Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I

Andreea Sorina Grădilă

CAPITOLUL I: RECUNOASTEREA SI DEFINIREA „MANIPULĂRII”

1. Definiţia termenului de „manipulare”

Conform Dicţionarului de Sociologie, manipularea reprezintă acţiunea de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate etc.) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsionează intenţionat adevărul, lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie. Din punct de vedere politic, manipularea reprezintă o formă de impunere a intereselor unei clase, grup, colectivităţi nu prin mijloace coercitive, la îndemână totuşi puterii, ci prin inducere în eroare. Din acest motiv, recurgerea la această cale în situaţii de divergenţă de interese devine tot mai frecventă în societatea actuală, manipularea fiind un instrument mai eficient şi mai puternic decât utilizarea forţei.

reacţii. cu efecte uneori peste ateptări (Ex: experimentul lui Milgram. de puterea de convingere a vorbitorului. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific. potrivit ideologiilor curente). dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex: România 1992. . mimica. Desinformation (< rusă dezinformatsia “numele unei divizii KGB răspunzătoare cu propaganda neagră”). Uneori este considerată ca fiind echivalentă cu propaganda neagră deoarece vehiculează informaţii false. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente decât cele logice sau cele logico-corecte. Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee. intervenţie ce modifică deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina în receptori anumite atitudini. televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa. criza artificială de pâine – facilitarea importurilor – comisioane) Manipulare medie – modificări importante ale situaţiilor sociale. Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea. de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea sustinuta. fiind convinsa de „necesitatea” sau „importanta” aparenta a acţiuni sau lucrului respectiv. Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le evidentiaza doar pe cele favorabile).Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă 2. ea tine de forta argumentarii. incercand sa convinga auditoriul. dezinformarea.) Persuasiunea Prin persuasiune înţelegem acţiunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa facă sau sa aleagă un lucru. Clasificarea manipularilor Manipulare mică – modificari mici. zvon etc. Revoluţia din decembrie 1998 – disiparea responsabilităţii prin fragmentarea actelor genocide – neputinţa detectării vinovaţilor) Manipularea mare – influenţarii culturi în care trăieşte individul (Ex: învăţământul – instrument de perpetuare si înrădăcinare a conformismului. care imbina forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul. Etimologia cuvântului vine şi susţine această legătură. Dezinformarea Dezinformarea reprezintă orice intervenţie asupra elementelor de bază ale unui proces de comunicare. expresivitatea miscarii). intoxicarea (prin minciună. acţiuni dorite de un anumit agent social.

p. decât pe filosofi. subiectul nu a interesat. iar după cum consideră Ruskin (1905. in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase. la orice nivel social şi în toate socităţile trecute sau prezente. A minţi este pentru oameni un obicei care durează de milenii şi nu o lamentabilă inovaţie de ultimă oră. Deoarece este un concept cu puternice amprente morale şi culturale. În 1991. Minciuna O specie mai puţin tratată. apud A. un grup sau o ţară. incomplete. atât în public. p. Shultz şi R. p. teologi. Gavreliuc. de mesaj deliberat fals. .Un ziarist britanic spunea că anii ’80 reprezintă decada minciunilor (Lott. ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat. intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu informatie falsa. barfele si comunicatele tendentioase. confirmate către o ţintă ce reprezintă un individ. Zvonurile care sunt lansate în circulaţie au o funcţie dublă : o o funcţie explicativă funcţie de atenuare a anumitor tensiuni emoţionale. 1990).280) “conceptul descrie ansamblul informaţiilor false. 351-352) inducerea în eroare nu a fost considerată întotdeauna şi oriunde un act condamnabil.” Intoxicarea Forma de dezinformare. Bradlee afirma “am impresia că în ultimii ani minciunile au luat proporţiile unei epidemii faţă de care am devenit cu toţii imuni”. cât şi în viaţa privată. Godson (1986. alimentate. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile. antropologi şi pe psihologi (s-au făcut studii cu precădere pe copii). eronate. 2002. este minciuna.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă O altă definiţie acceptată şi destul de influentă este cea dată de R. Zvonul Zvonul reprezintă o afirmaţie prezentată drept adevărată fără a exista posibilitatea să i se verifice corectitudinea. Este ciudat deşi putem spune că întâlnim minciuni pretutindeni. 41. diversioniste fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii. fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. care sunt îndreptate. până acum câţiva ani. Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator.

Asimilarea se poate face la tema centrală. Lucrările lui Allport şi Postman (1965) au pus în evidenţă trei legi de transmisie a zvonurilor:  legea sărăciei (a nivelării) – pe măsură ce zvonul circulă. Tipuri de manipulare televizată  Manipularea prin imagine  Manipularea prin filmare  Manipularea prin montaj  Manipularea prin comentariul din off  Manipularea prin paginatie  Manipularea prin omisiune  Manipularea prin zvonuri mediatice  Manipularea prin cenzura  Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind"  Manipularea prin charisma  Manipularea prin jurnalisti  Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare . anticipare sau prin stereotipuri verbale. de trăsăturile de personalitate ale indivizilor şi de nevoile psihosociologice ale indivizilor. prin condensare. el tinde să fie tot mai scurt. mai uşor de înţeles şi de relatat.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă Circulaţia lor este dependentă de contextele societale. grupurilor sau comunităţilor. dobândind loc central în semnificaţia acestuia  legea asimilării – informaţia se conservă şi se reorganizează în jurul unor motive centrale. Modurile de manipulare specifice televiziunii Micul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic).  legea accentuării – anumite detalii se vor întări.

 79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba.Petrisor.  77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea 3.  44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva. Tratat de manipulare. Un sondaj similar. 1997.V.L.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă Exemple actuale de manipulare prin mass media în România Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevar urmatoarele fapte:  doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt credibile. Editura ANTET.  peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict. Prezentarea Power Point „Tehnici de manipulare” in cadrul unei sesiuni de comunicari stiintifice. a indicat anumite modificari in perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza:  doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectiv.JOULE & J. traducere de N.  doar 33% erau de parere ca presa este independenta. 2008 . majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice.F. BIBLIOGRAFIE R. Bucuresti BOGDAN FICEAC.BEAUVOIS. realizat cu 3 ani mai tarziu (1989).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful