Tot in aceeasi perioada, la VlinAtorii Mici, Dfov, s-au pictat strachini, pe crud, cu benzi late alternand negro cu rosu

bruno Asemenea combinatii s-au practicat ~i in alte statiuni ale spatiului carpatic ~i de atunci au ramas specifice acestui areal (R 7). Izolarea pigmenttlor coloranti a constituit 0 problemA dificila in acele indepartate timpuri si, se presupune cAintamplarea a jucat un rol prioritar pentru seleetia produselor naturale. Manuitorul colorantilor a recurs la tatonari multiple ca sa obtina nuantaceruta de legile sacre. Din cercetarile tntrepnnse la SuItana-CaIar~i a reiesit ca vasele au fost pictate cu grafit, iar procedeul nu a ramas numai Ia nivelul culturii Gumelnita (R8), in anii cand luminile civilizatiei vechi s-au stins (3500 i.e.n.), in Pestera Curata-Nandru, modelatorul ceramicii sacre a umplut tncrustatute cu pasta alba, potrivit traditiei de la Carcea (6100
. ~ H~';'--: .. "'''00' I.e.n. ",,",CUll -Olteni a, ann . Ciamurlia , Dobrogea, mil. aIlIlea i.e.n.
J.

.
Pi -......

i.e.n., C14, R9). . di fi Cu certitu me a ost 0 legatura stransa intre semnificatia culorii ~I , a desenului. Au fost

ale caror impresiuni ~i impunsatun au fost ,. incarcate cu pasta alba, ; simbol al ax~ui thanatic (R 10). Intarirea eu alb-crem in incizia seninelor duale a subliniat pe eel de al treilea ax. Presararea ocrului la articulatii subliniaza sintagma: viata presuFig. 18 BarIa Arg~ pune miscare. Ocrurosu avea in acea vreme puterea de simbol al fiintei vesnice (RIl). . Cultura Cucuteni, ca 0 precursoare majora a culturii precucuteni, in spatial ei din sud-vestul Transilvaniei sinord-esml Munteniei,
.APITOLUL II

.A perioade lungi in care f!"; se intrebuintau vasele,

~.

pana mult peste apa Nistrului a excelat in ceramica pictata. Meandrele descinse din spirala, redate tricromic in ceramics ~i pe zugraveala caselor au fost eel putin egale in bogatia de continut cu vetrele vecine ale culturilor Gumelnita ~i Petresti. De 0 rara frumusete s-au realizat compozitii'tricrome in statiunile Hiibii~~ti, Valea Lupului, Cucuteni, Dealul Paltinis, Paraul lui Istrati si in multe alte localitati apartinatoare ale acestui areal. Localitatile neolitice Costesti, Rusestii Noi, Duruitoarea Veche, Branzeni, Floresti, Soroca, unele ridicate pe vetre paleolitice se adauga ~i ele la marea vatra (cultura Cucuteni, cu tehnica grafica ~ pieturala), simbolistica fiind identica in continut ~i in forma de redare. Pretutindeni cele trei simboluri cromatice (rosu, negro, alb-os) cu efectele lor de nuanlii ~i proportie au facut totdeauna dovada unui sim] al armoniei culorilor, al simetriei ~i al ritmului desfasurarii motijelor (R.I2) . Aria de raspandire a centrelor un de vasele, templele miniaturale, accesoriile de cult ~i zeitatile erau pictate cu aceste culori-simbol a cuprins intotdeauna tot spatiul carpatic (R.13). Astfel, cultura Baden, in acest spatiu s-a afirmat prin pictura cruda eu alb ~i rosu, redand aceleasi semne primare specifice intregului spatiu. Exemplarele pictate de la Berea-Satu Mare confirma prezenta acestei culturi in nordul extrem, la polul opus culturii Basarabi-Calafat unde se opera cu aceleasi semne. in multe centre s-a folosit, in ornarea ceramicii, procedeele excizarii, imprimarii ~iincrustarii, al incarcarii eu alb, valorificand, conceptual, si fondul rosu al vasului, al piesei ornate. Statuetele, accesoriile de cult ~i vasele de practica rituala, prin ornamentul lor, adesea au grupat cele sapte semne ~i cele trei culori sacre. Au fost folosite freevent ~i alte derivate-din semnele sacre, ca: "S", "M", "X" etc., in diferite combinatii ~i pozitii de o rara frumusete. Toate acestea au fost ridicate, sacralizate la rang de zei ~iastfel, cu ele, omul a putut inchega dialog pentru ca de la bun inceput au fost investite cu puteri divine, Simbolurile, fie ele grafice sau coloristice au restituit forta oamenilor arealului carpatic pentru ca acestia sa fiinteze, sa supravietuiasca in mileniile grele ce urmau sa vina.

9:z

93

fNTRE ANII 7000 ~I 3500