P. 1
Despre Manipulare

Despre Manipulare

|Views: 8|Likes:
Published by Andreea Smile
ceva ce toata lumea ar trebui sa stie
ceva ce toata lumea ar trebui sa stie

More info:

Published by: Andreea Smile on Jun 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2014

pdf

text

original

Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I

Andreea Sorina Grădilă

CAPITOLUL I: RECUNOASTEREA SI DEFINIREA „MANIPULĂRII”

1. Definiţia termenului de „manipulare”

Conform Dicţionarului de Sociologie, manipularea reprezintă acţiunea de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate etc.) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsionează intenţionat adevărul, lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie. Din punct de vedere politic, manipularea reprezintă o formă de impunere a intereselor unei clase, grup, colectivităţi nu prin mijloace coercitive, la îndemână totuşi puterii, ci prin inducere în eroare. Din acest motiv, recurgerea la această cale în situaţii de divergenţă de interese devine tot mai frecventă în societatea actuală, manipularea fiind un instrument mai eficient şi mai puternic decât utilizarea forţei.

reacţii. Uneori este considerată ca fiind echivalentă cu propaganda neagră deoarece vehiculează informaţii false. ea tine de forta argumentarii.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă 2. de puterea de convingere a vorbitorului. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific. care imbina forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul. Etimologia cuvântului vine şi susţine această legătură. . Clasificarea manipularilor Manipulare mică – modificari mici. televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa. acţiuni dorite de un anumit agent social. Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea. intervenţie ce modifică deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina în receptori anumite atitudini. Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le evidentiaza doar pe cele favorabile). Revoluţia din decembrie 1998 – disiparea responsabilităţii prin fragmentarea actelor genocide – neputinţa detectării vinovaţilor) Manipularea mare – influenţarii culturi în care trăieşte individul (Ex: învăţământul – instrument de perpetuare si înrădăcinare a conformismului. dezinformarea. Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee. de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea sustinuta.) Persuasiunea Prin persuasiune înţelegem acţiunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa facă sau sa aleagă un lucru. zvon etc. cu efecte uneori peste ateptări (Ex: experimentul lui Milgram. expresivitatea miscarii). potrivit ideologiilor curente). dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex: România 1992. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente decât cele logice sau cele logico-corecte. criza artificială de pâine – facilitarea importurilor – comisioane) Manipulare medie – modificări importante ale situaţiilor sociale. Dezinformarea Dezinformarea reprezintă orice intervenţie asupra elementelor de bază ale unui proces de comunicare. intoxicarea (prin minciună. Desinformation (< rusă dezinformatsia “numele unei divizii KGB răspunzătoare cu propaganda neagră”). incercand sa convinga auditoriul. fiind convinsa de „necesitatea” sau „importanta” aparenta a acţiuni sau lucrului respectiv. mimica.

fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase. p. care sunt îndreptate. . la orice nivel social şi în toate socităţile trecute sau prezente. Zvonul Zvonul reprezintă o afirmaţie prezentată drept adevărată fără a exista posibilitatea să i se verifice corectitudinea. Shultz şi R. 1990).” Intoxicarea Forma de dezinformare. A minţi este pentru oameni un obicei care durează de milenii şi nu o lamentabilă inovaţie de ultimă oră. ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat. Gavreliuc. Este ciudat deşi putem spune că întâlnim minciuni pretutindeni. Deoarece este un concept cu puternice amprente morale şi culturale. Zvonurile care sunt lansate în circulaţie au o funcţie dublă : o o funcţie explicativă funcţie de atenuare a anumitor tensiuni emoţionale. În 1991. cât şi în viaţa privată. este minciuna. Godson (1986. decât pe filosofi.280) “conceptul descrie ansamblul informaţiilor false. 351-352) inducerea în eroare nu a fost considerată întotdeauna şi oriunde un act condamnabil. teologi. un grup sau o ţară. barfele si comunicatele tendentioase.Un ziarist britanic spunea că anii ’80 reprezintă decada minciunilor (Lott. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile. până acum câţiva ani. apud A. eronate.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă O altă definiţie acceptată şi destul de influentă este cea dată de R. 41. p. confirmate către o ţintă ce reprezintă un individ. subiectul nu a interesat. Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator. antropologi şi pe psihologi (s-au făcut studii cu precădere pe copii). intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu informatie falsa. 2002. Bradlee afirma “am impresia că în ultimii ani minciunile au luat proporţiile unei epidemii faţă de care am devenit cu toţii imuni”. iar după cum consideră Ruskin (1905. de mesaj deliberat fals. incomplete. p. Minciuna O specie mai puţin tratată. diversioniste fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii. atât în public. alimentate.

mai uşor de înţeles şi de relatat. prin condensare. Modurile de manipulare specifice televiziunii Micul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic). Tipuri de manipulare televizată  Manipularea prin imagine  Manipularea prin filmare  Manipularea prin montaj  Manipularea prin comentariul din off  Manipularea prin paginatie  Manipularea prin omisiune  Manipularea prin zvonuri mediatice  Manipularea prin cenzura  Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind"  Manipularea prin charisma  Manipularea prin jurnalisti  Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare . Asimilarea se poate face la tema centrală. Lucrările lui Allport şi Postman (1965) au pus în evidenţă trei legi de transmisie a zvonurilor:  legea sărăciei (a nivelării) – pe măsură ce zvonul circulă. dobândind loc central în semnificaţia acestuia  legea asimilării – informaţia se conservă şi se reorganizează în jurul unor motive centrale.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă Circulaţia lor este dependentă de contextele societale.  legea accentuării – anumite detalii se vor întări. el tinde să fie tot mai scurt. grupurilor sau comunităţilor. anticipare sau prin stereotipuri verbale. de trăsăturile de personalitate ale indivizilor şi de nevoile psihosociologice ale indivizilor.

Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă Exemple actuale de manipulare prin mass media în România Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevar urmatoarele fapte:  doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt credibile.L.BEAUVOIS.  doar 33% erau de parere ca presa este independenta.F. 1997.V. traducere de N. 2008 . realizat cu 3 ani mai tarziu (1989).  77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea 3.  44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva. majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice.Petrisor. a indicat anumite modificari in perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza:  doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectiv. Un sondaj similar. Editura ANTET.JOULE & J. Tratat de manipulare. Bucuresti BOGDAN FICEAC. BIBLIOGRAFIE R. Prezentarea Power Point „Tehnici de manipulare” in cadrul unei sesiuni de comunicari stiintifice.  peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict.  79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->