1

Curs 10
Cap. 7. Arborele cotit


7.1. Fortele care actioneaza asupra fusurilor arborelui cotit

Determinarea fortelor care actioneaza asupra fusurilor arborilor cotiti este necesara
pentru dimensionarea corecta a fusurilor si lagarelor. Aceasta se impune pentru a se evita
incalzirea lagarelor si a se asigura pelicula necesara de ulei. De asemenea, se poate stabili si
pozitia orificiului pentru ulei.
Fortele care actioneaza asupra arborelui cotit sunt variabile pe intreg parcursul de
desfasurare a ciclului motor.
Asupra fusurilor arborelui cotit actioneaza, in afara fortei din biela F
b
, si fortele F
B
si
F
c
, determinate de masele cu miscare de rotatie, F
B
generata de masa partii din biela cu
miscare de rotatie, m
2
, iar F
c
generata de masa neechilibrata a cotului arborelui cotit.
F
B
=-m
2
re
2
si F
c
=-m
c
re
2
(7.1)
|in`nd cont de forta F
R
, se pot scrie rezultantele fortelor rotative, astfel,
- forta ce actioneaza asupra fusului maneton,
F
RM
=F
R
+F
B
=F
R
- m
2
re
2
(7.2)
- forta ce actioneaza asupra fusului palier,
F
RP
=F
RM
+F
c
=F
R
+F
B
+F
c
=F
R
+F
r
=F
R
- m
r
re
2
(7.3)
Pentru a determina sarcina totala care revine asupra fusurilor si lagarelor arborelui
cotit in mod curent, se utilizeaza metoda diagramei polare sau vectoriale, care ia in
considerare toate fortele care actioneaza asupra fusului respectiv, fortele presiunii gazelor si
fortele de inertie.

7.1.1. Diagrama polara a fusului maneton
Daca asupra unui fus maneton, lucreaza o singura biela, atunci fusul este solicitat de
forta din biela F
b
si de forta centrifuga determinata de masa bielei aferenta manetonului, F
B
.
#ntruc`t cele doua forte actioneaza pe directii diferite, ele se insumeaza vectorial pentru a
determina solicitarea rezultanta a fusului.

M b B
R F F = +

(7.4)
Constructia grafica ce permite insumarea vectoriala a celor doua forte, se numeste
diagrama polara a fusului maneton.
Se considera un sistem de axe F
R
- F
t
, care se roteste impreuna cu arborele cotit, tin`nd
cont pentru forte de regula semnelor precizata in subcapitolul 1.5, figura 1.34.



Figura 7.1. Constructia diagramei polare a fortelor care actioneaza asupra fusului maneton

2
Din compunerea la scara a fortelor F
to
si F
Ro
se obtine forta F
bo
. Din centrul O in
sensul pozitiv al axei F
R
, se aseaza la scara vectorul +F
B
, obtin`ndu-se polul O'. Unind O' cu
v`rful vectorilor F
bo
se obtin vectorii rezultanti R
Mo
.
Diagrama polara a fusului maneton se construieste pe baza observatiei ca, intruc`t in
timpul functionarii manetonul alearga pe suprafata cuzinetului bielei, se poate presupune ca
manetonul este fix, iar biela se roteste in sens invers, efectele ram`n`nd neschimbate.
Prin unirea succesiva a tuturor v`rfurilor vectorilor F
bo
, se obtine diagrama polara a
fusului maneton, figura 7.2.

Figura 7.2. Diagrama polara a fusului maneton


Metodologia de trasare a diagramei polare pentru fusul maneton este urmatoarea:
- cu centrul in M se construieste un cerc de raza egala cu lungimea bielei, MP
0
=L
- se duce un diametru vertical, si pe acesta se aseaza segmentul MO egal cu raza
manivelei r, la o scara aleasa
- cu centrul in O, se construieste un cerc de raza arbitrara OA
0
ce se imparte intr-un
numar de diviziuni unghiulare, de exemplu 12 parti egale pentru o diviziune unghiulara de
30RAC
- se construiesc OA
i
, i =1...12 si se prelungesc p`na intersecteaza cercul mare in
punctele P
i

- se unesc punctele P
i
cu M, obtin`ndu-se astfel mecanismul motor in 12 pozitii
- pe directia MO se fixeaza, la o scara aleasa a fortelor, forta F
B
cu originea in M si
v`rful vectorului O', acesta devenind noul pol al diagramei polare
- segmentele P
i
M reprezinta axa bielei in 12 pozitii pe care se fixeaza fortele F
bo
la
scara, cu originea in M, in sensul lor real dat de semnul +sau - al valorii fortei, corelat cu
conventia de semne din figura 1.34.
O'
OP
'
3
- unind O' cu v`rfurile lui F
bo
se obtin rezultantele R
Mo

- unind v`rfurile fortelor F
bo
sau cele ale rezultantelor R
Mo
se obtine diagrama polara a
fusului maneton.
Pe baza diagramei polare se construieste in coordonate carteziene R
M
=f(o), variatia
fortei rezultante R
M
, cu ajutorul careia se determina valoarea maxima R
Mmax
si medie R
Mmed
a
rezultantelor.

k
k
1
Mmed
R
R
k
o
=

(7.5)
unde,
R
ko
este valoarea rezultantei corespunzatoare fiecarei diviziuni de unghi adoptata, iar
k, numarul de diviziuni unghiulare.
Raportul
Mmax
Mmed
R
R
caracterizeaza gradul de soc al incarcarii lagarului, fiind cuprins in
limitele 2...3.
Pe baza diagramei polare se construieste diagrama de uzura, in ipoteza ca uzura este
proportionala cu fortele care actioneaza asupra fusului maneton. #n acest sens, se traseaza un
cerc care reprezinta sectiunea fusului. La periferia acestui cerc, se aduc fortele rezultante R
Mo
,
v`rful vectorilor constituind punctele de aplicatie pentru fiecare rezultanta, consider`ndu-se ca
rezultantele se distribuie pe cerc, conventional, 60 de ambele parti ale punctului de aplicatie.
Rezultantele se aseaza pe cerc, prin translatie in plan, din diagrama polara, pastr`ndu-si
directia, marimea si sensul, conditionate si de faptul ca directia fiecarei rezultante trebuie sa
treaca prin centrul cercului ce reprezinta fusul maneton. Distributia unghiulara de ambele parti
alepunctelor de aplicatie pentru fiecare rezultanta in parte, se reprezinta conventional in
interiorul cercului prin f`sii circulare, de grosime proportionala cu marimea rezultantelor. Se
obtin astfel diagramele de uzura, ca in figurile de mai jos. Diagrama de uzura indica zona
celor mai mici presiuni exercitate asupra fusului si deci locul unde trebuie practicat orificiul
pentru debitarea uleiului.


Figura 7.3. Constructia diagramei de uzura a fusului maneton





7.1.2. Diagrama polara a fusului palier
Rezultanta R
P
a fortelor ce actioneaza asupra unui fus palier se construieste tin`nd
seama de pozitia manivelelor in jurul axei de rotatie, de ordinea de aprindere si de numarul
fusurilor paliere.

4
Se noteaza cu R
Pi
rezultantele fortelor dezvoltate de fiecare cilindru, care actioneaza
asupra fusului palier. Ele se obtin, tin`nd cont ca asupra fusului palier se transmite, in afara de
fortele F
b
si F
B
, forta centrifuga dezvoltata de masa neechilibrata a unui cot, F
c
.

P b B c b r
R F F F F F = + + = +

(7.6)
Rezultantele R
Pi
se citesc din diagrama polara a fusului maneton, figura 7.2,
substituind segmentul MO' =F
B
, cu segmentul MO
P
' =F
r
, prin unirea lui O
P
' cu v`rfurile
vectorilor F
bo
.
Datorita fortelor R
PJ
, asupra fusurilor paliere apar reactiunile
Pi
Pi
R
R
2
' = .

R
P1

2R
P12

R
P1

R'
P1

R
P2


R'
P2

R'
P2
R
P2

R'
12

R'
P1



Figura 7.4. Determinarea reactiunilor asupra fusului palier


Forta R
Pij
care care solicita un fus palier se determina pentru fiecare caz in parte,
intruc`t se tine seama la compunerea vectoriala a rezultantelor R
Pi
si R
Pj
a doua manetoane
alaturate de ordinea de aprindere si de decalajul unghiular dintre cele doua manivele; decalaj
generat de ordinea de lucru a cilindrilor.
Compunerea grafica si trasarea diagramei polare a fusului palier are urmatoarea
succesiune: se pozitioneaza diagrama polara a fusurilor manetoane pe cele doua brate
adiacente cu punctele O
P
' in centrul fusului palier, apoi insum`ndu-se vectorial rezultantele
R
Pi
si R
Pj
dupa regula paralelogramului, obtin`ndu-se rezultanta ce solicita fusul palier R
Pij
, la
o valoare dubla de cea reala intruc`t s-a considerat compunerea rezultantelor R
Pi
si R
Pj
, si nu a
reactiunilor acestora, R
Pi
' si R
Pj
'.
Pe baza diagramei astfel obtinute, se construieste in coordonate carteziene R
Pij
=f(o),
variatia fortei rezultante R
Pij
, cu ajutorul careia se determina valoarea maxima R
Pijmax
si medie
R
Pijmed
, astfel,

k
k
1
Pijmed
R
R
k
o
=

(7.7)
unde,
R
ko
este valoarea rezultantei corespunzatoare fiecarei diviziuni de unghi adoptata, iar
k, numarul de diviziuni unghiulare.
Deoarece conditiile de lucru ale fusurilor paliere sunt mai grele dec`t ale
manetoanelor, se calculeaza gradul de soc al incarcarii lagarului,
Pijmax
Pijmed
R
R
, care nu trebuie sa
depaseasca valoarea 2.
Pe baza diagramei polare in mod similar constructiei diagramei de uzura a fusului
maneton, se traseaza diagrama de uzura a fusului palier.
5

(a) (b)

Figura 7.5. Diagrama de uzura a fusului palier fara contragreutati (a) si cu contragreutati (b)


Contragreutatile influenteaza gradul de incarcare al fusului palier, dupa cum se
observa si in figura 7.5, in cazul unui cot echilibrat, forta F
c
care intervine in calculul
rezultantei, devenind F
ce
=F
c
+2F
cg
, in care F
cg
reprezinta forta centrifuga a contragreutatii,
F
cg
=- m
cg
r
cg
e
2
(7.8)
unde,

2 2
1 1 2 2
cg
1 2
R R R R 2sin
r
3 R R
+ +
=
+


( )
2 2
cg 1 2
m R R h = + , 2 ~ 130...150
R
2
=d
P
/2 +6...12 mm
R
1
=r +d
M
/2 +4...6 mm.

Se prezinta in cele ce urmeaza, un exemplu de calcul al diagramei polare a fusului
palier pentru un motor in 6 cilindri pentru palierul situat intre manivelele 1 si 2.
#n acest caz, decalajul dintre aprinderi este u
a
=120 =u.
Se adopta ordinea de aprindere 142635.
Se descrie ordinea de lucru a cilindrilor.

i 0
120
240 360 480 600 720 RAC
1 A A C C D D E E 0
2 D E E A A C C D 480
3 C D D E E A A C 240
4 E A A C C D D E 600
5 A C C D D E E A 120
6 D D E E A A C C 360


Diagramele polare ale fusurilor 1 si 2, ale rezultantelor R
P1
si R
P2
sunt identice, si se
pozitioneaza pe axele bratelor cu punctele O
P
' pe fusul palier, in centrul comun.
Se insumeaza R
P1
si R
P2
tin`nd cont de faptul ca cilindrul 2 are un decalaj de 480 fata
de cilindrul 1.
Astfel se obtine,

6
0 0 480
P12 P1 P2
15 15 495
P12 P1 P2
90 90 570
P12 P1 P2
240 240 720
P12 P1 P2
720 720 480
P12 P1 P2
2R R R
2R R R
......................
2R R R
......................
2R R R
......................
2R R R
= +
= +
= +
= +
= +













Compunerea vectoriala se observa in figura de mai jos, tin`nd seama de faptul ca
vectorii rezultantelor obtinute sunt de doua ori mai mari, intruc`t s-au compus rezultantele R
P1

si R
P2
, si nu reactiunile lor.

Figura 7.6. Diagrama polara a fusului palier













90
P1
R


90
P12
2R


570
P2
R


7
7.2. Momentele ce actioneaza asupra
fusurilor arborelui cotit

#n subcapitolul 1.6, s-a determinat modul de calcul al momentului motor al unui
cilindru, M
m
, urm`nd sa se analizeze modul de obtinere al momentului motor al policilindrului
M
E
.
S-a vazut faptul ca momentul motor instantaneu al unui cilindru, M
m
, este functie
periodica de perioada u
c
=720 pentru un motor in 4 timpi, u
c
, perioada unui ciclu motor.
Momentul motor al unui motor policilindric, M
E
, se determina tin`nd cont de
urmatoarele observatii:
1. cilindrii sunt identici, deci dezvolta acelasi moment motor M
m

2. toti cilindrii lucreaza asupra aceluiasi arbore cotit
3. intr-o perioada u
c
in fiecare cilindru se produce o aprindere
4. aprinderile sunt decalate uniform in interiorul unei perioade, pentru a asigura o
functionare uniforma a motorului
5. aprinderile fiind uniform decalate, deci si momentele motoare vor fi uniform
decalate.
Conditiile 4 si 5, reliefeaza in primul r`nd definirea unei marimi fundamentale pentru
motorul policilindric, decalajul unghiular dintre aprinderi, si modul de insumare a momentelor
motoare la un policilindru. #n intervalul u
a
se reproduce in cilindri diferiti ciclul motor
efectuat de catre piston, adica au loc toate portiunile corespunzatoare momentului motor M
m
.
Momentul motor instantaneu rezultant al unui policilindru, M
E
, poate fi calculat prin
insumarea in intervalul u
a
, a tuturor valorilor momentului motor al monocilindrului, decalate
unghiular in raport cu ordinea de aprindere. Pentru aceasta este comod sa se foloseasca
metoda tabelara.
Momentul motor mediu al policilindrului va fi,
| |
i
m
9550 P
M i M Nm
n
E

= =

(7.9)
Se prezinta in cele ce urmeaza, un exemplu de calcul al momentului motor al unui
motor policilindric cu 6 cilindri in linie.
Decalajul unghiular dintre aprinderi este u
a
=120, configuratia arborelui cotit este cea
din figura 2.6.c, capitolul 2, si ordinea de aprindere adoptata 153624. Ordinea de lucru a
cilindrilor este,

i 0
120
240 360 480 600 720 RAC
1 A A C C D D E E 0
2 C D D E E A A C 240
3 D E E A A C C D 480
4 A C C D D E E A 120
5 E A A C C D D E 600
6 D D E E A A C C 360

#n conformitate cu ordinea de lucru a cilindrilor, deci a decalajului unghiular dintre
acestia, se tabeleaza momentele sub forma tabelului de mai jos, preciz`nd ca momentele
M
1
...M
6
reprezinta momentul motor M
m
dispus pentru fiecare cilindru in functie de decalajul
unghiular aferent.
Momentul final obtinut, M
G
=M
E
, adica momentul pe palierul final la iesirea de
putere a arborelui, reprezinta momentul policilindric, care este de perioada egala cu u
a
=120,
figura 7.7.

8

Tabel 7.1. Determinarea momentului motor pentru un motor cu 6 cilindri in linie


Figura 7.7. Variatia momentului policilindric pentru un motor in 6 cilindri





ME
M
E