct prin numerar, i efectele de comer, care sunt instrumente de plat fr numerar. Contabilitatea efectelor de comer se nregistreaz n conturile : a) Efecte de comer de pltit: 403 Efecte de pltit 405 Efecte de pltit pentru imobilizri Conturile de efecte de pltit, conturile de datorii, sunt conturi de pasiv. Se crediteaz la nregistrarea efectelor comerciale de pltit prin debitarea contului 401 i se debiteaz la nregistrarea plilor efectuate la scaden, pe baz de efecte comerciale (prin creditarea conturior la bnci). Soldul creditor reprezintvaloarea efectelor colmerciale de pltit. b) Efecte de comer de ncasat: 413 Efecte de primit de la client. Contul 413 Efecte de primit este un cont de activ. n debit se nregistreaz sumele datorate de clieni, reprezentnd valoarea efectelor comerciale acceptate prin creditarea contului 411 Clieni, iar n credit se nregistreaz efectele comerciale primite de la clieni, prin debitarea contului 511 Valori de ncasat sau prin debitarea conturilor curente 512 Conturi curente la bnci, dac sumele se ncaseaz. c) Valori de ncasat : 5112 Cecuri de ncasat; 5113 Efecte de ncasat; 5114 Efecte remise spre scontare. Valorile de ncasat sunt conturi de activ. n debit se nregistreaz valoarea cecurilor i a efectelor comerciale primite de la client, prin creditarea contului 413, iar n credit se nregistreaz valoarea cecurilor i a efectelor de comer ncasate prin debitarea contului 512 Conturi curente la bnci. Soldul debitor reprezint efectele comerciale i cecurile nencasate. d) Conturi curente la bnci: 5121 Conturi la bnci n lei; 5124 Conturi la bnci n valut;

 512 Conturile curente la bnci sunt conturi de activ. n debit, se nregistreaz sumele ncasate prin banc, iar, n credit, sumele pltite conform documentelor anexate de banc la extrasul de cont. Soldul debitor trebuie s fie identic cu soldul extrasului de cont i ne arat disponibilul pe care unitatea l are la banc. e ) Evidenta incasarilor si platilor efectuate in numerar (in lei si in valuta) se inregistreaza de casieria unitatii cu ajutorul registrului de casa si a conturilor : 5311 Casa in lei 5314 Casa in valuta. Acestea sunt conturi de activ. In debit se inregistreaza incasarile in numerar, pe baza documentelor deveditoare, iar in credit se inregistreaza platile. Soldul acestor conturi este identic cu soldul registrului de casa.

Inregistrari privind efectele de comert 1 ) Inregistrarea unei facturi aferente unor servicii executate de terti: % = 401 Furnizori 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 4426 TVA deductibila 2 ) Acceptarea, de catre furnizor, a unui efect comercial ( bilet la ordin, cambie): 401 = 403 Furnizori Efecte de platit 3 ) Plata, la scadenta, a efectului: 403 = 5121 Efecte de platit Conturi la banci in lei 4 ) Acceptarea efectelor comerciale pentru incasarea facturilor: 413 = 411 Efecte de primit de la clienti Clienti 5 ) Emiterea efectelor comerciale catre banca, spre incasare: 5113 = 413 Efecte de incasat Efecte de primit de la clienti 6 ) Incasarea efectelor comerciale remise prin banca: 5121 = 5113 Conturi la banci in lei Efecte de incasat 7 ) Inregistrarea cecurilor primite de la clienti :

5112 = 411 Cecuri de incasat Clienti 8 ) Incasarea cecurilor : 5121 = 5112 Conturi la banci in lei Cecuri de incasat 9 ) Depunerea, la banca, a efectelor comerciale spre scontare: 5113 = 413 Efecte de incasat Efecte de primit de la clienti 10) Scontarea: 5114 = 5113 Efecte remise Efecte de ncasat spre scontare 11) ncasarea efectelor spre scontare: 5121 = 5114 Conturi la bnci Efecte remise in lei spre scontare Sconturile acordate se nregistreaz in contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate. In acest cont, se nregistreaz cheltuielile privind sconturile acordate clienilor. debitorilor sau bncilor. In contul 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate se nregistreaz valoarea serviciilor bancare si asimilate pltite bncilor. Daca plata sau ncasarea facturilor se face prin ordin de plata, atunci conturile 401 Furnizori, respectiv 411 Clieni se nchid atunci cnd ordinul de plata apare in extrasul de cont. Daca plata sau ncasarea facturilor se face in numerar, prin chitana, atunci conturile de furnizori, clieni, debitori si creditori se nchid atunci cnd chitana apare in registrul de casa.