retutindeni in lumea primitiva s-au 'inregi~trat salturi civilizatoare considerabile, clar nicaieri nu au fost pasi de mare anvergura ca in acest

areal al Carpatilor dunarenl. La "explozia" sociala au contribuit laolalta densitatea relativ mare a populatiei, reliefuri cu multe adaposturi naturale; a contribuit fauna acvatica si mai cu seam! bogaliasolului, clima caracteristica.prin ierni scurte ~i blande, vanturi calde. Culesul a fost din abundenta, iarimblanzirea plantelor ~i a animalelor nu s-a facut sub dictatul foamei, ci mai degraba din calcul, prevazator, din dorinta omului de a-~i apropia vietuitoarele care sa-i .asigure, la nevoie, necesarul de hrana, . in condiliilereduCuina ~~Iui, ~ 10650 i.e.n. cerii efortului. Din T~I, arul'4000 i.e.n, . "1 cia ~ ' rmagrni e re te cromatic si din incizie reiese atmosfera de , liniste, de multumire, intelegereafntre top , oamenii asezarilor carpatice. Pretutin-" deni, peste locuintele acestora plutea un climat spiritual comun, alimentat de modul de' viata sedentar, imbelsugat. Crornatica, , intre mileniile alVI-lea si al IV-lea, in toate vetrele a fost "la moda", acelasi ton compozitional, aceleasi semne primare, aceleasi expresii meanFig. 17 B4r4gan ~i V4.sieni - Basarabia drice, mai-cu-seama
CAPITOLULII

SlJPORTUL SACRU AL ARTEI NEOLITICULUI CARPATIC

in culturile Precucuteni, Gumelnita, Petresti, Vadastre, culminand apoi, cu .excepjionalele compozitii cucuteniene. Inca nu se poate stabili cum se informau, cum se specializau pictorii vaselor, de ajungeau la perfectiunea redarii exacte a anumitor semne, sa repete compozitii dificile respectand astfel intacta bogatia de continut ~i ,forma, dimensiunea, intensitatea reprezentarilor, Cainele, luat ca exemplu, a fost redat, in postura lui de paznic al bunurilor, cu aceleasi elementestructurale de eseilta. a fost reprezentat in doua vetre asezate la mare distanta, la Valea Lupului (Cucuteni B, R.l) ~i la Floresti, asezare la hotarul tinuturilor Balti ~i Soroca (R.2). Numai un climat spiritual comun,' perfect stabil, putea sa mentina aceleasi practici, aceleasi conceptii, aceleasi obiceiuri. Inciziile si pictura pe vasele de la Vadastra-Dolj, de la Gumelnita, in Campia Romana, de la Costesti-Rascani, sau Branzeni .confirma pe deplin cd intre mileniile VI-IV i.e.n, oamenii aveau ocupatii pasnice, femeile - deosebit imbracate cu rochii tip sarafan - i~i transportau, pe cap, bunurile agonisite, asa cum era obiceiul (R.3). Distanta in timp ~i spatiu confirma existenta unor mijloace de informlpi bazate pe 0 stransi1 unitate in fapta si gandire, existenta unui neam statornic, sedentar. 0 dovada certa a vietii spirituale comune intregului spatiu carpatic este pastrata de ceramica din statiunea RA~cani,de tematica acesteia identica cu cea a statiunilor din vestul ~i snd-vestul spatiului (R.4). Prezenta zeitei-clepsidra aici, in. mileniul al Ill-lea i.e.n., cunoscuta $i pictata cu un mileniu mai devreme la Traian-Dealul Fantanilor, este 0 dovada certa, in mileniul al Ill-lea t.e.n., vitele marl erau deja domesticite. Spre deosebire de turmele de oi, vitele marl, nu puteau pendula pe distante apreciabile in cautarea hranei. Acestea aduc dovada ca in mileniul al IV-lea, I.e.n., in spapul carpatic erau dense vetre stabile detinatoare de vite marl $i se ptactica intens ciobanitul pendular intre locuinta ~i pusta, Oaia a fost imbl3nziti1inaintea vitei comute. Pe vetrele stabile s-au putut consolicla credintele ~i odata cu acestea s-a dezvoltat permanent mestesugul tesutului, Dupa cum -bine se stie, in pragul anilor 7000 i.e.n., societatea matriarhala, teocratica, i~i avea temeiul pus in spatiul Carpatilor Dunarii de Jos, iar oamenii acestor locuri, de-a lungul a patru milenii care au 'umiat nu au cunoscut arma, nici stari tensionale intre ei. Au stiut sa

88

89

TNTRE,ANII7000

~13!500