Curs de mecanica

Importanta realitatii virtuale in predarea lectiilor de mecanica

Scopul acestor lectii este de a se folosi tehnicile virtuale pentru a ilustra cat mai sugestiv toate aspectele legate de componentele importante ale unui autovehicul cat si functionarea acestora. Avantajul mediului 3D l reprezinta posibilitatea prezent rii ct mai detaliate a elementelor componente att ntr-o manier static ct i n timpul funcionrii. In continuare se enumera cateva dintre posibilitatile softului dedicat leciilor virtuale de mecanica: 1. posibilitatea vizualizarii unui subansamblu al autovehiculului din orice pozitie sau unghi de vedere dorit (motor, sistem de franare, sistem de directie etc). 2. posibilitatea vizualizarii unui subansamblu descompus n toate componentele sale i posibilitatea selectarii componentelor ce se doresc a fi studiate. 3. posibilitatea urmririi n timpul funcionrii a oricarei componente sau subansamblu al autovehiculului. 4. posibilitatea urmririi cu ncetinitorul i din toate poziiile orice proces din timpul funcionarii autovehiculului. 5. posibilitatea modificrii parametrilor de funcionare a unor componente si urmarirea efectelor acestora. Obiectivul acestui curs este de a prezenta partea mecanica a unui autoturism atat din perspectiva modului de functionare cat si din perspectiva unei intelegerii corecte a modului de intretinere a autovehiculului.

Capitolul 1

Compunerea general a sistemului mecanic a unui autoturism

Principalele pri componente ale unui automobil sunt: motorul; sistemul de transmisie a miscarii de rotatie de la motor la rotile motoare; asiul; instalatiile auxiliare; caroseria.

Motorul reprezita componenta care furnizeaza lucrul mecanic necesar deplasarii autovehiculului. In timpul functionarii, motorul cu ardere interna transforma energia termica, care se obtine in urma arderii combustibilului, in energie mecanica. Micarea de rota ie a motorului se transmite prin intermediul ambreiajului i a cutiei de vitez, elementelor de acionare a roilor. Trebuie subliniat faptul c nu numai arborele cotit acioneaz asupra ro ilor prin sistemul de transmisii, ci i roile acioneaz asupra arborelului cotit, prin acelai sistem de transmisie. Pana in prezent exista doua tipuri de motoare cu ardere interna: 1. motoare cu aprindere prin scanteie care folosesc drept combustibil benzina. Aprinderea acestor motoare se face cu ajutorul scanteiei produsa de bujie. 2. motoare cu aprindere prin compresie care folosesc ca si combustibil motorina pulverizata ce se autoaprinde prin compresie. Motorul la randul sau este alctuit din mecanismul motor i instalaii auxiliare. Mecanismul motor este format din organe fixe i organe mobile. In general partile mobile reprezinta componentele cele mai solicitate ale motorului. Din aceasta categorie fac parte: arborele cotit i volantul, bielele i pistoanele cu bolurile i segmenii. Partile fixe principale ale motoarelor cu ardere intern sunt compuse din galeria de admisie i galeria de evacuare, chiulas, carterul i blocul cilindrilor. Pe linga partile mobile si cele fixe motorul mai contine si instala iile auxiliare si anume: instalaia de alimentare; mecanismul de distribuie; instalaia de aprindere; instalaia de rcire; sistemul de pornire; aparatura de bord pentru controlul func ionrii.

Sistemul de transmisie a miscarii de rotatie de la motor la rotile motoare. Componenta de baza a sistemului de transmisie este cutia de viteza. Aceasta preia miscarea de rotatie a arborelui cotit prin intermediul ambreiajului o demultiplica cu un anumit raport in functie de treapta de viteza si o transmite la roti. Ambreiajul permite decuplarea transmisiei de motor. asiul la randul sau este compus din grupul organelor de transmitere a momentului motor la roile motoare. Acesta este compus din: sistemele de conducere; organele de susinere; sistemul de propulsie; Instalatiile auxiliare au un rol major in functionarea corecta si durabila a motorului. De aceste instalatii depinde atat siguranta in trafic cat si poluarea admosferei. Principalele componente ale instalatiei auxiliare sunt: instala ia de alimentare; mecanismul de distribuie; instala ia de aprindere; instala ia de r cire; sistemul de pornire; aparatura pentru controlul func ionrii. Caroseria delimiteaza habitaclul pasagerilor de mediul exterior protejand atat pasagerii, cat si instalatiile de la bordul autovehiculului de actiunile factorilor externi (ploaie, ninsoare, praf etc).

Capitolul II Prezentarea functionarii sistemelor mecanice corespunzatoare unui autoturism

MOTORUL Reprezinta componenta de baza care genereaza lucrul mecanic necesar deplasarii autovehiculului si este sursa de energie pentru celelalte componente auxiliare: sistemul de transmisie, sistemul de ungere, sistemul de racire, generatorul de curent care incarca acumulatorul masinii si alimenteaza instalatia electrica a masinii. Motorul cu ardere interna transforma energia termica care se obtine la arderea combustibilului in energie mecanica. Exista doua tipuri de motoare cu ardere interna: 1. motoare cu aprindere prin scanteie(MAS) care folosesc drept combustibil benzina. Aprinderea acestor motoare se face cu ajutorul scanteiei produsa de bujie. 2. motoare cu aprindere prin compresie(MAC) care folosesc ca si combustibil motorina pulverizata ce se autoaprinde prin compresie. Partile principale ale motorului cu ardere interna. Motorul reprezinta o realizare tehnica de exceptie capabil sa tranforme energia termica in energie cinetica, intr-o maniera controlata si sigura. Functionarea unui motor in limitele normale necesita subansamble auxiliare prin intermediul carora motorul este alimentat, racit si i se asigura o ungere permanenta. Toate aceste actiuni se sincronizeaza perfect, iar o mica dereglare a uneia dintre ele are efecte negative asupra motorului si asupra conducatorului auto. Un motor cu ardere interna este compus atat din piese statice cat si din piese aflate in miscare. Partile mobile si rolul acestora Partile mobile ale motorului sunt ilustrate in figura urmatoare

Mecanismul biela-manivela are rolul de a transforma miscarea de translatie a pistonului in cilindru in miscarea de rotatie a arborelui cotit. Arborele cotit preia miscarea de translatie de la pistoane si o transforma in miscare de rotatie pe care o transmite ambreiajului care la randul sau o transmite mai departe cutiei de viteza. Pistonul este componenta de baza care preia energia termica rezultata prin ardere si o transforma in energie cinetica de translatie. Pistoanele sunt prevazute cu trei secmenti care au functii speciale: segment de foc, segment de etanare, segment de ungere.

Segmentii pistonului 1-segment de foc, 2-segment de etan are, 3-segment de ungere;" Uzura acestor segmenti peste limitele admise are efecte negative atat asupra functionarii motorului cat si asupra si asupra poluarii mediului.

Mecanismul de distributie reprezinta un ansamblu de componente care asigura admisia de carburant in camera de ardere si apoi evacuarea gazelor arse. Principalele componente ale mecanismului de distributie sunt: arborele cu came, tacheti, tija pentru transmitere, culbutori, supape si arcuri de supapa.

Mecanismul de distributie Axul cu came este actionat de arborele cotit al motorului prin intermediul curelelor de distributie. Pe acest ax se afla camele care executa o miscare de rotatie impreuna cu axul.

Camele de pe arbore, comanda deschiderea supapelor care sunt mentinute inchise de arcuri puternice. Tachetul transmite miscarea de al came la supape fie direct, fie prin itermediul unei tijei .

Partile fixe ale motorului si rolul acestora Cele mai importante parti fixe ale motorului sunt: blocul cilindrilor, chiulas , capacul chiloasei si garnitura de chiuloasa, galeria de admisie i galeria de evacuare.

Partile fixe ale motorului

Blocul cilindrilor cantine cilindrii in care se face arderea si care permit pistoanelor sa execute o miscare de dute-vino. In jurul cilindrilor se afla canale prin care circula agentul de racire; Chiloasa este realizata dintr-un material usor si care permite o racire rapiada. De asemenea chiuloasa este unitatea centrala (creierului) a motorului, deoarece ciclul motorului este comandat prin intermediul axelor cu came care sunt pozitionate de regula in chiuloasa. Chiulasa reprezint piesa care nchide cilindrii motorului la cap tul cel mai ndeprtat de axa arborelui cotit. Strngerea insuficient a acesteia reprezinta cauza arderii ei. Garnitura de chiulasa are rolul de a etansa chiuloasa de blocul cilindrilor. De asemenea contine orificii atat pentru agentul de racire cat si pentru ulei. Baia de ulei este colectorul unde se afla uleiul necesar ungerii elementelor in miscare. In baia de ulei se afla pompa de ulei care preia uleiul, il transmite filTrului si apoi mai departe catre elementele in miscare ale motorului. Capacul chiloasei are rolul de a proteja partea superioara a motorului;

Functionarea motorului Motorul pornete prin inchiderea contactului pornire cu ajutorul cheiei de contact. In urma inchiderii contactului de pornire se inchide si circuitele electrice corespunzatoare: sistemului de aprindere a bujiilor, circuitului de alimentare a bobinei bendixului si a demarorului. Dupa

pornirea motorului se elibereaza cheia de contact, moment in care ramane alimentat doar circuitul electric corespunzator sistemului de aprindere a bujiilor. Motorul cu aprindere prin scnteie functioneaza dupa un ciclu in patru timpi: admisia, compresia, aprinderea i evacuarea. Fazele de lucru a pistoanelor sunt: 1. Admisia - pistonul se deplaseaz n jos i se absoarbe o cantitate de amestec carburant format din aer i benzin. 2. Compresia - pistonul se deplaseaz n sus, amestecul carburant este comprimat n camera de compresie a cilindrului. 3. Aprinderea - bujia produce scnteie i astfel se aprinde amestecul carburant. Prin aprinderea amestecului carburant cre te temperatura i presiunea gazelor rezultate din ardere, presiune care determina deplasarea pistonul in jos. Pistonul fiind obligat s se deplaseze dezvolta lucru mecanic util. 4. Evacuarea - la deplasarea pistonului, gazele arse sunt lsate s ias n atmosfer prin supapa de evacuare. Dup etapa de evacuarea se reia ciclul motor incepand cu admisia.

Ciclul motorului Amestecul de carburant este dozat de catre carburator ce reprezinta sistemul de alimentare a motorului in care se amesteca aerul si benzina. Amestecul obtinut in carburator ajunge n cilindrii motorului prin galeria de admisie, iar aprinderea amestecului se face de la scnteia generata de bujie.

Dup modul de aprindere a amestecului aer-combustibil exist motoare cu aprindere prin scnteie (MAS) i motoare cu aprindere prin compresie (MAC) motoare Diesel. La motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat, combustibilul este introdus n cilindru prin injectare la sfritul cursei de comprimare. Motorina se aprinde atunci cnd vine n contact cu aerul care a ajuns la temperatura de autoaprindere a acestuia. La motoarele n patru timpi, ciclul de funcionare se realizeaz n patru curse simple ale pistonului, deci n dou rotaii ale arborelui cotit. La motoarele n doi timpi, ciclul de funcionare se realizeaz n dou curse simple ale pistonului, adic, ntr-o rotaie complet a arborelui cotit. Arborele cotit realizeaz ciclul de funcionare al unui motor n patru timpi n dou rotaii complete. La motoarele cu aprindere prin compresie (MAC) cei patru timpi ai ciclului motor sunt: admisia, compresia, injecia, arderea i destinderea evacuarea.

Capitolul III Instalatiile autoturismului

Pentru buna functionare a motorului, autoturismul mai contine si instalatii speciale care contribuie la: siguranta in trafic si functionarea corecta si de durata a motorului. De exeplu fara instalatia de ungere si racire motorul nu ar putea functiona nici macar 10 minute. Instalaia de alimentare a motorului Instalaia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scnteie este ansamblul elementelor care servesc la alimentarea motorului cu un amestec format din benzin i aer, avnd compozi ia i cantitatea necesar regimului de funcionare. Instalaia de rcire Instalaia de rcire asigur meninerea unui regim termic normal de funcionare a pieselor motorului pentru a nu fi deteriorate de o crestere prea mare a temperaturii acestora. n funcie de natura agentului de rcire exist instalaii de rcire cu lichid i instalaii de rcire cu aer. Cele mai utilizate sunt instalatiile de racire cu lichid si contin urmatoarele elemente componente: pompa de ap ; ventilatorul; radiatorul; termostatul.

Instalatia de racire- Schema sinoptica 3D

Instalatia de racire- Sectiune transversala Pompa de ap (pompa centrifug) este antrenat de ctre arborele cotit printr-o curea de transmisie. Termostatul are rolul de a regla i a pstra temperatura agentului de racire ntre limitele necesare, prin deschiderea i nchiderea circuitului de rcire. In cazul blocarii termostatului n poziia deschis, temperatura lichidului de rcire scade, avnd urmatoarele efecte: scderea puterii motorului; cresterea consumului de carburant; uzura accentuata a motorului. Supranclzirea motorului poate avea urmatoarele cauze: ruperea sau sl birea curelei de ventilator, blocarea termostatului n poziia nchis, nfundarea sau spargerea radiatorului precum i pierderea de lichid de rcire printr-o conducta deteriorata. Radiatorul are rol de a dispersa apa supranclzit venit de la motor pentru a fi apoi r cit.

Instalaia de ungere Instalaia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor n micare, pentru a reduce frecarea i a preveni uzura prematura a motorului.

La motoarele de automobile ungerea se realizeaz prin stropire, uleiul fiind mprocat de c tre arborele cotit, care prin micarea lui de rota ie, barboteaz uleiul din carterul inferior. Scderea nivelului uleiului sub cota minim duce la ungerea insuficient a componentelor motorului i ca urmare a frec rii mari. In aceste conditii are loc si o supranclzire a motorului. Instalaia de ungere are ca p ri componente: - pompa de ulei; - filtrul de ulei; - radiatorul de ulei. Pompa de ulei este antrenat de arborele cu came, prin intermediul pinionului de pe arborele ruptorului distribuitor. Filtrarea uleiului de la motor se realizeaz printr-un filtru de hrtie legat n serie la circuitul de ungere. Pentru instalaia de ungere a motoarele automobilelor se folosesc uleiuri minerale sau sintetice. Instalaia de aprindere Instalaia de aprindere are rol de a produce scnteia electrica n camera de ardere pentru a aprinde amestecul care contine aer si combustibil. In domeniul auto exist trei tipuri de instala ii de aprindere: instalatii electronice; instalatii electrostatice; instalatii cu baterie de acumulatoare. De regula instalaia de aprindere contine dou circuite: - circuitul de joas tensiune care este alctuit din bateria de tip acumulator, contactul, nfurarea primar a bobinei de inducie cu rezisten adiional, ruptorul, condensatorul, conductorul de joas tensiune i indicatorul de curent;

- circuitul de nalt tensiune care este alctuit din nfurarea secundar a bobinei de inducie, distribuitorul, bujiile si fisele de nalt tensiune. Instalaiile de aprindere electronice micoreaz consumul de carburant, datorit arderilor complete ale amestecului de carburant. Echipamentul electric Ansamblul generator-baterie asigura autonomie din punct de vedere electric fiecarui autoturism. De regula instalaia de alimentare cu curent electric este format din urmatoarele componente: - bateria de acumulatoare; - generatorul de curent cu releu regulator; - releu de indicare a nc rcrii bateriei. Bateria de acumulatoare este componenta de baza care furnizeaza energei consumatorilor atunci cand se impune si acumuleaza energie de la generator atunci cand motorul functioneaza, iar consumatorii nu necesita un curent mai mare decat cel pe care il poate furniza generatorul. Bateria autovehiculului alimenteaz consumatorii electrici ai automobilului cnd motorul este oprit si cnd generatorul nu debiteaz suficient energie electric. Cel mai mare consumator de curent al unui autoturism este electromotorul cu ajutorul caruia se invarte volanta care la randul ei invarte arborele cotit. Transmisia autovehiculului Transmisia autovehiculului are rolul de a tansmite momentul motor la roile motoare ale automobilului. Componentele principale ale transmisiei unui autovehicul sunt: ambreiajul; cutie de viteze (schimbtor de viteze); transmisia cardanic; transmisia principal (diferential, arbori planetari, transmisia finala)

Transmisia Ambreiajul este una din componentele principale a transmisiei fiind intercalat ntre motor i cutia de viteze. Functia ambreiajului este aceea de a realiza o cuplarea progresiva a motorului cu transmisa si o decuplare totala in momentul schimbarii treptelor de viteza.

Ambreiajul Ambreiajul este format din dou plci: - una montat pe arborele motor; - una montat pe axul cutiei de viteze. Cu ajutorul pedalei de ambreiaj se realizeaz cuplarea sau decuplarea motorului de transmisie. Decuplarea i cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea de pe loc a automobilului i n timpul mersului pentru schimbarea treptelor de viteze. Dup principiul de funcionare ambreiajele sunt de patru tipuri: mecanice, hidrodinamice, combinate i electromagnetice. Dup tipul sistemului de acionare, ambreiajele sunt cu acionare mecanic sau hidraulic. Cutie de vitez este o alta componenta a transmisiei si are rolul de a modifica raportul dintre viteza unghiulara a motorului si viteza unghiulara a rotilor. Prin acest raport se controleaza fora de trac iune care trebuie sa se modifica n funcie rezistena la naintare (pornirea de pe loc, panta, vant puternic etc). Transmisia cardanic are rolul de a transmite momentul motor, fr s-l modifice, de la cutia de viteze la transmisia principal. Transmisia principal are rolul de a multiplica i transmite momentul motor de la arborele longitudinal la diferenial. Diferenialul este mecanismul care permite ca roile motoare ale aceleiai puni s se roteasc cu viteze unghiulare diferite, dnd astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului n viraje s parcurg spaii diferite. Sistemul de direcie Sistemul de direcie al unui autovehicul are multiple mecanisme care permit un control sigur a autoturismului in orice conditii. Prin intermediul acestuia se poate schimba in orice moment

directia de deplasare a vehiculului. Se mentioneaza faptul ca modificarea directiei de mers presupune si o adaptare a vitezei de deplasare. Sistemul de directie (figura urmatoare) este realizat astfel incat sa respunda urmatoarelor cerinte: s nu influeneze pozi ia corect a ro ilor, s nu fie perturbat de oscilaiile suspensiei, s nu transmit la volan ocurile primite de la roi, s permit schimbarea direciei de naintare a vehiculului cu un efort minim din partea conductorului.

O caracteristica a sistemului de directie consta in tendinta acestuia de a mentine o poziie neutr corespunzatoare mersului in linie dreapta i de a se rentoarce la aceasta in momentul cnd a fost deviat de la pozitia neutra. Devierea directie se face de ctre fore ntmpltoare sau prin rotirea volanului. O alta marime ce caracterizeaza sistemului de directie este unghiul de convergen al roilor care asigur paralelismul planurilor de micare a ro ilor directoare. Aceasta proprietate este necesara pentru a anihila tendina de rulare divergent a acestora. Pivotul sistemului de directie este caracterizat de unghiul de nclinare lateral si unghiul de nclinare longitudinal. Unghiul de nclinare lateral a pivotului contribuie la revenirea in pozitia neutra a rotilor in momentul in care acestea parasesc aceasta pozitie, iar unghiul de nclinare longitudinal a pivotului contribuie la stabilitatea n mers a autovehiculului. In momentul efectuarii unui viraj roile directoare vor reveni singure la direcia de mers iniial. Pentru o manevrare ct mai u oar a sistemului de direcie, majoritatea autoturismelor sunt echipate cu servodirecie. Servodirecia amplific fora de ac ionare asupra ro ilor de direcie, la manevrarea volanului. Sistemul de frnare Sistemul de frnare impreuna cu sistemul de direcie reprezinta sistemele care permit un control sigur al autovehiculului in trafic. Fara un sistem de franare eficient, riscul producerii unui accident creste foarte mult.

Sistemul de frnare este alcatuit din: frna de serviciu sau frna principal; frna de ajutor sau frna de sta ionare;

Sistemul de franare Frna de serviciu sau frna principal si se utilizeaz pentru a reduce viteza de deplasare sau pentru oprirea automobilului. Acionarea acesteia se face prin apsarea unei pedale cu piciorul. Componentele sistemului de franare la nivelul unei roti sunt: cilindru receptor; pistonul; placutele de frana si discul de franare.

Elementele sistemului de franare corespunzator unei roti Frna de ajutor sau frna de sta ionare permite asigurarea autovehiculului in momentul cand acesta este oprit. Se mentioneaza ca asigurarea autovehiculului in starea oprit se face si prin introducerea acestuia intr-o treapta de viteza inferioara sau marsarier. In majoritatea cazurilor sistemul de frnare este alctuit din frnele propriu-zise i mecanismul de acionare al frnelor. Pentru o frnare ct mai eficient trebuie ca distana dintre tamburi s fie ct mai mic. Eficiena sistemului de frnare se apreciaz in functie de distana n care se opre te autovehiculul, atunci cnd se deplaseaz cu o anumit vitez. Suspensia automobilului Sistemul de suspensie a automobilului are rolul de a asigura comfortul cltorilor i de a proteja ncrctura mpotriva ocurilor determinate de un carosabil cu denivelari.

Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca suspensia unui automobil sunt urmatoarele: sa aiba o comportare buna care sa asigure un comfort corespunzator, cu nclinari transversale reduse, fara lovituri n tampoanele limitatoare si cu o stabilitate sigura. caracteristica amortizorului sa corespunda cu cea ceruta de cerintele de comfortabilitate si stabilitate. sa asigure transmiterea fortelor orizontale si a momentelor reactive de la roata la caroserie . sa aibe o fiabilitate ridicata avand in vedere faptul ca acestea sunt cele mai solicitate. Pentru indeplinirea acestor cerinte elementele elastice trebui sa satisfaca urmatoarele conditii: sa aibe o greutate minima . frecventa oscilatiilor proprii pentru autoturisme sa fie de 50-70 oscilatii pe minut. rigiditatea elementelor elastice ale suspensiei sa fie pe ct posibil mai reduse pentru a rezulta frecvente proprii mici. amortizarea oscilatiilor trebuie sa fie suficienta astfel nct dupa o perioada amplitudinile sa se micsoreze de 3 pna la 8 ori. Prile principale ale suspensiei automobilului sunt arcurile si amortizoarele hidraulice.

Elementele elastice ntlnite la automobile sunt arcurile n foi, arcurile elicoidale, brile de torsiune, elementele pneumatice i hidropneumatice. Pentru o amortizare rapid a oscilaiilor, n suspensia automobilelor se monteaz amortizoare hidraulice. Cele mai frecvente defeciuni ale amortizorului sunt deteriorarea supapelor sau a arcurilor acestora. Roile automobilului Din punct de vedere functional, roile automobilului sunt compuse dintr-o band de rulare i dintr-o parte elastic (pneu), iar din punct de vedere structural ro ile sunt formate din jant, butuc i elemente de legtur ntre jant i butuc. Pentru o functionare corecta ro ile vehiculului trebuie s fie centrate i echilibrate. Pneurile au rolul de a reduce i amortiza ocurile produse n timpul deplasrii autovehiculului. Pneurile care echipeaz ro ile autovehiculelor trebuie s fie n bun stare de folosire, fr tieturi sau rupturi, fr a fi deteriorate i avnd o presiune indicat de ctre produc torul

vehiculului. De asemenea pneurile trebuie s aib adncimea profilului benzii de rulare de minim 1,5 mm. Aparatura de bord pentru controlul func ion rii autovehiculului Autovehiculele sunt echipate cu aparate de msur i control cu ajutorul crora conduc torul auto poate sa observe permanent regimul de func ionare al autovehiculului. Aparatele de monitorizare si control contin avertizoare optice si aparate indicatoare. Avertizoarele optice sunt date in tabelul urmator Tabelul Indicatoare Bord

Aparatele indicatoare de la bordul unui autoturism sunt: - indicator pentru monitorizarea vitezei de deplasare a autovehiculului (vitezometru); - indicator pentru monitorizarea tura ia motorului (turometru); - indicator pentru monitorizarea nivelului de carburant; - indicator pentru monitorizarea nivelului ncrc rii bateriei de acumulatori;

Accesorii pentru sigurana circulaiei Pentru a asigura un confort i o siguran sporita privind deplasarea autovehiculului in trafic, acestea sunt echipate cu diverse accesorii. Principalele accesorii sunt: tergtor i instalaie de splare pentru parbriz; tergtor i instalaie de splare pentru lunet; instalaie de aer condi ionat sau climatizare interioar; instalaie de nclzire a parbrizului i a lunetei; dispozitive sonore pentru semnalizarea mersului napoi; airbaguri;

CE TREBUIE SA STIE UN CONDUCATOR AUTO DESPRE STAREA TEHNICA A UNUI AUTOTURISM

. Aspecte practice legate de roata Prin pneu se nelege anvelopa fr camera de aer (tubeless) sau ansamblul format din anvelop i camera de aer. Uzura pronunat a mijlocului benzii de rulare a pneului se datoreaza unei presiuni prea mare n pneu. Uzura pronunat a a marginilor benzii de rulare a pneului se datoreaza unei presiuni prea mica n pneu. De regula presiunea n pneuri se verific dup o lun Dac n timp ce v deplasai cu autoturismul a avut loc o explozie la pneul roii directoare din stnga fa, atunci tragei dreapta de volan pentru a men ine direcia de mers a autovehiculului i frnai uor pentru a opri.

Ovalizrea orificiilor de prindere a jantei n uruburi se datoreaza faptului ca uruburile de fixare a jantei sunt insuficient strnse. Butucul roii are rolul de prindere n uruburi a discului i a tamburului roii sau a discului de frn. Pneul fr camer de aer format doar din avelop se numete TUBELESS. Daca roata directoare din partea dreapt a unui autovehicul are pneul dezumflat, atunci vehiculul trage dreapta. De regula presiunea n pneuri se msoar naintea plecrii ntr-o curs, deoarece reprezint una din verificrile de rutin utile nainte de a pleca la un drum mai lung cu autovehiculul. Elementele componente ale unei roi sunt: butucul, discul de frnare, janta i pneul. Demontarea pneului de pe jant se ncepe din imediata apropiere a valvei. Factorii ce contribuie la micorarea uzurii unei anvelope n exploatare sunt: meninerea unei presiuni corespunztoare n toate pneurile; evitarea exceselor de tipul frnrii brute i a pornirilor n for. Stabilitatea roilor directoare ale vehiculului este determinat de reglarea convergenei roilor directoare. Dac presiunea n pneurile roilor directoare este mai mic dect limitele minime admise, atunci efortul depus pentru ac ionarea volanului este mai mare dect n mod obinuit. Factorul determinant care contribuie la creterea duratei de utilizare a pneurilor n condiii de siguran maxim este presiunea n pneuri. Pe discul roii se afl montata janta pe care se afl montat pneul (cauciucul). Montarea anvelopelor reeapate este permis doar la ro ile din spate. Pneuri insuficient umflate sau a roilor neechilibrate produc vibraii la volan. Aspecte practice legate de motor Organele mobile ale mecanismului motor sunt pistonul, segmenii, bolul, biela i arborele cotit. Pistoanele motorului sunt confecionate din aliaje uoare si sunt rezistente la presiune si la uzur . Indiciile uzurii mecanismului motor (a ansamblului piston-cilindru) sunt: prezena calaminei pe suprafaa bujiilor; fumul albstrui la eapament; creterea consumului de ulei. Consecinele strngerii fr cheie dinamometric a uruburilor chiulasei sunt: producerea fisurilor n blocul motor sau chiulas; ruperea uruburile de strngere.

In timpul fazei de evacuare sunt nchise numai supapele de admisie. In timpul fazei de compresie sunt nchise supapele de admisie si supapele de evacuare. In periada de detentei raman inchise ata supapele de admisie cat si cele de evacuare. In timpul fazei de admisie sunt nchise numai supapele de evacuare. Pentru a avea o uzur ct mai mic la piesele motorului expuse frecrii n timpul funcionrii acestuia se procedeaza in modul urmator: se verific i se completeaz nivelul uleiului din baia de ulei mai ales cnd se pleac ntr-o curs lung; se nlocuiete uleiul dup expirarea termenului de utilizare, termen prescris n cartea tehnic a autoturismului. Rolul mecanismului de distribuie este acela de a asigur nchiderea i deschiderea supapelor de admisie i evacuare, la momente de timp bine definite. Arborele cu came ac ioneaza asupra supapelor si asigura functionarea corecta a ciclurilor motorului. Catalizatorul este un dispozitiv utilizat la anihilarea noxelor care rezult n urma evacu rii gazelor. Chiulsa este turnat dintr-un aliaj uor care permite o r cire rapid. Rolul arcului de supap este de a readuce i a menine supapa n poziia nchis. Arborele cotit este turnat din material greu. Bielele reprezint piese mobile ale motorului care fac legtura ntre piston i arbore cotit. Una din cauzele care determin un consum de combustibil ridicat este si dereglarea sistemului de formare a amestecului aer/carburant (carbura iei).

Instalatia de ungere Circuitul uleiului prin motor este: baia de ulei, filtru, canal principal, canal secundar i din nou baia de ulei. Rolul uleiului pentru motorul unui autoturism este acela de a reduce uzura motorului, prin crearea unei pelicule rezistente de lubrifiant pe suprafeele pieselor aflate n micare. Un indicator de performan a uleiului este vscozitatea la temperaturi nalte. In cazul n care nivelul de ulei este ntre reperele MIN-MAX de pe joj nu se mai adaug i nici nu se mai scoate ulei, deoarece nivelul este n limitele normale. n cazul n care acesta este foarte aproape de limita minim i urmeaz s efectuai o cltorie lung, este de preferat s mai ad ugai ulei pentru a nu mai fi nevoie s controlai nivelul de ulei n timpul cltoriei.

Schimbarea uleiului se face de regul n funcie de: numrul de kilometri efectuai n conformitate cu cerinele impuse de produc tor; timpul scurs de la momentul ultimului schimb de ulei n conformitate cu cerinele impuse de produc tor. Unul din efectele unui consum exagerat de ulei este eliberarea unui fum de culoare albstruie la eava de eapament. Cauzele creterii nivelului de ulei n baia de ungere sunt: ptrunderea apei sau a combustibilului n baia de ulei. Rolul supapei de refulare a filtrului de ulei este acela de a permite circulaia uleiului n cazul n care filtrul se blocheaz.

Instalatia de racire Termostatul n cadrul instalaiei de rcire are rolul de a men ine temperatura lichidului de rcire ntre 90C i 95C. Circuitul lichidului de rcire n cazul n care termostatul este deschis, iar butonul de comand a climatizorului nchis este motor, radiator motor, pomp de ap i din nou motor. Temperatura lichidului de rcire pentru a aigura o funcionare eficient a motorului trebuie s fie cuprins intre 90-95C. Msurile de precau ie ce trebuie luate la folosirea antigelului sunt evitarea nghiirii soluiei i a contactului cu aceasta, deoarece este toxic i poate cauza moartea. Una dintre defeciunile des ntlnite la instala ia de rcire a motorului este slbirea sau deteriorarea curelei de antrenare a pompei de ap . Rolul vasului de expansiune este de a compensa variaiile volumului lichidului de rcire.

Instalatia electrica Alimentarea cu energie electric a unui autoturism este asigurata att de bateria de acumulatori, ct i de alternator. Dac alternatorul s-a defectat i nu mai furnizeaz energie electric, atunci se poate continua deplasarea, deoarece bateria asigur o autonomie de cteva ore, evident dependent i de numrul de consumatori. V erificrile de rutin indicate a fi efectuate periodic sunt: verificarea sistemulului de iluminare si a celui de semnalizare; dac nivelul lichidului de frn este peste limita minim; dac toate pneurile au presiunea corespunzatoare.

Efectele descrcrii bateriei de acumulatori sunt: sunetul obinut n urma acionarii claxonului este un sunet slab, ntrerupt; intensitatea luminoas a farurilor scade continuu; la pornirea autoturismului, electromotorul are o mi care de rota ie greoaie. Cauza aprinderii luminii martor de la bordul autoturismului care indic funcionarea necorespunztoare a generatorului de curent este distrugerea curelei de antrenare a alternatorului. Sistemul de franare Sistemul de frnare al autovehiculului are scopul de a reduce viteza autoturismului pn la oprirea acestuia si de a imobiliza vehicululul n pante, rampe sau n locurile unde se impune acest lucru. Funcionarea ineficient a sistemului de frnare are drept cauza lipsa sau insuficiena lichidului de frn n rezervorul destinat acestuia. Efectele neeliberrii complete a frnei de ajutor sunt crete consumul de carburant si supranclzirea roilor din spate. I n cazul n care se aprinde martorul ABS, conductor auto trebuie s aib n vedere urmatoarele: ca la acionarea cu for a pedalei de frn, roile se pot bloca i poate pierde controlul autovehiculului; s apeleze la un autoservice specializat pentru a remedia defeciunea sistemului de frnare. n cazul unui pericol pedala de frn a unui autovehicul dotat cu sistem ABS se apas cu for maxim i se menine n aceasta poziie. Cursa liber a pedalei de frn este mai mic dect cea obi nuit datorit unui joc prea mic ntre saboi i discuri sau tamburi. Daca plcuele de frana raman blocate pe discurile de frn , atunci: crete foarte mult temperatura ro ilor la care s-au blocat plcu ele de frn; frnarea devine ineficient deoarece pl cuele i lichidul de frn s-au nclzit peste limitele admise. Rolul repartitorului de presiune n cadrul sistemului de frnare este acela de a distribui forele de frnare n funcie de sarcina dinamic pe punte. Cele mai importante caliti ale sistemului de frnare sunt: eficacitatea; fiabilitatea si meninerea constant a caracteristicii for de ap sare - coeficient de blocare a ro ilor. Distana de frnare a autovehiculului este determinat de aderen a dintre pneuri i carosabil. Pe parcursul unor coborri care se ntind pe distan e mari se indica folosirea frnei de motor deoarece se pot nc lzi peste limitele admise roile autovehiculului datorit utilizrii n exces a frnei de serviciu, situatie in care frnarea devine ineficient.

Obligaiile unui conductor auto in legatur cu starea tehnic a vehiculului sunt: s-i asigure buna funcionare a subansamblelor care concur la sigurana n trafic; s aib inspecia tehnic periodic efectuat . In cazul n care instalaia de frnare nu este aerisit trebuie s se acioneze de mai multe ori pedala de frn pentru ca aceasta s devin eficient, datorit faptului c aerul este compresibil i este nevoie ca acesta s se comprime pentru ca frna s devin eficient. Atentie! in cazul unui asemenea situatii remediati imediat defectul. Dac frna de mn este tras n timpul deplasrii autovehiculului, atunci crete consumul de carburant al autovehiculului si se nclzesc tamburii roilor din spate. Dac frna de serviciu s-a defectat, atunci circulai cu vitez redus i cu maxim pruden pn la cel mai apropiat service. Roile pot rmne blocate i dup eliberarea pedalei de frn din urmatoarele cauze: deteriorarea arcului de readucere a sabo ilor; blocarea (griparea) pistonaelor care ac ioneaz saboii. Schimbarea direciei de mers a autovehiculului cnd se frneaz brusc se datoreaza: unui carosabil acoperit cu pete de mzga; unei fore de frnare inegal la ro ile din stnga comparativ cu cele din dreapta. Sistemul de directie Rolul casetei de direcie este acela de a transmite micarea volanului la roile directoare. Revenirea greoaie a roilor directoare din viraj se datoreaza lipsei lubrifiantului la elementele in micare ale sistemului de direcie. Rolul cutiei de viteze este de a stabili diferite rapoarte de transmisie de la motor la roile motoare. De asemenea rolul cutiei de viteze este de a: 1. asigura deplasarea napoi a autoturismului, chiar dac sensul de rotaie al motorului rmne neschimbat; 2. permite oprirea ma inii fr a opri funcionarea motorului; 3. permite transmiterea puterii i controlul turatiei la roile motoare. In momentul n care apare o defec iune la mecanismul de direcie (joc prea mare la volan, zgomote ciudate n caseta de direc ie) trebuie sa apelati numai la un service auto care are personal calificat. Accesorii pentru sigurana pasagerilor Airbag-ul este o pern care se umple cu gaze n cazul n care autoturismul este implicat ntrun accident cu un impact puternic. Rolul lui este de a proteja oferul i pasagerii prin interpunerea pernei de aer ntre ocupan ii autoturismului i caroserie.