La Crusovu, nu departe de Carcea, dar cu un mileniu dupa aeeasta, spirala inclestata insufla 0 energie degajat!

precum cea a mainilor cand incerci sli-p smulgi propriile causuri ale palmelor. Deosebirea este cli la Crusovu (cultura Vadastra) s-a renuntat la triplitatea volutei, la sublinierea puterii acesteia (R2). Spirala Inclestata model Crusovu a fost incizata frecvent in statiunea Vidra (cultura Boian) in anii 4800 i.e.n.(R.3) ~i in Ipotesti-Slatina, probabil simbolul fiind reprezentativ prin dublarea redata de forma inclestarii (R4). in douaasezari neolitice ale aceleiasi culturi (Vadastra), in ace~i perioada a anilor 5200 i.e.n. era "la moda" spirala cu voluta cuprinsa intr-o alta voluta, dubla, in scopul redarii puterii multiplului de trei. La Crusovu a fost 0 traditie, 0 epocaa volutei triple (R.5), iar la Hotarani, simbolul imprumutat a fost imboglipt . cu un nou element: voluta dubla nu imbraca pe cea de a treia, ci se inscrie in paralel pe langA cea simpla (R6), . . Spirala cu voluta dubla abunda in ceramica cu1turii Cucuteni, semnul fiind dezvoltat, sincron, in culturile Gumelnita, Petresti din Precucuteni (R. 7). Arealul acestui semn, predominant in statiunea Dealul Viilor, Dealul Fantanilor se intinde pretutindeni in Moldova- pana peste Nistru ~i in estul Munteniei, in sud-estul Transilvaniei (R.8). Spirala in acest spatiu al culturii Cucuteni a luat eele mai frumoase forme meandrice eunoscute vreodata, in timp, apogeul spiralei cucuteniene s-a confirmat inainte ~i dupa anii 4400 t.e.n. (R9). Spirala, in multiple forme, s-a incizat in vatra neolitica Poiana in Pisc (judetul Sibiu), in anti 4800 i.e.n. (eultura Boian, RI1)) - . la Santimbru-Alba (cultura Petresti, R.12), in statiuni din centrul Munteniei anilor 4800 te.n. (R.l3), la Oena Sibiului, in aceeasi perioada (R.14). La ineeputul mileniului al IV-lea, in toate statiunile existente in-area1ul eulturii Cueuteni, inciziile, exciziile, pictura bicroma ~i tricroma abunda in elementul spiralie, in meandrele care au derivat in timp din simbolul sacru esential, Spirala in.aceasta cultura ocupa loc important intre eelelalte sase simboluri.: toate venind prin traditie, flirli intreruperi, din culturile precedente. Altfel, se pierdeau in decursul timpului, cu atat mai mult sepierdea semnificatia lor.
CAPITOLULII

Spirala cu multiple volute, de factura celei de la Broscaup-Boto~, ~800 i.e.n.(R 15) sauea cea de la Bdilita, realizata pe pintadera de lut in anii 4800 I.e.n. (eultura Boian) a facut epoca de van in toata perioada ceramica a neolitieului- carpatie (R.16). Nu lipseste spirala multiforma din inciziile descoperite .la Dea1ul Fantanilor (R 17), apoi din eele de la Harsova (4000 Le.n) ~i nu in ultimul rand din cele aparpnand mileniului al V-lea de pe vetrele omenesti ale culturii Gumelnita (R.I8). Cu totul deosebit, prin acuratetea redarii, atrag atentia semnele spiralice realizate la Rast, apaqinand anilor 5300 le.n.(R,I9), ca ~i inciziile spiralice ale culturii Vadastra din pragul mileniului al V-lea (R.20). in scurgerea timpului, simbolul spiralic s-a-voalat pierzand din variante in compticatele meandre. Dintre toate culturile neolitice, spatiul Cucuteni, prin cromatica, va ramane unicat. El va adauga 0 veriga in .lantul simbolistic ce leaga paleoliticul de La-Tene. Spirala redata in volute circulare, prin toate combinatiile create, a ramas inyechea civilizatie europeana semnul sacru primar, cu aceeasi semnificatie, cu acelasi continut, Meandrele, prin intermediul unor noi registre, au subliniat, au interpretat boglipa de continut a. simbolului, au asigurat perenitatea acestuia in mileniile care au urmat. Referinte:
1. Marija Gimbutas: Civilizatie ~i culturi, Ed. Meridiane, 1989, pag.76-123 2. L Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig.29 3. L Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig.88 4. Eugen COmja:Materiale ~i cercet1ri arheologice, Ed. Academiei Romine,

voLVlll. 1961. pag~213 5. Comeliu Mateescu: Materiale ~i cercetArl arheologice, Ed. Academiei Romine. voLID. 1957, pag.l03. fig.7 6. L Miclea, R. Florescu: Dacia preistoricl, Ed. Meridiane, 1980. fig.76 7. \<,. Dumitrescu: Materiale i cercetlri arheologice, Ed. Academiei Romine. vol.IX. 1970. pag.39 .' 8.. V.I. Marchevici: Mirturii ale trecutului, Ed. ~iinta. Chqiniu, 1985, pag.64-70 . 9. VI. Dumitrescu: Arta culturii cucuteniene, Ed. Meridiane. 1979 10. Szekely Zoltait: Materiale icer'cet1riarheologice, Ed. Academiei Romane. vo\.Vlll, 1961. pag.32S

74

75

. TNTRE ANII 7000 ~I 3500