James Riddle "Jimmy" Hoffa (n. 14 feb 1913 - disprut 30.07.

1975, a declarat mort din punct de vedere 1982-07-30 [1] [2] ) a fost un american sindicale lider. Hoffa a fost implicat cu Fria Internaional a Teamsters Uniunii, ca organizator 1932 1975. El a servit ca preedintele Uniunii Generale 1958 - 1971. El a asigurat primul acord naional pentru ratele teamsters "n 1964, i a jucat un rol major n creterea i dezvoltarea Uniunii, care n cele din urm a devenit cea mai mare uniune unic n Statele Unite, cu peste 1.5 milioane de membri n termeni lui ca lider sa . Hoffa, care a fost condamnat de juriu manipulare , tentativ de mit i fraud n 1964, a fost nchis n 1967, condamnat la 13 ani, dup epuizarea procesului de recurs. Cu toate acestea, el nu a demisiona oficial preedinia Teamsters "pn la mijlocul anului 1971. Acest lucru a fost parte dintr-o graiere de comun acord cu preedintele Statelor Unite, Richard Nixon , n scopul de a facilita eliberarea lui Hoffa din nchisoare la sfritul anului 1971. Nixon a blocat Hoffa la activiti sindicale pn n 1980; Hoffa a fost ncercarea de a rsturna acest ordin i s rectige sprijin. El a fost vazut ultima oara la sfritul lunii iulie 1975, n afara unui tramvai Detroit restaurant numit Machus Red Fox.
[3]

[ modific ] Viaa
Hoffa sa nscut n Brazilia, Indiana , la 14.02.1913. patern stramosii lui au fost " Pennsylvania olandez "i german . [4] Tatl lui Jimmy, un miner, a murit n 1920, atunci cnd Jimmy avea apte ani, familia sa mutat la Detroit , n 1924, n cazul n care Hoffa a fost ridicat i a trit tot restul vieii sale. Hoffa prsit coala la vrsta de 14 ani, i a nceput munca full-time manual pentru a contribui la susinerea familiei sale. Hoffa a nceput activitatea de organizare la Uniunea nivel de baz prin intermediul su de munc ca un adolescent cu un lant alimentar, care a pltit salariile care nu corespund standardelor i a oferit condiii de munc precare cu sigurana locului de munc minime. Muncitorii au fost nemulumii de aceast situaie, i a ncercat s organizeze un sindicat pentru o mai bun soarta lor. Dei Hoffa a fost tineri, curajul su i approachability n acest rol impresionat colegii, iar el a crescut ntr-o poziie de conducere. Un timp mai trziu, dup ce a fost demis din lanul alimentar, n parte din cauza de activitate ale Uniunii su, Hoffa s-au implicat cu Local 299 din Teamsters, n Detroit, n 1932, cnd sa alturat c uniunea. [5] El sa cstorit cu Josephine Poszywak n 1936, i a cumprat o cas modest din Detroit. Cuplul a avut doi copii: o fiic, Barbara Ann Crancer , i un fiu, James P. Hoffa . Familia Hoffa a avut ulterior o proprietate de vara de la Lake Orion, Michigan , la nord de Detroit. [4]
[6]

[ modific ] Creterea Teamsters

Uniunea Teamsters a fost fondat n 1899, dar chiar i abia n 1933, a avut doar 75 de mii de membri. Hoffa lucrat cu liderii de sindicat s-i consolideze alte grupuri locale uniunii camionagiu n seciuni regionale, i apoi n final ntr-un singur organism naional gigantice, pe o perioad de dou decenii. Teamsters a avut 170 de mii de membri n 1936, 420 de mii n 1939, a crescut constant n timpul al doilea rzboi mondial , i rode boom-ul post-rzboi a nceput un milion de membri de 1951. [7] Teamsters organizat oferi de camion i pompieri primul ntreaga Midwest , i apoi la nivel naional n Statele Unite. Uniunea folosit cu pricepere "greve de mntuial", boicoturi secundare , precum i alte mijloace de a obine Uniunii triei alcoolice de la o companie, apoi sa mutat la organizarea lucrtorilor, apoi castiga cerintele contractului la alte companii. Acest proces, care a avut mai muli ani de la nceputul anilor 1930, a adus n cele din urm Teamsters ntr-o poziie de a fi una dintre cele mai puternice sindicate din Statele Unite. Hoffa a jucat un rol major n dezvoltarea Uniunii Teamsters. [4]

[ modific Hoffa de natere] la putere

Dei niciodat Hoffa efectiv lucrat ca ofer de camion, el a devenit preedinte al local 299 n decembrie 1946. [8] El apoi a crescut de a conduce grupul combinate ale localnicilor din zona Detroit, la scurt timp dup aceea, i apoi avansate pentru a deveni ef al Teamsters grupuri Michigan cndva mai trziu. El a obinut o amnare de la serviciul militar n al doilea rzboi mondial , prin efectuarea cu succes un caz de uniune abiliti de conducere sa fie de o valoare mai mare a naiunii, prin meninerea de marf care ruleaz fr probleme pentru a sprijini efortul de rzboi. Hoffa a lucrat pentru a apra sindicatele Teamsters de raiduri de alte sindicate, inclusiv CIO , i a prelungit Teamsters "influen n statele Vestul Mijlociu, de la sfritul anilor 1930 la 1940. Prin 1952, Hoffa a crescut la nivel naional vice-presedinte al Teamsters " IBT Uniunii, care a fost pe cale s devin i mai puternic singur cel mai mare sindicat din Statele Unite. La convenie IBT n Los Angeles , el a fost selectat de intrare preedinte Dave Beck , care a reusit Daniel J. Tobin , presedintele din 1907. Hoffa nbuit o revolt intern mpotriva Beck, prin asigurarea Central regiune de sprijin pentru statele Beck la convenie, n schimb, Beck a fcut din el un vice-presedinte. [9] IBT a mutat sediul de la Indianapolis la Washington, DC , preluat o mare cladire de birouri in capitala SUA, n 1955. personalul IBT a fost extins, de asemenea, n aceast perioad, cu muli avocai angajai pentru a ajuta la negocierea contractului. Dup alegerea lui 1952 ca vice-presedinte, Hoffa a nceput mai multe cheltuieli din timpul su de departe, din Detroit, fie de la Washington sau cltoresc n jurul Statelor Unite pentru responsabilitile sale extinse. De asemenea, el a cltorit n Israel n 1956, pentru a se ntlni cu grupuri de munc acolo. [10]

[ modific ] Teamsters preediniei Uniunii

Hoffa a preluat preedinia Teamsters n 1957, la Convenia de la Miami Beach, Florida . predecesorul su, Dave Beck , a aprut n faa lui John McClellan Little conduse de Senatul Statelor Unite Selectai Comisia pentru Activiti incorecte n domeniul managementului forei de munc sau, n martie 1957, i a luat cincea Amendamentul 140 de ori, ca rspuns la ntrebri. Beck a fost sub acuzare n cazul n care convenia IBT a avut loc, iar ulterior a fost condamnat n 1957 la fraud taxe, la un proces a avut loc n Seattle , i a nchis. [11]

[ modific ] Uniunea Teamsters expulzai

1957 AFL-CIO, convenie, a avut loc la Atlantic City, New Jersey , votat de un raport de aproape 5-1 pentru a expulza IBT din grupul de uniune mai mare. Preedintele George Meany a dat un discurs emoional, care preconizeaz eliminarea IBT, i care s ateste c el ar putea accepta afilierea ulterioar a Teamsters dac acestea ar demite Hoffa ca preedinte lor. Meany cerut un rspuns din partea Hoffa, care au rspuns prin intermediul presei, "vom vedea." La acea vreme, IBT aducea in peste 750.000 dolari anual pentru a AFL-CIO. [12]

[ modific ] Continental acord

Hoffa a fost reales ca preedinte n 1961. Hoffa a lucrat la extinderea Uniunii i, n 1964, a reusit sa aduca aproape toate-de-camion drivere peste drum n America de Nord n cadrul unui master-naionale de transport de marf singur acord. Acest lucru poate au fost cele mai bune realizarea sa ntr-o durat de via de activitatea sindical. [13] Hoffa apoi a ncercat s aduc companiei aeriene de transport lucrtorilor i ali angajai n cadrul Uniunii, cu un succes limitat. El a fost cu care se confrunt cu caracter personal tulpina imensa, deoarece el a fost n curs de investigare, de la proces, lansarea apelurilor de condamnri, sau nchii pentru practic toate din anii 1960. [4] Fiul lui Hoffa, James P. Hoffa , este Teamsters "actualul lider, servind din 1999 n aceast poziie. Fiica sa, Barbara Ann Crancer , n prezent servete ca un circuit judecatoare asociat la St Louis, Missouri . [14]

[ modific ] Prison Sentinta

n 1964, Hoffa a fost condamnat n Chattanooga, Tennessee, a ncercat mituirea unui grand jurat , i a fost condamnat la opt ani. Acest caz a avut ca rezultat dintr-o chestiune mai devreme, de testare cazul Flota, care a avut loc la Nashville, Tennessee . Hoffa a fost implicat aproape de unul dintre asociatii sai, Edward Grady Partin , un Louisiana crua, care a mers la Biroul Federal de Investigaii informaii devastatoare, care a dus la condamnarea lui Hoffa. Hoffa a fost condamnat, de asemenea, de fraud mai trziu, n 1964, pentru utilizarea improprie a "fondurilor de pensii Teamsters, ntr-un proces a avut loc la Chicago . Hoffa a primit o pedeapsa cinci ani pentru aceast infraciune, pentru a rula consecutiv la luare de mit pedepsei. Procurorul General Robert F. Kennedy , care a urmrit Hoffa de ani, din Little John McClellan conduse de SUA, industria audieri

Muncii Senatului din 1957, a demisionat ca procurorul general, dup Hoffa condamnare al doilea, la mijlocul anului 1964, pentru a rula cu succes n noiembrie 1964 ca un democrat pentru Senatul Statelor Unite de la New York de stat, avnd unseated liberal republican Kenneth B. Keating . [15] Hoffa a petrecut urmtorii trei ani, fr succes, atrgtoare lui 1964 condamnri. El a nceput executarea pedepsei lui martie 1967, la Penitenciarul Federal Lewisburg din Pennsylvania. Chiar nainte de a intrat n nchisoare, Hoffa numit Frank Fitzsimmons ca acionnd Teamsters preedinte; Fitzsimmons a fost un monarhist Hoffa, colegi Detroit rezident, i un membru vechi (din 1930) din Teamsters Local 299 din Detroit, care i datora lui nalt poziie proprie, n mare parte pentru a influena lui Hoffa. Fitzsimmons sa distanat de influena Hoffa i de control dup 1967, la nemulumirea lui Hoffa. Fitzsimmons, de asemenea, puterea de descentralizate oarecum n cadrul Teamsters "uniune structura de administrare, n timpul epocii Hoffa, Hoffa a pstrat cea mai mare putere n propriile mini. [10]

[ modific ] Post Prison

La data de 12.23.1971, cu toate acestea, Hoffa a fost eliberat din Lewisburg, Pennsylvania nchisoare, cnd preedintele Richard Nixon a schimbat pedeapsa sa a servit timp; Hoffa a servit aproape 58 luni, sau doar puin peste o treime din pedeapsa iniial. Cu toate acestea, preedintele a impus condiia ca Hoffa nu participe la activiti sindicale pn n 1980. Hoffa, n timp ce bucuros s-i recapete libertatea, nu au cerut condiii non-participare, i a fost nemulumit de aceast situaie. [4] Hoffa acuzat Nixon senior cifrele de administrare, inclusiv procurorul general John N. Mitchell i Consilier al Casei Albe , Charles W. Colson , a priva-l de drepturile sale prin iniierea acestei clauze, ambele Mitchell i Colson a negat acest lucru. Dar a fost probabil impus Hoffa, ca urmare a cererilor din partea "Teamsters conducerii ierarhice, dei IBT Preedintele Frank Fitzsimmons a negat, de asemenea, acest lucru. [16] Hoffa a fost de planificare pentru a aciona n judecat pentru a anula aceast restricie neparticiparea, n scopul de a-i reafirma puterea asupra Teamsters. El sa confruntat cu rezistenta la planul su imens, din mai multe, i-au pierdut cele mai multe dintre sprijinul su mai devreme, chiar i n zona Detroit. Hoffa a fost de planificare pentru a ncepe revenirea sa la nivel local, cu Local 299 din Detroit, unde a pstrat o oarecare influen.
[17]

Dup eliberarea sa din nchisoare, Hoffa a fost acordat o pensie de Teamsters "de 1.7 milioane dolari, livrate ntr-o plat unic sume forfetare. Acest tip de decontare de pensii nu ar fi avut loc nainte cu Teamsters. [18] Hoffa a fost de lucru pe o autobiografie n 1975. Cartea, intitulat Hoffa: adevarata poveste, a fost publicat cteva luni dup dispariia sa. El a publicat mai devreme o carte intitulata 1970 Procesele lui Jimmy Hoffa. Un interviu cu Hoffa a aprut n Playboy revista, decembrie 1975 problema, la cteva luni dup dispariia sa.

[ modific ] dispariiei
Hoffa a disprut de la, sau uneori dup, ora 02:45 pe 07.30.1975, din parcarea de la Red Fox Machus Restaurant n Bloomfield Township, Oakland County, Michigan , o suburbie din Detroit . n conformitate cu ceea ce el le-a spus alii, a crezut c a fost de a ntlni acolo cu dou Mafia lideri, Anthony Giacolone din Detroit i Provenzano Anthony din Union City, New Jersey i New York City . [19] Provenzano, a fost, de asemenea, un lider de sindicat cu Teamsters din New Jersey, care a avut mai devreme a fost destul de aproape de Hoffa. Provenzano a fost un vice-preedinte naional cu IBT din 1961, un al doilea mandat lui Hoffa ca "presedintele Teamsters. [10] Dup eecul lui Hoffa s se ntoarc acas de la restaurant pn la sfritul anului n acea sear, soia sa chemat poliia pentru a raporta el lips. Cnd poliia a ajuns la restaurant, au gasit masina lui Hoffa, dar nici un semn de Hoffa el nsui, nici vreo indicaie a ceea ce sa ntmplat cu el. investigaii ample n dispariia a nceput imediat, i a continuat pe parcursul mai multor urmtorii ani, prin lege de aplicare a mai multor grupuri, inclusiv FBI . Totui, investigaiile nu au reuit s stabileasc definitiv soarta lui Hoffa. La rndul lor, Giacolone i Provenzano s-au gsit fiecare nu au fost n imediata apropiere a restaurantului acea dup-amiaz, i fiecare dintre ele a negat faptul c au avut programate orice ntlnire cu Hoffa. [20] Hoffa a fost declarat legal mort n 1982, la aniversarea a aptea a dispariiei sale. [10] [2]

[ modific ] Evenimente recente

La data de 17.05.2006, acionnd pe un sfat, FBI a cautat o ferm din Milford Township, Michigan , pentru Hoffa rmne. Nimic nu a fost gsit. [20] La data de 16 iunie 2006, la Detroit Free Press a publicat n toate elementele sale aanumita Hoffex Memo, un raport de 56 pagini, FBI-ul pregatit pentru o informare ianuarie 1976 cu privire la caz la sediul FBI din Washington, DC . Dei nu pretind s se stabileasc definitiv de specificul dispariia lui, memoria indic faptul c credina de aplicare a legii este c Hoffa a fost ucis la ordinul cifrelor crimei organizate, care consider c eforturile sale s-i rectige puterea n cadrul Teamsters a fi o ameninare la adresa lor de control al a fondului de pensii de sindicat. [21] FBI-ul a numit un raport de cont definitiv a ceea ce cred c sa ntmplat cu ageni Hoffa.

JIMMY HOFFA -

COVERUPS.COM

Jimmy Hoffa, presedinte al Uniunii crua lui, a disparut fara urma pe 30 iulie 1975. Jimmy Hoffa a condus teamsters 1957 - 1971. De la nceput, el a fost instrumental n unionizing lucrtorilor i a fost creierul i de curaj n spatele succesului su. Sa afirmat c a avut legturi cu crima organizat. El a recunoscut c ofierii de legtur cu Mob a fost nevoie, pentru c au avut puterea de a perturba greve, aa c se ocup a trebuit s se fac cu ei. Investigatorii federali l urmrit n anii 1950 si '60 e fr prea mult succes la nceput, "de tarifare care sa imperiu prosperat privind violena, fraud i abuz de bani Uniunii. " Departamentul de Justiie n timpul administraiei Kennedy si-a cldurii i a fcut n cele din urm l-stick taxele de condamnare n 1964. n 1967, dup ce toate recursurile au fost epuizate a fost trimis la nchisoare federal de la Lewisburg, PA de urmrire penal., A fost condamnat pe mrturia unui crua, Edward Grady Putin, care era n ateptarea procesului pentru o varietate de crime, i au fcut o nelegere cu . Astfel, Hoffa a fost condamnat pentru frauda de fonduri, juriul manipulare i conspiraie, mpreun cu Tony crua "pro" Provenzano, care Hoffa invinuit pentru desen interes federale, n primul rnd la activitile sale ilegale. Hoffa a servit numai 4 ani din 13 tez su an, pentru c preedintele Nixon a schimbat pedeapsa lui, cu nelegerea c Hoffa nu s-ar relua mandatul pn la 1980, care ar fi fost sfritul pedepsei. Aceasta

afacere presupune c a fost fcut ntre Casa Alb i vicepreedintele Uniunii Fitzsimmons Frank, care a fost acum rivalul lui Hoffa pentru putere n Uniunea European. La data de 30.7.1975 lucrurile nu au incepe bine pentru Hoffa, atunci cnd liderul mafiei din New Jersey, Tony "Jack" Giacalone i Tony "pro" Provenzano, crua colegii aceleai care au fost n nchisoare cu Hoffa el sa ridicat la ntlnirea de la prnz Machus Red Fox restaurant din Michigan, c acestea ar fi trebuit s aib, care indic faptul c Hoffa a czut n dizgraia urt cu unele persoane, mai degrab, n mob i n propria Uniunii. Cateva ore mai trecut, i Hoffa a sunat acas pentru a vedea dac au lsat nici un mesaj. ultimul telefon lui a fost cu prietenul su, Louis Linteau. Aparent, o sarcin masina de oameni au pick-l n cele din urm, i el a fost vazut ultima data edinei pe bancheta din spate, cu mai muli brbai, rezemat cu nerbdare s vorbesc cu oferul. FBI-ul nu cred c el a plecat c vii masina. Sngele Su i prul au fost gasite in masina a fost vazut ultima oara inch Cnd acesta nu a reuit s se ntoarc, autoritile pivotat n o vanatoare de om complet, chestionarea Uniunea prieteni Mob, dezgropare diferite locuri, percuie perei i podea de ciment cauta trupul su, dar fr folos. FBI a teoretiza c trupul su a fost alerga printr-o controlate grsimi vegetale randare Mob misterios care a fost ulterior distruse de incendiu. n 1983, Hoffa a fost declarat mort din punct de vedere. Dupa ce am vorbit la mai multe persoane, sa descoperit c Hoffa avea muli dumani. n partea de sus a listei, suspecii sunt incluse Russell Bufalino, Anthony "Tony Pro" Provenzano & doi acoliii Hoffa, Thomas Andretta, Gabriel Briguglio i Salvador Briguglio, care a fost ucis pentru a conversa cu FBI-ul nu a fost Exist dovezi suficiente pentru a percepe nici de aceste colegii, dar toate au lichidat n nchisoare pentru alte infraciuni. n 2001, testele ADN efectuate de experi FBI-au legat la prietenul lui Hoffa maina lui, un asociat cu numele lui Charles O'Brien, i cheltuielile pot fi fcute nc n moartea sa. O teorie cu privire la ce a fost lovit off, a fost c a nceput s "divulga" despre conexiunile ntre Uniune i a crimei organizate, pentru c era livid despre afacere Fitzsimmons a fcut cu Casa Alb. Alii cred c el a fost frecat afar pentru c a ncercat s-i rectige puterea n cadrul Uniunii, i unele persoane nu au fost pe cale s-l

las. Tony "pro" Provenzano, i-au spus la un moment dat, "iesi din politica Uniunii Europene sau altceva." FBI i teamsters muli cred c "Tony Pro", a ordonat moartea lui Hoffa, i New Jersey Mafia a fcut fapta i eliminat din organism. "Tony Pro" a avut un alibi bine-aer, totui. Alte persoane au legate de asasinarea lui spre diferite zone ale relaiei corupt continu ntre mafia i Uniunii, ale cror fonduri de pensii au fost amestecai n cu ctiguri din jocuri de noroc ilegale, prostituie i droguri ilegale. Se pare c Mob gsit nlocuitor lui Hoffa, Frank Fitzsimmons mult mai uor s manipuleze i s se ocupe cu. De asemenea, Frank Fitzsimmons a fost aprobat de ctre Casa Alb, n timp ce Hoffa nu a fost, i ar fi federalilor urmresc ndeaproape operaiunile lor, fcndu-mob activiti ilegale mai greu s le efectueze. Jimmy "Weasel" Fratianno a declarat n cartea sa, "mafiotul trecut," Hoffa, care nu a fost ucis de New Jersey Mob la toate, dar de Detroit, sefii mafiei locale. El spune c Tony Giacalone, un prieten apropiat al lui Hoffa nfiinat, i Tony Zerilli i Mike Polizi a ordonat ca el ucis. Alii au susinut c el nu este mort, doar se ascunde. Un crua ramas la povestea lui atunci cnd interogat cu srguin de ctre autoritile Hoffa, care fugise n Brazilia cu un negru go-go dansatoare.

A doua zi, Jimmy Hoffa nu a venit acas

Prin Zaharia Pat / Detroit News
28 aug 1999

Anthony Giacalone, un cpitan reputate crimei organizate, n Detroit, a fost trebuia s ndeplineasc Hoffa acea zi.

Jimmy a spus soia sa Josephine de start, el ar fi n jur de 4 pm, la dungi gratar pentru cina. Dup 39 de ani de cstorie, tia Jimmy nu ar fi ntrziat.

James R. Hoffa ca un organizator de Teamsters n 1939. Martorii l-au vzut de ateptare n parcarea de la Red Fox Machus restaurant n upscale Bloomfield Township. El nu a fcut-o acas. Hoffa. Numele singur starneste emotii puternice si opinii. El a fost un erou uniune vizionar sau despot brutal? El a fost un cruciat forei de munc sau un criminal? Jimmy Hoffa a nceput cariera Uniunii ca un adolescent n anii 1930. O clasa a abandonului colar, el a construit aproape singur generozitate ntr-un sindicat Teamsters puterea naional minunat. Lui tehnici de ciocan-pronunate de negociere, legturile sale presupuse de crima organizat, i certurile sale amare cu John si Robert Kennedy a fcut Hoffa liderul muncii prototip de ziua lui. Nscut n Brazilia, Ind., pe 14 februarie 1913, Jimmy a crescut rapid atunci cnd tatl su miner a murit de boala de plmni n 1920. Mama sa a avut de rufe s menin familia unit i copiii, de asemenea, a ajutat cu locuri de munc, dup coal. Hoffa descris ulterior mama lui dragoste, ca o femeie tip de frontier "care credea c Duty i Disciplin au fost scrise cu capital D". n 1922, sa mutat la Hoffas Clinton, Ind., pentru un sejur de doi ani, apoi la Detroit la un apartament de pe strada pe Merritt oraului partea de glgie, la vest clasei muncitoare. Etichetate de copii aproapele ca Hillbillies, Hoffa a ctigat respect i acceptare cu pumnii.

Dup coal Jimmy a lucrat ca un biat de livrare i, n final a renunat la coal n clasa a 9a doar ca stocul de avarie pia din 1929 i Marea Depresiune a adus concedieri masive i eecuri de afaceri. Un prieten, Walter Murphy, ia spus pentru a intra n sectorul alimentar. "Nu conteaz ce se ntmpl, oamenii trebuie s mnnce", a spus el. Jimmy luat o slujb la Kroger alimentar i Compania de panificatie, ale cror depozite s-au situat la doar cteva blocuri de la casa lui. Situat la maistru despre vrsta lui, Hoffa a nceput slujba de descrcare produselor din vagoane de 32 de centi pe ora. Plata, dou treimi din aceasta traista rambursabile pentru alimentare la Kroger, a fost bun avnd n vedere creterea omajului i linii alimentare. Dezavantajul la noul loc de munc a fost c muncitorii n depozite au fost obligate s raporteze la 04:30 pentru o schimbare de 12 ore, dar au luat doar pltite pentru timpul pe care le produce efectiv descrcate. Restul de schimbare, care s se aeze inactiv i neremunerate, care ateapt s fie sunat, dar nu pot s prseasc incinta.

Frapant camion de poliie lupt conductorii auto din Minneapolis n 1934. Violena iniiat de ctre ambele pri a fost n timpul travaliului organizarea comun n anii 1930.

Brbai ndurat, de asemenea, un maistru de la iad, "genul de om", a spus mai trziu Hoffa, care provoac sindicatele. Numit "Little Bastard" de ctre toi lucrtorii, el a abuzat de puterile sale, pune n pericol i a lucrtorilor de ardere pentru nici un motiv.

Hoffa i colegii lui, inclusiv Bobby Holmes, care ar crete, de asemenea, n ierarhia Teamstrer cu Hoffa, bided timpul lor. Realitatea dur c o treime din muncitorii americani au rmas fr locuri de munc le-a fcut prudent n eforturile lor de organizare. n cele din urm ntr-o noapte n primvara anului 1931, dup ce doi muncitori au fost concediai pentru a merge la un co de alimente pentru cina la miezul nopii lor, brbaii au acionat. Hoffa a solicitat o ntrerupere a activitii, la fel de camioane ncrcate cu cpuni suculent dulce Florida tras n depozit. Confruntndu-se cu necesitatea de a obine de marf perisabile n frigidere rapid, managementul Kroger convenit s se ntlneasc cu liderii noi, n dimineaa urmtoare, atta timp ct muncitorii reluat funciilor lor. Dup mai multe zile de negociere, Hoffa i ajutoarele sale au avut un contract de sindicat. Acesta a inclus o crestere de 13 centi de o or, garanie de cel puin o jumtate de plata o zi pe zi, un plan de asigurare modest, i, bineneles, de recunoatere a uniunii. Noii lideri n curnd solicitat i a primit o cart ca Federal local 19341 de Federatia Americana a Muncii. Hoffa a fost concediat anul urmtor, dup o lupt cu un maistru de plante care goaded liderii fnos Uniunii n aruncat o cutie de legume pe podea i pulverizare eful cu sucuri de legume asortate. Jimmy a susinut n ultimii ani mai trziu c a iei nainte de a putea fi concediat i a plecat. Hoffa a aterizat lng un loc de munc ca un organizator de norm ntreag pentru Fria Internaional a Teamsters. El a luat Kroger unirea cu el n IBT n cazul n care membrii si a fost absorbit n local 299.

Grevitii de la Detroit de E & B Brewery bloc Kirby E. cu masinile lor pentru a preveni strikebreakers de la achiziie, prin cu camioane lor. sgeata la o E & B camion blocat in spatele grevitii "autoturisme.

In cei primele zile de organizare, Hoffa frecventate docuri de ncrcare al Detroit, buttonholing brbai depozit i driveaway i drivere truckaway. El a recrutat, de asemenea, angajai n fabrici de bere, farmacii, packinghouses i magazine de vnzare cu amnuntul. Un semn a postat in Sala Unirii sa citesc: "Dac se mic, l semneze n sus." Ca un organizator Hoffa nu a primit salariu, dar am un mic procent din taxele de fiecare nou membru care a recrutat. Uniunea organizarea n anii '30 a fost dificil i de multe ori periculoase, castiguri activiti etichete, cum ar fi "outsideri rebele", "radicali," comunitii ", sau" anarhisti ". Hoffa povestit numeroase lupte de strada cu huligani "care au fost la noi a lua." "Masinile noastre au fost bombardate de trei ori diferite, cineva a patruns in birou i au distrus mobilierul nostru.. Maini ne-ar mulimea de pe strzi. Apoi sa agravat ..... viaa dvs. a fost n minile tale n fiecare zi. Nu a fost doar un mod de a supravieui .... riposteze. i am folosit pentru a slug pe strzi Au aflat nu ne-am speria de poliie au fost nici un ajutor.. de poliie s-ar bate capul n uniune chiar i pentru a conversa.. politistii au hartuit-ne n fiecare zi. Dac au intrat n grev, ai capul spart totul nu a luat luni-a luat de ani.. " Joe Franco, un fost locotenent Hoffa, a descris tehnica de securitate Hoffa predate ofierilor si: "n aceast zi, nc mai am obiceiul de a-mi despre forate n obinerea ntr-o main. Am pus piciorul drept i piciorul stng st afar, i apoi mi-am porni maina mea. Daca masina este fraudate si incepi masina ta acest fel, avei o ans de supravieuire, deoarece 50-50 n cazul n care sufl, acesta va sufla din masina. " In primul an n calitate de agent de afaceri pentru Local 299, Hoffa a fost btut de poliie sau strikebreakers de 24 de ori. "Am fost lovit de attea ori cu bastoane de noapte, cluburi i alam knuckles c nu pot s amintesc chiar i atunci cnd au fost vnti." El a amintit fiind arestat i aruncat n nchisoare de 18 ori pe parcursul unei perioade de 24 de ore de taxe linie pichet.

Acest lucru arat o fotografie clasica de ani Hoffa 28 de fotografiere craps pe trotuar cu distribuitorul Detroit cherestea Patrick J. Curier, la stnga, aa cum cherestea lucrtorilor izbitoare privire pe.

"De fiecare dat cnd i-am aratat pe linia de pichet, m-am aruncat n nchisoare. De fiecare dat m-au eliberat, m-am dus napoi la linia de pichet". Hoffa a rmas n contact cu componentele sale. El a petrecut doar o treime din timpul su la birou. El a lucrat mai ales domeniile participa la demonstraii de mas, apar pe liniile de pichet i semnarea n sus de noi membri. "Ai o problem Suna-ma.. Doar ridica la telefon." ziua Lui a nceput la 8 dimineaa i a continuat prin ore ale diminetii de a doua zi. n "rzboi" cu conducerea lui Hoffa format propriile reguli de puternic bra i el nu a ezitat s le aplice la sindicate rivale, n special CIO. Hoffa a decis c cel mai rapid mod de a rspndi mesajul crua n alte regiuni ale rii a fost de a organiza driverele pe distane lungi. El a cltorit n sus i n jos autostrzi trgnd n sus de la marginea drumului de dormit alturi de oferi de camion, oferindu-le pitch lui uniune de vnzri. Drivere n timpul acestor ani Depresia tiau c au fost inte uoare pentru hoti ca au dormit singur n camioanele lor. Ei au aipit dein un fier de anvelope sau de amplasare de piulite de frica de hoi autostrada.

Hoffa a nvat repede s se identifice cu un incendiu rapid salut: "Hi-I'm-Jimmy Hoffa--organizator-pentru-Teamsters-i-I-minune-daca-I-ar putea-vorbi-la-tu-pe scurt -. " Apoi, el ar sri napoi. Uneori, el a gsit nu camionagii somn cu ochii, dar angajator-angajat asasini anti-uniune de ateptare pentru el se intinde de-a lungul linitit pustiu de autostrada.

Hoffa striga pe fereastr de maina lui la un fotograf Stiri din Detroit care a fost de a lua poza lui i a doua i strzi Euclid. Potrivit fotografului, Hoffa strigat "Pleac, nenorocitule, te voi pumn n nas."

Dar coaja lui extraordinar i aproape religioas unitate pentru a converti oferi de camion pentru Uniunea nu ar fi descurajat. n 1936, n timp ce ajuta un grup de angajai nonunionized izbitoare spalatorie, sa ntlnit cu o frumusete de 18 ani, polon, Josephine Poszywak, cu care sa cstorit c septembrie. fundal polonez lui Josephine saturate viaa ei de zi cu zi. Educat n colile de limb polonez parohial, familia i biserica a rmas punctul focal al lumii ei. Descris ca fiind un casnic complet, ea a iubit de gtit, de curare i avnd grij de copii. Hoffas avut dou case modeste, unul pe strada Robson n nord-vestul Detroit, si o cabana afara din Detroit n mediul rural Lake Orion. Cei doi copii, Barbara i James Jr., a amintit aventuri cu tatl lor la proprietate Lake Orion. Atunci cnd nu unionizing, Hoffa sa dovedit a fi un tat devotat, iubitor.

El ar crea i spun copiilor poveti interminabile despre "Freddie Fox", care a fost mereu probleme cu celelalte creaturi n pdure, dar care a negociat mereu calea lui dintr-un potenial dezastru, prin utilizarea creierul lui. Povestiri, spre deosebire de viaa lui Hoffa, ntotdeauna sa ncheiat fericit. Amintii-v c copiii cu tata ", acesta a fost ntotdeauna aa de-a patra din iulie." Hoffa iubit pentru pescuit sau vanatoare i ar cltorie la Michigan's Upper Peninsula, lund de multe ori personalul su ntreg cu el pentru o parte-aventura, seminarii parteuniune. Intr-o zi ntr-o excursie de vntoare, Jimmy se ntoarse spre lui Joe aide Franco n timp ce acestea au fost cu mic dejun: "Franco, dac legile au fost adoptate n aceast ar, care ar elimina sindicatele, angajatorii s-ar reveni la anii '30 i anii '20 i s plteasc acestora salariile angajailor foame i s profite din plin de peste angajaii lor? " Franco a spus eful su, "nu cred c managementul ar reveni vreodat napoi la zilele de demult de magazine sudoare Nu pot s cred c.. Ei au fost nvai. Noi leam organizat si am stabilit condiii de munc pentru angajaii lor pentru appying nemulumirile i problemele indiferent de poate exista. "

Hoffa n 1953. Pn acum el a fost preedinte al Conferinei Central al Teamsters.

Hoffa uitat la el, "Franco, tu esti plin de ea Ai da orice angajator o ans s reduc salariile sale n jumtate mine diminea i c SOB va face.. Pentru ca el e foame de

bani i modul n care numai el poate face bani este de lund-o din gura omului de lucru. Nu cred c vreodat diferite. eti tnr, Esti venind, dar, pe Dumnezeu, tu esti naiv. " Teamsters a crescut la fel ca i puterea Hoffa. n 1952, Dave Beck a castigat presedintia International si Hoffa a fost ales vicepresedinte International. n 1953, ca preedinte al Conferinei Central al Teamsters, Hoffa a negociat pentru toi conductorii auto transport n 20 de state Vestul Mijlociu i Sud, i el a ncercat s aduc localnici de Est n reea unificat de negociere crua. Un panou Senatul cunoscut sub numele de Comitetul McClellan, investigarea paractices improprii de munc la sfritul anilor 1950, a fost cutai n cazul sesizrilor de ctre condamnai muncii afacerist Ioan DioGuardi. DioGuardi a lucrat ndeaproape cu Hoffa n Est i a spus c au manipulat Hoffa fondurilor Uniunii Europene pentru profit propriu i a acceptat tiguri de la companii de transporturi. Taxele nu au fost niciodat dovedite i n 1957 Hoffa a fost achitat de acuzaia c a ncercat s mit unul dintre anchetatori comisiei. Dar cazul comisiei mpotriva Dave Beck sa ncheiat cu convingerea lui Beck la delapidare, furt calificat i a taxelor pe venit a evaziunii fiscale. AFL-CIO, expulzat Teamsters, iar n octombrie 1957, Hoffa a castigat presedintia Internaional, nlocuindu-Beck. Hoffa finalizat procesul de centralizare n cadrul Teamsters. El a proiectat crua de acordurile naionale de transport de marf i a adus industria naiunii camioane conform contractului de munc o, creterea salariilor membrilor i deschiznd calea pentru un stil de via confortabil clasa de mijloc. Dar Hoffa could't ageniile de aplicare a legii se agit. El a luptat anchetatorii federali n timpul anii '50 i '60. Ei au acuzat c imperiul su prosperat cu privire la violen, fraud i abuz de bani Uniunii. Dumanii lui necrutor el urmrit n calitate de funcionar "nemilos uniune" pe ia.

Hoffa i preedintele Teamsters Beck Dave n 1956.

Dupa ce Robert F. Kennedy, care a fost consilier ef pentru Comitetul McClellan, a devenit procurorul general n conformitate cu fratele su, preedintele John F. Kennedy, investigaiile guvernului escaladat. Departamentul de Justiie a fost frustrat n ncercrile sale de a urmri n justiie pn cnd Hoffa nrolat ajutorul lui Edward Grady Partin, un crua Louisiana, care n nchisoare n ateptarea procesului pentru deturnarea fondurilor Uniunii i rpire. A face o intelegere cu procurorii, Partin mprietenit cu Hoffa, pretinznd a fi un locotenent loial, n timpul unui proces 1962 Hoffa acuzat de acceptarea unei playment ilegal de la un angajator. Hoffa a fost achitat, dar doi ani mai trziu, pe mrturia lui Partin, un juriu condamnat Hoffa al juriului manipulare si la condamnat la opt ani de nchisoare. Curtea Suprem Justiie Earl Warren ar apela mai trziu convingerea un afront adus "la calitatea i corectitudinea de aplicare a legii federale." La scurt timp dup Hoffa condamnarea lui '64 a primit o suplimentare de cinci ani, cnd a fost condamnat, n Chicago, cu alte ase de fraud i conspiraie n tratarea unui fond de uniune beneficii.

n martie 1967, cu toate apppeals epuizate, Hoffa a intrat Lewisburg Federal Prison pentru a ncepe teza sa de 13 ani. Hoffa a refuzat s renune la preedinia Uniunii, de numire a lui Frank Fitzsimmons, uoar manierat general, vice-presedinte al Teamsters, ca interimar. In urmatorii patru ani Hoffa a avut trei audieri condiionat, toate din care au fost respinse parial din cauza refuzului su s renune la preedinie. n cele din urm, n iunie 1971, Hoffa a anuntat retragerea, deschiznd calea pentru Fitzsimmons, care a ctigat alegerile la preedinie. Preedintele Richard Nixon a schimbat pedeapsa cu Hoffa pe 23 decembrie 1971, i Hoffa prsit nchisoarea n aceeai zi, se ntoarce acas pentru a mapa stratgy sa pentru rectigarea controlului asupra Uniunii el a construit cu propriile sale mini. Zile dup dispariia sa n 1975, att familia i poliia crede c fostul oficiale ale Uniunii, odat printre cei mai puternici oameni din ar, a fost mort, probabil ucis. Poliia crede c Mafia l-au omort. n timpul ascensiunea sa la nceput Hoffa a ntmpinat numeroase personaje dubioase i muli nu-l vreau napoi. Hoffa a asociaiilor strns cu cifrele mob de top la Detroit in primele zile ale carierei sale, oameni ca Santo Perrone, Joseph (Scarface Joe) Bommarito, Frank Coppola i alii cunoscut sub numele de mulime "East Side."

Hoffa, primete felicitrile de ctre membrii Teamsters dup un discurs din 1957 n Chicago, la o ntlnire n care el a fost ndemnat s candideze la preedinie pentru a reui Dave Beck.

De la legaturile sale cu gangsteri presupusa Detroit a venit introduceri i legturi cu mafioi naionale. Hoffa niciodat nu a ncercat s disimuleze sau s nege aceste legturi. "Aceste cifre crimei organizate sunt oamenii ar trebui s tii dac ai de gnd s evite oricine interfera cu greva dumneavoastr, i asta e ceea ce noi le cunoastem pentru ..... facem aceasta nostri de afaceri, i eful de la unirea care nu ar fi un prost tie cine sunt dumanii dumneavoastr potenial i tiu cum s neurtralize 'em.. " La data de 30.07.1975, Jimmy a plecat de acas pentru o ntlnire de dup-amiaz cu Anthony (Tony Jack) Giacalone, o crim Capo reputate din Detroit, i Anthony Provenzano, un crua din New Jersey cunoscut sef la prieteni ca "Tony Pro." Relaia dintre Hoffa i Provenzano a fost ostil din zilele lor mpreun la nchisoare n cazul n care Lewisburg Provenzano s-au alturat Hoffa privind taxele de neltorie. Hoffa acuzat Provenzano pentru o mare parte din federale "caldura", care a venit n jos, pe Teamsters n timpul domniei lui Kennedy. Martorii au vzut Hoffa de ateptare la lotul de parcare Machus Red Fox. El a fcut cel puin dou apeluri de la un telefon public din afara un magazin de hardware n mall-ul neigborhood upscale. Din acea zi FBI si Departamentul de Justiie au adunat aproape 70 de volume de probe, mult centrarea pe rivalul New Jersey faciune care a fost condus de Provenzano. Dispariia lui Hoffa rmne mister chintesena nerezolvate. Anchetatorii cred Federal sefii mafiei au ucis Hoffa s-l mpiedica s rectige presedintia Uniunii, dar ele nu au gsit dovezi suficiente pentru a ncrca pe nimeni.

Hoffa, aezat la dreapta, mrturisete n faa

Comitetului McLellan.

Multe dintre suspeci au murit, inclusiv Provenzano, care a murit n nchisoare. Anchetatorii spun Provenzano a fcut n mod clar la Hoffa a "iesi din politica Uniunii Europene sau altceva." Unii suspecteaz c Chuckie O'Brien, un crua care a jucat Hoffa a avut o dat tratai ca pe un fiu i a crui mam a locuit cu familia Hoffa pentru o lung perioad de timp, un rol n dispariia. n 1982 Hoffa a fost declarat mort din punct de vedere. n 1995, preedintele James P. Hoffa, fiul lui Jimmy i acum de Teamsters, i fiica Barbara Crancer, a avut loc un serviciu memorial pentru tatl lor la Detroit biserica Sfnta Treime. Serviciu au participat mai mult de 2.000 de prieteni care au adus aminte de lider puternic i controversate. A spus Ed Scribner din Detroit Metropolitan AFL-CIO, "cariera lui Hoffa atins literalmente milioane i milioane de lucrtori n aceast ar care stiu .... o calitate a vieii care nu a fost posibil nainte de Jimmy Hoffa". vechi prieten i asociat Robert Holmes reflectat, "El nu a dat napoi de la nimeni El a fost nu numai foarte ncpnat, dar el ar putea avea grij de el nsui n alte moduri.. Toat lumea a fost suprat pe Hoffa, dar calitatea sa de membru. El a fost un real rang- i-fiier tip lumea a. schimbat, totul sa schimbat. Oamenii sunt mai educati. Eu nu tiu dac el ar putea face acum ceea ce a fcut. Dar unul dintre secretele cele mai bune Hoffa a fost el tia cum s ajung, mpreun cu oamenii. Su Numele lui a fost de obligaiuni. El niciodat nu ai cerut s fac ceva la tot ce nu ar face el nsui. " numele mijlociu Hoffa a fost luat de la numele de fat al mamei sale, Riddle, i dispariia lui ramane doar asta.

Hoffa i a familiei sale n 1957. De la stnga, James, 15, fiica Barbara, 18, Hoffa i soie, Josephine. From The Detroit News: http://translate.googleusercontent.com/translate_c? hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://apps.detnews.com/apps/history/index.php %3Fid %3D42&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhhVZQn_R57QbaGoBjvPEl_tl4QnZ A#ixzz0sKyi2qY9

Miron Cozma
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Salt la: Navigare , cutare Miron Cozma (nscut la 25.08.1954 n Derna , Bihor ) a fost un influent i controversat romni organizator de munc sindical i fostul preedinte din Romnia minerilor din Valea Jiului "uniune . El este cel mai bine cunoscut pentru rolul su n conducerea minerii din Valea Jiului n timpul revoltelor din 1991 ( Mineriad ), care a rsturnat reformist Petre Roman guvern. n luna ianuarie 1999 Cozma a condus o alt serie de proteste mineri, cauzate de intenia de a lui Radu Vasile guvernului s "pentru a nchide minele de a pierde bani mai muli din Valea Jiului regiune. Intenionnd s fac presiuni asupra guvernului, Cozma i mineri sa a nceput marul spre Bucureti [1] . Minerii s-au ciocnit cu Jandarmeria de la Costeti , judeul Vlcea ; aproximativ 70 de mineri i 100 de jandarmi au fost rnii i un miner a murit. Curnd dup aceea, prim-ministru Radu Vasile a purtat discuii cu Cozma la Cozia , Cozma i au convenit s pun capt martie i dizolve mineri [2] . La nceputul lunii februarie a aceluiai an, cu toate acestea, Cozma a fost condamnat de ctre Curtea Suprem de Justiie la 18 ani de nchisoare pentru implicarea sa n mineriad 1991. Acest lucru a determinat un mar rapid nou mineri spre Bucuresti. De aceast dat, forele speciale au intervenit i dispersate minerilor la Stoeneti , Olt . Cozma i locotenenii si au fost capturai de poliie [3] ; Cozma nsui a fost dus la Rahova nchisoare pentru a servi mandat. Cozma este un personaj foarte controversat, att n interiorul ct i n afara din Valea Jiului. El este considerat de unii a fi un protejat al fostului preedinte Ion Iliescu . El a fost graiat de Iliescu pe 15 decembrie 2004, doar cu cteva zile nainte de final mandatului su de preedinte sa ncheiat, dar aceasta a fost revocat graierea n 16 decembrie, ca urmare a protestelor mpotriva deciziei. Preedintele a sosi Traian Bsescu a spus c aceast anulare a graierii a fost "un succes al societii civile , democraiile europene i Statele Unite , care a protestat vehement. " Cu toate acestea, el a fost eliberat din nchisoare n iunie 2005, cnd anulare a graierii lui a fost condus ilegal de ctre Bucureti, Curtea de Apel. n septembrie 2005, a fost condamnat de ctre romni Curtea Suprem la un an termenul de 10 ianuarie 1999 pentru Mineriad . Toate sentinele au fost suprapus, n aa fel nct din iunie 2006 a avut nc de a servi un 13 luni tez concurente n nchisoare. Pe 2 iunie 2006, cererea lui Cozma Miron pentru a fi lansat pe cuvnt de onoare a fost negat de ctre Comisie cuvnt de Rahova Penitenciare [4] . Un tribunal din Bucuresti a respins recursul su mpotriva deciziei de 2 sptmni mai trziu [5] .

Cozma ar fi putut prsit nchisoarea 6 luni nainte de timp, recomandat de Comisia cuvnt de onoare la 03.01.2007 [6] . Dei decizia a fost confirmat de ctre o instan Bucureti la 09 ianuarie [7] , aceasta a fost anulat n recurs pe 20 februarie 2007 [8] . Miron Cozma a fost n sfrit lansat pe 2 decembrie 2007, care au o restricie la intrarea Petrosani sau Bucuresti. Dup ce a prsit Rahova, a zburat la Timioara s se ntlneasc cu familia i prietenii. El a declarat n interviuri su c anumii politicieni ar fi fost ncarcerat, precum i, de asemenea, adugnd c "Spiritul lui Miron Cozma Nu moare!" ("Sufletul lui Miron Cozma, nu va muri niciodata!")

Mineriada din iunie 1990

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Salt la: Navigare, cutare Sub numele de Mineriada din iunie 1990 sunt cunoscute evenimentele care au avut loc n perioada 13-15 iunie 1990 n Bucureti, cnd forele de ordine, susinute de mineri, au intervenit n for mpotriva protestatarilor din Piaa Universitii i a populaiei civile. A fost considerat cea mai sngeroas, cea mai brutal ca stil i anvergur dintre toate aciunile minerilor (vezi articolul Mineriad).

Desfurarea evenimentelor
[modific] 13 iunie
n dimineaa zilei de 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 dimineaa, forele de ordine au distrus corturile celor aflai n Pia i au fcut arestri. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestani. n jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit n Piaa Universitii scandnd lozincile: "IMGB face ordine!" i "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gndim!". Cu toate astea s-au retras i au defluit spre o alt zon necunoscut. Pe strada paralel cu Institutul de Arhitectur dou cordoane de trupe USLA au ncercat s protejeze un obiectiv format prin ncercuirea Pieei cu autobuzele din dotarea Poliiei. La ndemnul unor tineri fr ocupaie atmosfera s-a ncins pn n momentul cnd a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au arjat mulimea. Aceasta a reacionat rsturnnd o autoutilitar marca TV de culoare albastr, din rezervorul mainii a fost furat benzina, cu care s-au confecionat cocteiluri Molotov. Aceleai persoane au rupt pietre din caldarm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins, dup eveniment TVR a lansat versiunea oficial c au fost incendiate, a existat o nregistrare a generalului Mihai Chiac n care acesta ddea ordin ca autobuzele s fie aprinse chiar de Poliie. n scurt vreme, nori groi de fum negru au acoperit Piaa. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntri violente ntre manifestani i forele de poliie; au fost incendiate autobuzele poliiei, sediile Poliiei Capitalei, Ministerului de

Interne i SRI. La televiziune se citete un comunicat al preedintelui Ion Iliescu, n care se afirm Chemm toate forele contiente i responsabile s se adune n jurul cldirii guvernului i televiziunii pentru a curma ncercrile de for ale acestor grupuri extremiste, pentru a apra democraia att de greu cucerit. n seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroani spre Bucureti iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucureti.

[modific] 14 iunie
Ajuni n Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii condui de Miron Cozma au fost preluai de angajai ai SRI [necesit citare]i a altor servicii secrete i au fost orientai spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaa Universitii, unde au pretins c refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanilor, pe platoul din faa Teatrului Naional. Imediat au ptruns n incinta Facultii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertii de opinie i au devastat o colecie unic n Europa de flori de min i zcminte geologice ca i sediul Ligii Studenilor. O soart asemntoare au avut i Facultatea de Litere i cea de Matematic, dar i Institutul de Arhitectur Ion Mincu. Numeroi profesori au fost btui, ntre ei se numr i profesorii de lingvistic Grigore Brncu i Petru Creia, acesta fiind agresat de indivizi care se aflau n posesia fotografiei sale. n zon, minerii au mai devastat sediile PNCD i ale PNL, unde au pretins c au descoperit valut fals i arme i de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staie radio i aparate de birotic. Liderul studenilor Marian Munteanu a fost btut i aruncat apoi n fntna de la Universitate, dar a scpat ca prin miracol. Ali lideri au avut o soart asemntoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea romn, autointitulat liber. n cteva ore Bucuretiul era complet pacificat i haosul a cobort pe strzile unde puterea era deinut de aceste grupri paramilitare, care colaborau cu Poliia i SRI. Toi intelectualii, persoanele cu barb, cei mbrcai cu haine fistichii au fost btuti, arestai, urcai n dubele Poliiei i interogai la o unitate militar din Mgurele.

[modific] 15 iunie
La orele prnzului minerii au fost urcai n autobuze i transportai la complexul expoziional Romexpo, unde eful statutului, preedintele ales recent Ion Iliescu le-a mulumit pentru aciunea lor vitejeasc prin care au salvat democraia din Romnia. Discursul su a fost ntmpinat cu urale. Imediat dup aceasta au fost condui la trenurile care i ateptau n Gara de Nord, i transportai n Valea Jiului.[1]

[modific] Victime
Numrul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenei de la comisiile parlamentare de anchet, numrul rniilor este de 746 iar numrul morilor este de ase: patru mori prin mpucare, un decedat n urma unui infarct i o persoan njunghiat.

Viorel Ene, preedintele Asociaiei Victimelor Mineriadelor, a declarat c Exist documente, mrturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneti i Struleti. Cu toate c am afirmat tot timpul c cifra real a morilor este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis pn n prezent i nu a existat nici o poziie oficial mpotriv [2]

[modific] Cauze
Rdcinile acestor mineriade se gsesc n evenimente mai vechi ale istoriei romnilor. De altfel, limba romn este singura din lume n care a fost creat acest cuvnt, care mai apoi a fost tradus n toate limbile planetei. Se pare c dup revolta minerilor din 1977, Valea Jiului a fost permanent supravegheat i pzit de Securitate, inclusiv prin nlocuirea adevrailor mineri cu securiti. Ceauescu nsui avea un plan prin care trupele de Aprarea Patriei s contribuie la nbuirea Revoluiei i le dotase cu bte i alte obiecte contondente, dar muncitorii din Timioara, Braov nu au putut fi convini s ia parte la un asemenea carnagiu, ci dimpotriv au manifestat pentru libertate. O lovitur asemntoare fusese administrat partidelor politice din Opoziie cu prilejul grevei regale n 1947, cnd sute de studeni membri ai organizaiilor de tineret ale PNCD i PNL au fost btui n Piaa Palatului de muncitori cu bte adui cu camioanele de PCR.

[modific] Efecte
n plan intern mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioad de lips a libertii presei prin prezentarea unilateral la unica televiziune din acea vreme(doar din punctul de vedere al puterii FSN ), mpiedicarea prin ameninare a apariiei ziarului "Romnia Liber" . Sediile partidelor de opoziie au fost devastate. Puterea FSN nu a reuit s genereze probe cu care vreuna din persoanele arestate s fie condamnat n justiie. Acionnd ca o for independent de stat minerii s-au substituit forelor de ordine i implicit au subminat statul, iar consecina a fost aciunea mpotriva statului n urmtoarele 3 mineriade (mpotriva guvernului Petre Roman n septembrie 1991 i a guvernului Radu Vasile n ianuarie 1999 i februarie 1999). Efectele n plan extern au fost catastrofale, Romnia a fost exclus de la orice finanare a organismelor internaionale, a ntrerupt acordul de asisten cu FMI. Mii i mii de tineri au fugit din ar, au ales libertatea i s-au refugiat n ari democratice. Foarte lent, efectele acestea au fost ndeprtate iar ncrederea Occidentului, care prea pierdut definitiv, a fost recldit i Romnia a devenit membru al NATO i al Uniunii Europene. Cu toate acestea, dei au trecut mai mult de 18 ani de la evenimente, dosarul mineriadelor e departe de a fi finalizat, dei procurorul militar Dan Voinea, cel care se ocup i de dosarul revoluiei din 1989 a promis c pn la 1 ianuarie 2007, data aderrii Romniei la UE va fi finalizat i va ncepe urmrirea penal a vinovailor. n pofida declaraiei, Voinea n-a finalizat dosarele mineriadei, motiv pentru care n n 20 martie 2009 a fost revocat din funcie, iar n 1 aprilie a fost pensionat.[3]

[modific] Comentarea evenimentelor de ctre personaliti

Istoricul Andrei Pippidi a comparat 14-15 iunie 1990 cu "Noaptea de cristal" din Germania nazist, cu aciunile echipelor de "cmai negre" ale lui Mussolini, n Italia, i cu forele de pararepresiune ale poliiei legionare din 1940, n Romnia.[1] Andrei Cornea: Alctuind o categorie socio-profesional ce aparine mai degrab secolului al XIX-lea dect secolului al XXI-lea, minerii au adncit, n Romania postcomunist, schismele sociale, delimitrile dintre clase, sporind frustrrile i ranchiunile.[2] n alt articol, Andrei Cornea spune c se poate vorbi despre un pogrom simbolic mpotriva studenilor i intelectualilor de elit, dar i asupra iganilor, molestai i ei de mineri.[3] Adrian Nstase, numit ministrul Afacerilor de Externe la dou sptmni de la mineriad, a afirmat c a trebuit s lucrez mult pentru repararea imaginii Romniei n strintate. n legtur cu rolul lui Ion Iliescu n mineriada din 90, Adrian Nstase a spus c aceast tem este profund politic i c a fost politizat de-a lungul timpului i a adugat c dosarul mineriadei a fost reactivat n perioada n care Emil Constantinescu era preedinte, n anul 1998. [4] Ion Iliescu vorbind despre scenele de anarhie i dezordine care au dus la atacul minerilor, dup ce la vremea respectiva a denumit o rebeliune legionar, ulterior a reformulat ne amintete de rebeliunea legionar [...] i a fost percepia multor altora din generaia mea. [5]

22 aprilie - 15 iunie 1990 - Filmul evenimentelor Criminalii printre noi Din decembrie 1989 pana in iunie 1990, grupul conspiratorilor neo-comunisti condus de Ion Iliescu a reusit sa ingroape democratia pentru 15 ani Istoria noastra. 26 decembrie 1989: este organizat primul miting anticomunist de dupa Revolutie. 12 ianuarie: Manifestantii cer indepartarea de la Conducerea CFSN a nomenclaturistilor. 23 ianuarie: Frontul anunta ca va candida in alegeri, in pofida promisiunilor anterioare. Doina Cornea si alti disidenti de frunte demisioneaza din Front. 28-29 ianuarie: PNTCD, PNL si PSDR cer demisia echipei conduse de Iliescu si Roman si constituirea unei puteri politice care sa includa si partidele istorice.

Frontul pune la cale o contramanifestatie a "oamenilor muncii". Sunt adusi pentru prima oara minerii in Bucuresti. 18 februarie: La mitingul Opozitiei, din Piata Victoriei, diversionisti bine antrenati incita multimea pentru a patrunde in forta in sediul Guvernului. A doua zi, pe 19 februarie, sunt chemati la Bucuresti minerii, constituiti dupa modelul garzilor civile paramilitare ale Revolutiei bolsevice din Rusia. La ora 12.00, dupa ce am aflat de la radio ce a zis Iliescu, am decupat un cartonas pe care am scris apasat "Golan". In stanga, jos, am pus ca o marca semnatura: Ion Iliescu. Trag la xerox cateva sute de bucati si cumpar doua cutii de ace. Imi pun prietena sa se plimbe cu ecusonul pe piept, printre oamenii care comentau indignati ofensa adusa de Iliescu. Chestia uimeste, la inceput, dar foarte iute apare reactia asteptata, de fronda ironica la adresa incruntatului Iliescu, moment in care apar la vedere cu teancul de insigne si cu acele. In doua minute raman fara ecusoane, pe care oamenii, razand, si le prind cu mandrie in piept. La ora 15.00, Institutul de Arhitectura va fi impodobit cu o inscriptie pe care se putea citi: "Facultate de golani". Din acel moment s-a implinit fenomenul de auto-legitimare a unui grup social distinct, ce era pana atunci inca difuz si lipsit de contur. Eticheta de "golan" devine insemnul heraldic al minoritatii bunului simt din Romania. Deschiderea balconului La ora 17.00, presedintele Ligii Studentilor din Universitate, Marian Munteanu, deschide balconul Facultatii de Geologie, in pofida opozitiei profesorilor. Astfel debuteaza fenomenul Pietei Universitatii. Cheia celebrului balcon este furnizata de catre o femeie de serviciu, al carei nume, din pacate, nu a fost inregistrat de posteritate. Inaltimea balconului, prelungire simbolica a trupului Universitatii, devenit tribuna a opiniei anticomuniste confera o alta perspectiva celor care contesta fesenismul de stat si de partid. Manifestantii, care pana atunci strabateau orasul in lung si in lat, se stabilizeaza si-si alcatuiesc o fortareata asezata pe un loc strategic. Incarcatura spatiului sacru, datorata jertfei aduse aici, se transfera asupra celor ce-l "locuiesc". Se constituie astfel frontiera, limita grupului ad-hoc intitulat "golani", asupra caruia se rasfrange proiectia de ordin spiritual, de continuatori si depozitari ai mesajului celor ucisi aici in decembrie, pentru libertate. Granita teritoriului Golaniei este fixata de perimetrul Universitatii si al Facultatii de Arhitectura si are ca limite periferiale intersectia, nod de circulatie vital al orasului, Intercontinentalul, care exprima simbolic Strainatatea si linia fostei baricade din 21 decembrie. Organizarea Pietei Studentii din cele doua facultati s-au constituit in echipe de lucru, pe "specialitati"- respectiv pe expresie vizuala si literar-orala. Eu am ocupat atelierul de la etajul patru al Arhitecturii, ale carui ferestre dadeau spre Piata,

unde se aflau studentii anului sase, terminal, de la Institut, care isi pregateau lucrarile de diploma. Primul text afisat pe fatada a fost punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara, scris pe un cearseaf subtilizat de prietena mea de acasa. Doi colegi de la Academia de Arta au adus o enorma reproducere, facuta de mana dupa o fotografie ce-i infatisa pe Iliescu si pe Ceausescu impreuna. S-a intemeiat un grup relativ mic, format din absolventi ai Liceului de Arta N. Tonitza, studenti ai Academiei de Arta si ai Institutului de Arhitectura. Cu totul, eram cam zece. Ni s-au alaturat forte de la Grupul Independent pentru Democratie, asociatie cu multi medicinisti si cu un spirit intreprinzator remarcabil, condusa de Cornel Fieroiu. Echipa Arhitecturii Am realizat un proiect scenografic al amenajarii spatiului imagistic al Pietei, pe schema unei scene de tip italian, cu punct unic de focalizare, centrat pe balcon. Ideea era sa se obtina o particularizare distincta a Zonei Libere, atat prin dispunerea lozincilor, care trebuiau sa delimiteze Piata, cat si prin continutul mesajului inscris pe suprafata panzelor. Am compus o sigla a Golaniei, fixata pe turnul Arhitecturii, care desemna ideea nonviolentei simbolic, prin folosirea semnului pacii utilizat de studentii protestatari ai Occidentului din anii 60. Stiam ca avem nevoie de suport international. Pentru texte l-am utilizat copios pe Iorga - "Cine uita nu merita"- dar si pe Adam Michnik. Toate acele uriase lozinci din Piata au fost realizate in atelierul de la Arhitectura. Fetele trageau la masina panzele, iar noi pictam non-stop, refaceam ce se strica din cauza vantului, ne cataram pe stresinile facultatilor, intr-o echilibristica periculoasa, pentru a atarna alte si alte texte si desene. Am acoperit cladirile Universitatii si ale Arhitecturii, care au devenit suportul unei gazete de perete sui-generis a Pietei Universitatii. Deasupra balconului a fost instalata Icoana Maicii Domnului. Strajuind balconul, de o parte si de alta, se aflau portretele lui Eminescu. Simbolic, aceste efigii guvernau Piata si exprimau spiritul crestinesc si romanesc invocat de studenti. Ecranul luminat Atelierul de la Arhitectura si-a extins rolul functional din momentul aparitiei video-proiectorului. "Aparitia" a insemnat sterpelirea sculei, aflata in proprietatea Centrului Cultural al Frantei, care avea deschisa o expozitie la sala Dalles. Aparatul era "imprumutat", la caderea serii, adus pe sest in Institut, si apoi plasat la loc, dupa ce se difuzau filmele montate tot acolo, la etajul patru. Ecranul fusese construit din bare de aluminiu "completate" din patrimoniul Oficiului de Expozitii. Aveam trei video-uri si doua televizoare adunate de pe la amici. Casetele filmate in timpul Revolutiei erau vizionate in premiera aici, montate improvizat si apoi distribuite la emisari sositi din centrele universitare din tara unde se organizasera mini-Golanii. Francezii au aflat dupa un timp ca filmele din Piata, se proiectau cu obiectul lor asa ca am ramas fara el. Sorin Dumitrescu a incercat fara succes sa-i

convinga pe francezi sa ne mai lase proiectorul. Am incercat la toate centrele culturale la care stiam ca exista video-proiectoare, si cu aceasta ocazie am realizat ce puternica sustinere are regimul Iliescu. Nimeni nu a vrut sa ne serveasca. Tana Rosca, sotia lui Sorin Rosca Stanescu, ne-a facut rost pana la urma de un aparat mai mic de la Scoala germana, unde era profesoara. Nucleul format in studioul ad hoc de la etajul patru a fost generatorul ideei unei televiziuni alternative, care se va numi SOTI. Echipa Universitatii Daca Arhitectura constituia centrul de realizare a imagisticii Pietei, Universitatea reprezenta punctul de difuzie principal al mesajului Golaniei. Cantecele alcatuiau o umbrela sonora ce acoperea teritoriul Pietei si solidariza constiinta publica a locuitorilor acesteia. Baietii de la Liga purtau greul organizarii accesului la balcon, devenit o portavoce de mare putere a pietei. Oameni de toate felurile s-au perindat la balcon si, pe masura ce lua amploare fenomenul Pietei, la balcon au inceput sa apara personalitati de prestigiu ale vietii romanesti. Grupul de la GDS la inceput ne-a fost ostil, dar cand au vazut ca treaba din Piata se ingroasa si poate aduce un profit, si-au schimbat atitudinea. Studentii din Universitate trebuiau sa faca fata si grupurilor de diversionisti de la diverse asociatii dubioase, aparute ca ciupercile, care incercau sa imprime Pietei o orientare agresiva, pentru a compromite mesajul nonviolent lansat si sustinut de studenti. Tot la Universitate se organiza curatenia si apararea Golaniei, cu concursul GID si al Asociatiei 21 Decembrie. Se facea cu schimbul de paza in perimetrul Pietei, deoarece, inca de la inceput a persistat norul amenintarii si al violentei asupra Zonei. In timp ne-am "dotat" cu aparate de emisie-receptie, de jucarie, cu o raza de actiune de 200 de metri, s-au creat "consemne" si "parole" de acces la "obiective": balconul, Universitatea, Institutul de Arhitectura, statia de amplificare, videoproiectorul, ecranul si punctul de lucru din spatele acestuia. Era o joaca, dar o traiam cu seriozitatea unor tineri care au vazut multe, mult prea multe pentru varsta lor. Agonia Pietei La sfarsitul lui aprilie, se declara greva foamei pentru sustinerea revendicarilor Pietei. Grevistii (veniti din toate regiunile tarii: Timisoara, Cluj, Constanta, Galati) se vor instala in corturi pe peluza din fata Teatrului National. Fara nici o legatura cu manifestatia, in zonele limitrofe ale Pietei Universitatii (deci in afara baricadelor) a aparut treptat un fel de talcioc tiganesc, incurajat de Politie. Era necesara o imagine detestabila asociata Pietei, care sa fie popularizata si ingrosata de Televiziune. In 17 mai, organizatiile studentesti si ale revolutionarilor au blocat o initiativa, a unor grupuri obscure infiltrate in Piata, care ar fi putut genera

razboi civil in Bucuresti. Ne-am dat seama ca nu avem capacitatea operativa pentru a putea bloca actiunile diversioniste ale unor profesionisti. Se intrevedea dezastrul - sfarsitul tragic al Pietii. Pe 24 mai ne-am retras din Piata. Reprimarea Hotararea de lichidare a Pietei Universitatii a fost luata pe 11 iunie, in cursul unei intruniri la Guvern, conduse de Ion Iliescu si Petre Roman. In noaptea de 12 spre 13 iunie, in Piata se aflau cca. 200 de persoane si grevistii foamei. In jurul orei 4.00, peste 1000 de politisti au inceput "curatirea" Pietei. Marian Munteanu fusese ridicat de-acasa - in jurul orei 6.00 - pentru o "discutie" la Politie. Iliescu declara pe 15 iunie, referindu-se la evacuarea Pietei: "S-a procedat intr-o maniera foarte, foarte civilizata". Caracterul represiv si violent al actiunii a starnit protestele trecatorilor si ale unor studenti din Facultatea de Arhitectura. Politistii i-au retinut si ridicat si pe acestia. Pe 13 iunie, in jurul orei 10.00, Piata, complet eliberata de manifestanti, continua sa fie inconjurata de politisti. In jurul orei 11.00, isi face aparitia grupul de muncitori de la IMGB care "face ordine", atacand studentii din Institutul de Arhitectura. La ora 12.30, in jurul Pietei Universitatii se aduna deja cateva sute de manifestanti indignati dar pasnici, aflati fata in fata cu scutierii. Politistii ii bombardeaza pe manifestanti cu pietre. Cateva minute mai tarziu incepe confruntarea directa manifestantiPolitie. La ora 14.00, pe lungimea de unda a postului radio Contact s-a interferat o discutie dintre "indicativul 52" si "53": "Va rog sa informati pe domnul presedinte. Ne dam foc la toate autobuzele. Asta a fost intelegerea. Va rog sa informati." "52" si "53" erau Chitac si Diamandescu. Primii morti Studentii care pazeau Facultatea de Chimie surprind un tanar care incerca sa dea foc unui autobuz cu ajutorul unei sticle incendiare. Luat la bani marunti, se descopera ca baiatul este elev la Academia de Politie. La ora 15.00, tensiunea in Piata atingea cote maxime. In jurul orei 15.30 este eliberat Marian Munteanu. La 16.10, Politia disparuse complet din zona, piata fiind reocupata de catre manifestanti. La ora 17.00, Marian Munteanu apare in balconul Universitatii facand numeroase apeluri la calm si nonviolenta. In acest timp, sediul MI si SRI era atacat cu pietre si sticle incendiare, de catre indivizi dubiosi, atletici, echipati cu treninguri viu colorate, cam prea ostentativ "civile". Stingem incendiile declasate in cladirea SRI. In jurul orelor 18.30-19.00, martorii declara ca au auzit sase sau sapte focuri de arma, trase din sediul MI, probabil de la etajul II sau III. Doua persoane au fost ucise. In fata sediului Televiziunii se aduna aproape 2000 de oameni. Printre ei s-a zvonit ca vor fi admisi, in sediu, reprezentanti ai demonstrantilor, pentru inceperea unui dialog cu conducerea TVR. Astfel, militarii care pazeau

institutia au permis patrunderea a 200 de persoane in cladire. La poarta TVR au aparut grupuri de 40-50 de persoane, imbracate in salopete si inarmate cu bate, care au blocat iesirea celor invitati in cladire. Manifestantii retinuti in Televiziune sunt prezentati pe post drept agresori. Razvan Theodorescu intrerupe emisia generand isteria in Valea Jiului. Armata nu a intervenit. "Rebeliunea legionara" La ora 22 la TVR, situatia era controlata de fortele de ordine. Manifestantii din fata cladirii au fost complet dispersati in jurul orei 1. TVR a transmis comunicatele presedintelui Iliescu si comunicatele Guvernului, in care se declara ca in tara ar avea loc o "rebeliune legionara", in vederea rasturnarii ordinii existente. S-a facut apel catre cetatenii judetelor invecinate, precum si la mineri pentru a se deplasa in Capitala "spre a restabili ordinea si a apara democratia." Executivul insa deja apelase la Armata, iar garnizoana Bucuresti, la ora 17.20 intrase in alarma. In acelasi timp batalioanele de mineri se pregateau pentru a se indrepta catre Bucuresti. Iliescu si Roman nu aveau incredere in Armata, de vreme ce utilizau in paralel o forta civila cu caracter paramilitar. Armata, la ora 1,05 noaptea, raportase ca a reusit sa controleze situatia in capitala. Trenurile cu mineri, daca se dorea, puteau fi oprite dupa aceasta ora intre Craiova si Caracal. Nu numai ca executivul nu a ordonat aceasta masura, ci dimpotriva, a continuat sa aduca mineri, ultimele trenuri indreptandu-se catre Bucuresti la orele 7 si 9 dimineata. Pentru deplasarea minerilor, Directia Miscare a Ministerului Transporturilor a aprobat formarea a 11 garnituri speciale de trenuri, cu incalcarea normelor in vigoare si a Regulamentului ministerului. Pentru formarea trenurilor speciale se impunea avizul unei comisii militare, ceea ce nu s-a facut. In dimineata zilei de 14 iunie, la ora 5.00, au ajuns in Bucuresti peste 10.000 de mineri, continuand sa soseasca alte si alte garnituri. In total la Bucuresti s-au adus aproape 20.000 de mineri, ca o demonstratie de forta fara precedent adresata bucurestenilor ce trebuiau cumintiti. In jurul orei 5.30, in Piata Universitatii a navalit hoarda de mineri inarmati cu rangi si securi. Au patruns in cladirea Universitatii si in Institutul de Arhitectura. Cladirile au fost cercetate de la subsol pana in pod, in cautare de efecte legionare ocazie cu care au fost sparte biblioteci, laboratoare, aparatura si o gramada de capete de studenti. Sediile ziarelor "Dreptatea", "Romania libera" si ale partidelor istorice au fost devastate. In raidul lor asupra Capitalei, minerii au inhatat peste 1500 de bucuresteni. Majoritatea arestatilor au fost dusi la unitatea militara Magurele, unde au trait un adevarat infern. Acest lung sir de violente s-a soldat cu peste 900 de raniti, dintre care 500 au avut nevoie de spitalizare. In ceea ce priveste numarul real al mortilor,

acesta ramane necunoscut. Oficial, s-a avansat numarul de sapte morti, dintre care cinci decedati prin impuscare. Din investigatiile noastre, alte zeci de morti au fost facuti disparuti. O data cu ei, in Romania a fost ingropata si democratia. Iliescu si Roman si-au atins scopul. De 15 ani beneficiaza de o libertate nemeritata.