Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I

Andreea Sorina Grădilă

CAPITOLUL I: RECUNOASTEREA SI DEFINIREA „MANIPULĂRII”

1. Definiţia termenului de „manipulare”

Conform Dicţionarului de Sociologie, manipularea reprezintă acţiunea de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate etc.) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsionează intenţionat adevărul, lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie. Din punct de vedere politic, manipularea reprezintă o formă de impunere a intereselor unei clase, grup, colectivităţi nu prin mijloace coercitive, la îndemână totuşi puterii, ci prin inducere în eroare. Din acest motiv, recurgerea la această cale în situaţii de divergenţă de interese devine tot mai frecventă în societatea actuală, manipularea fiind un instrument mai eficient şi mai puternic decât utilizarea forţei.

Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee. incercand sa convinga auditoriul. intoxicarea (prin minciună. care imbina forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul. criza artificială de pâine – facilitarea importurilor – comisioane) Manipulare medie – modificări importante ale situaţiilor sociale. de puterea de convingere a vorbitorului. Revoluţia din decembrie 1998 – disiparea responsabilităţii prin fragmentarea actelor genocide – neputinţa detectării vinovaţilor) Manipularea mare – influenţarii culturi în care trăieşte individul (Ex: învăţământul – instrument de perpetuare si înrădăcinare a conformismului. Dezinformarea Dezinformarea reprezintă orice intervenţie asupra elementelor de bază ale unui proces de comunicare. Desinformation (< rusă dezinformatsia “numele unei divizii KGB răspunzătoare cu propaganda neagră”). Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea. cu efecte uneori peste ateptări (Ex: experimentul lui Milgram. ea tine de forta argumentarii. Etimologia cuvântului vine şi susţine această legătură.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă 2. dezinformarea. Clasificarea manipularilor Manipulare mică – modificari mici. . fiind convinsa de „necesitatea” sau „importanta” aparenta a acţiuni sau lucrului respectiv. potrivit ideologiilor curente). Uneori este considerată ca fiind echivalentă cu propaganda neagră deoarece vehiculează informaţii false. dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex: România 1992. zvon etc. Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le evidentiaza doar pe cele favorabile). Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente decât cele logice sau cele logico-corecte. mimica. expresivitatea miscarii).) Persuasiunea Prin persuasiune înţelegem acţiunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa facă sau sa aleagă un lucru. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific. intervenţie ce modifică deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina în receptori anumite atitudini. de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea sustinuta. televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa. acţiuni dorite de un anumit agent social. reacţii.

Shultz şi R. diversioniste fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii. p. un grup sau o ţară. 1990). p. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile. antropologi şi pe psihologi (s-au făcut studii cu precădere pe copii). de mesaj deliberat fals. teologi. 2002. ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat. este minciuna. eronate.” Intoxicarea Forma de dezinformare. alimentate. la orice nivel social şi în toate socităţile trecute sau prezente. intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu informatie falsa. atât în public. Zvonurile care sunt lansate în circulaţie au o funcţie dublă : o o funcţie explicativă funcţie de atenuare a anumitor tensiuni emoţionale.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă O altă definiţie acceptată şi destul de influentă este cea dată de R. confirmate către o ţintă ce reprezintă un individ. p. . Bradlee afirma “am impresia că în ultimii ani minciunile au luat proporţiile unei epidemii faţă de care am devenit cu toţii imuni”. Deoarece este un concept cu puternice amprente morale şi culturale. barfele si comunicatele tendentioase. decât pe filosofi. Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator. iar după cum consideră Ruskin (1905.Un ziarist britanic spunea că anii ’80 reprezintă decada minciunilor (Lott. 351-352) inducerea în eroare nu a fost considerată întotdeauna şi oriunde un act condamnabil. incomplete. apud A. 41. subiectul nu a interesat. Godson (1986. fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase. Zvonul Zvonul reprezintă o afirmaţie prezentată drept adevărată fără a exista posibilitatea să i se verifice corectitudinea. care sunt îndreptate. până acum câţiva ani. Este ciudat deşi putem spune că întâlnim minciuni pretutindeni.280) “conceptul descrie ansamblul informaţiilor false. În 1991. A minţi este pentru oameni un obicei care durează de milenii şi nu o lamentabilă inovaţie de ultimă oră. cât şi în viaţa privată. Minciuna O specie mai puţin tratată. Gavreliuc.

el tinde să fie tot mai scurt. Lucrările lui Allport şi Postman (1965) au pus în evidenţă trei legi de transmisie a zvonurilor:  legea sărăciei (a nivelării) – pe măsură ce zvonul circulă. de trăsăturile de personalitate ale indivizilor şi de nevoile psihosociologice ale indivizilor. mai uşor de înţeles şi de relatat. dobândind loc central în semnificaţia acestuia  legea asimilării – informaţia se conservă şi se reorganizează în jurul unor motive centrale. anticipare sau prin stereotipuri verbale.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă Circulaţia lor este dependentă de contextele societale. Tipuri de manipulare televizată  Manipularea prin imagine  Manipularea prin filmare  Manipularea prin montaj  Manipularea prin comentariul din off  Manipularea prin paginatie  Manipularea prin omisiune  Manipularea prin zvonuri mediatice  Manipularea prin cenzura  Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind"  Manipularea prin charisma  Manipularea prin jurnalisti  Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare . Modurile de manipulare specifice televiziunii Micul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic). prin condensare. Asimilarea se poate face la tema centrală. grupurilor sau comunităţilor.  legea accentuării – anumite detalii se vor întări.

Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă Exemple actuale de manipulare prin mass media în România Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevar urmatoarele fapte:  doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt credibile. BIBLIOGRAFIE R. 1997. Un sondaj similar. Prezentarea Power Point „Tehnici de manipulare” in cadrul unei sesiuni de comunicari stiintifice.  peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict.  44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva. realizat cu 3 ani mai tarziu (1989). a indicat anumite modificari in perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza:  doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectiv.F. Editura ANTET.  77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea 3. majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice.Petrisor.V.  doar 33% erau de parere ca presa este independenta.JOULE & J.BEAUVOIS. 2008 . Bucuresti BOGDAN FICEAC.  79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba.L. Tratat de manipulare. traducere de N.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful