a~d "Vechea Europa" si-a consoIidat epicentrul in Carpati (anii 7000 i.e.n.

) s-au stabilit ~i triburile sumeriene pe pamanturile lor ~ Atunci au inceput si ei sa-si modeleze statuete de lut ca si oamenii din Carpati, la inceput de epoca, epoca preceramica. Pe acelasi nivel temporal s-a inchegat cultura Cris, in aceeasi lunga perioada a anilor 6100 i.e.n. (Cl-l), ca ~i cultura Tell-Hassuna, iar cultura Turdas a fost contemporana cu indepartata cultura Tell-Halaf, in perioada anilor 5300 i.e.n. (Cl-l). In ultima perioada a culturii Djemdet-Nasr, sumerienii si-au inceput scrierea, in jurul anilor 5300 i.e.n, (CI4), pe vremea cand la Tartaria se imprimau renumitele tablite, iar la Vadastra se incizau semne sacre, si vechi de 0 mie de ani, mostenite de la Carcea, La Ninive, prin anii 5000 i.e.n., ca si la Eridu s-a incizat, s-a lucrat ceramica bicroma (rosu ~i negro), dar nu a atins nivelul ceramicii tricrome atat de bogat in continutul ei simbolic, al celei de la Cucuteni. Este drept ca ceramica de Cucuteni avea un precedent bogat, . multisecular: Cris, Turdas, Precucuteni, era in sincron cu Vadastra. .. Gumelnita, Petresti, Dupa 3000 i.e.n., civilizatia Uruk a inregistrat domnia celor 22 regi, in vreme ce tinuturile din Carpati au intrat in mileniile de zguduire ale valurilor migratoare interminabile. Pentru a intan convingerile privind civilizatia carpatica, 0 comparatie intre aceasta si cea sumeriana subliniaza ipoteza potrivit careia pe planeta noastra s-au dezvoltat, concomitent si tara influiente reciproce, mai multe focare civilizatoare. Fiecare si-a creat cadrul propriu spiritual. in cadrul fizic general, material, in care se gasea la un moment dat. In vreme ce in spatiul celor doua fluvii (6500 i.e.n.) se stabilean nomazii care -pendulau in zona, in spatiul carpatic populatia autohtona i~i crea unghere sacre in locuinte de suprafata, credea in fortele Cosmosului, in puterea binecuvantata a zeilor (Rl). . . Arheologii confirma ca in spatiul neoliticului carpatic a existat un sistem de scriere, protoscrierea pictografica, dar a pierit in anii miscarii atator triburi. Acestea se petreceau in vremea cand cultura Djerndet-Nasr confirma extinderea scrierii sumeriene ~i apoi, in nii 3100 l.e.n. 0 adopta oe aceasta ca sistem curent de comunicatie.
1T00lJlII

MAl MULTE LUMI CF ZEII LOR

in aceasta perioada a mileniului al Ill-lea, in spatiul sumerian au aparut ateIiere ale artizanilor olari, ale pielarilor ~i metalurgistilor (civilizatia Uruk, 3000-2800 t.e.n.). in aceasta perioada, locuitorii spatiului .carpatic, modelatori ai metalului nativ, cultivatorii de plante trebuincioase ~i crescatorii sedentari de vite fugeau de pumnalul triburilor asiatice, cand acestea incendiau asezarile urbane, naruiau templele ~i detronau zeii (R2). in anii 3500 Le.n., primele infiltratli ale triburilor migratoare au impins civilizatia carpatica in dec1in, in obscuritate. in nolle conditii sociale atat de vitrege, credintele primare au intrat in clandestinitate, au fost materializate in felurite statuete, in idoIi de lut, au fost-asezate in locurile sacre ale locuintelor. Figurinele au fost create dupa chipul omului, al animalului sacru pe care omul 11 adula. Este important di modelatorii se conduceau dupa anumite legi "imbracand idolii eu semne generatoare de forte supraumane. Puterea de care se bucurau zeii era generata ~i de eadrul in care erau asezati acestia si de simbolurile pe care le purtau si de ritualul urzit in jurul lor. Simbolurilor Ii s-au supus oamenii cu mult inainte de nasterea zeilor, daca acesua nu au fost intai tnsasi simbolul. Zeita anilor 7000 i.e.n. "Atot-daruitoarea" a cuprins cele trei aspeete ale necunoscutului (nasterea, viata si moartea) .~i erau exprimate in incizii ~i crornatic, in zig-zag, in paralele si meandre. Zeita a fost protectoarea tesutului ~i torsului. "Zeita-pe~e", de la Portile de Fier a fost inconjurata de spirale, de vartejul apelor, in anii 7000 I.e.n. ~i "Diiruitoarea de paine", tot atunci a fost lmpodobita cu romburi, cu perechi de linii si perechi duble. Din cele peste zece zeitati care au existat in constiinta omului primitiv din sud-estul Europei, intre anii dela 7000 i.e.n., la 3000 i.e.n. zeita fertilitAfrfaluat chip de spirala cu voluteserpentiforme, epifania fiindu-i ~rpele. Simbolul acesteia, semnalat intai la Strachina-Dorohoi, a descins din magdalenian (15000 t.e.n.), urmand ca in mileniul al Vll-lea sii fie "daruitoarea painii" si, lncomorata, a fost ridicata pe tron, a fost impodobita cu romburi si cu manunchiuri de 2x4 .linii: "Zeita-broascA" desi a fost apropiata mediului acvatic purta podoabe cu cercuri coneentriee, cu romburi incadrate in coloana, . I eu unghiuri, eu triunghiuri ~i alte forme asezate mozaieat, tara

83

TNTRE ANI! 7000 ~I 3500

8Z