Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I

Andreea Sorina Grădilă

CAPITOLUL I: RECUNOASTEREA SI DEFINIREA „MANIPULĂRII”

1. Definiţia termenului de „manipulare”

Conform Dicţionarului de Sociologie, manipularea reprezintă acţiunea de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate etc.) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsionează intenţionat adevărul, lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie. Din punct de vedere politic, manipularea reprezintă o formă de impunere a intereselor unei clase, grup, colectivităţi nu prin mijloace coercitive, la îndemână totuşi puterii, ci prin inducere în eroare. Din acest motiv, recurgerea la această cale în situaţii de divergenţă de interese devine tot mai frecventă în societatea actuală, manipularea fiind un instrument mai eficient şi mai puternic decât utilizarea forţei.

Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente decât cele logice sau cele logico-corecte. Uneori este considerată ca fiind echivalentă cu propaganda neagră deoarece vehiculează informaţii false. . potrivit ideologiilor curente). acţiuni dorite de un anumit agent social. reacţii. fiind convinsa de „necesitatea” sau „importanta” aparenta a acţiuni sau lucrului respectiv. Revoluţia din decembrie 1998 – disiparea responsabilităţii prin fragmentarea actelor genocide – neputinţa detectării vinovaţilor) Manipularea mare – influenţarii culturi în care trăieşte individul (Ex: învăţământul – instrument de perpetuare si înrădăcinare a conformismului. care imbina forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul.) Persuasiunea Prin persuasiune înţelegem acţiunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa facă sau sa aleagă un lucru. televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa. dezinformarea. incercand sa convinga auditoriul. Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific. zvon etc. Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le evidentiaza doar pe cele favorabile). Clasificarea manipularilor Manipulare mică – modificari mici. cu efecte uneori peste ateptări (Ex: experimentul lui Milgram. Etimologia cuvântului vine şi susţine această legătură. criza artificială de pâine – facilitarea importurilor – comisioane) Manipulare medie – modificări importante ale situaţiilor sociale. expresivitatea miscarii). mimica. de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea sustinuta. Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee. intoxicarea (prin minciună. intervenţie ce modifică deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina în receptori anumite atitudini. ea tine de forta argumentarii. de puterea de convingere a vorbitorului.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă 2. Desinformation (< rusă dezinformatsia “numele unei divizii KGB răspunzătoare cu propaganda neagră”). dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex: România 1992. Dezinformarea Dezinformarea reprezintă orice intervenţie asupra elementelor de bază ale unui proces de comunicare.

fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. Zvonul Zvonul reprezintă o afirmaţie prezentată drept adevărată fără a exista posibilitatea să i se verifice corectitudinea. Minciuna O specie mai puţin tratată. ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat. p. antropologi şi pe psihologi (s-au făcut studii cu precădere pe copii). Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator. Shultz şi R. este minciuna. de mesaj deliberat fals.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă O altă definiţie acceptată şi destul de influentă este cea dată de R. p. intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu informatie falsa. 41. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile. eronate. care sunt îndreptate. teologi. barfele si comunicatele tendentioase. Zvonurile care sunt lansate în circulaţie au o funcţie dublă : o o funcţie explicativă funcţie de atenuare a anumitor tensiuni emoţionale. . p. A minţi este pentru oameni un obicei care durează de milenii şi nu o lamentabilă inovaţie de ultimă oră. subiectul nu a interesat. 2002. până acum câţiva ani. apud A. cât şi în viaţa privată. 1990).” Intoxicarea Forma de dezinformare. Gavreliuc. Godson (1986. la orice nivel social şi în toate socităţile trecute sau prezente.280) “conceptul descrie ansamblul informaţiilor false. iar după cum consideră Ruskin (1905. in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase. incomplete. Bradlee afirma “am impresia că în ultimii ani minciunile au luat proporţiile unei epidemii faţă de care am devenit cu toţii imuni”. Este ciudat deşi putem spune că întâlnim minciuni pretutindeni. confirmate către o ţintă ce reprezintă un individ. 351-352) inducerea în eroare nu a fost considerată întotdeauna şi oriunde un act condamnabil. decât pe filosofi. alimentate.Un ziarist britanic spunea că anii ’80 reprezintă decada minciunilor (Lott. diversioniste fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii. un grup sau o ţară. atât în public. Deoarece este un concept cu puternice amprente morale şi culturale. În 1991.

Tipuri de manipulare televizată  Manipularea prin imagine  Manipularea prin filmare  Manipularea prin montaj  Manipularea prin comentariul din off  Manipularea prin paginatie  Manipularea prin omisiune  Manipularea prin zvonuri mediatice  Manipularea prin cenzura  Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind"  Manipularea prin charisma  Manipularea prin jurnalisti  Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare . Asimilarea se poate face la tema centrală. el tinde să fie tot mai scurt.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă Circulaţia lor este dependentă de contextele societale. Modurile de manipulare specifice televiziunii Micul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic). anticipare sau prin stereotipuri verbale. de trăsăturile de personalitate ale indivizilor şi de nevoile psihosociologice ale indivizilor. Lucrările lui Allport şi Postman (1965) au pus în evidenţă trei legi de transmisie a zvonurilor:  legea sărăciei (a nivelării) – pe măsură ce zvonul circulă. grupurilor sau comunităţilor. prin condensare. mai uşor de înţeles şi de relatat. dobândind loc central în semnificaţia acestuia  legea asimilării – informaţia se conservă şi se reorganizează în jurul unor motive centrale.  legea accentuării – anumite detalii se vor întări.

V.  doar 33% erau de parere ca presa este independenta.  77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea 3. Editura ANTET. 2008 .  peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict. a indicat anumite modificari in perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza:  doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectiv.Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea De Ştiinţele Comunicării Anul I Andreea Sorina Grădilă Exemple actuale de manipulare prin mass media în România Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevar urmatoarele fapte:  doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt credibile.BEAUVOIS.Petrisor. Un sondaj similar. Prezentarea Power Point „Tehnici de manipulare” in cadrul unei sesiuni de comunicari stiintifice.L.F. Bucuresti BOGDAN FICEAC.  44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva.JOULE & J. majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice. traducere de N.  79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba. 1997. BIBLIOGRAFIE R. Tratat de manipulare. realizat cu 3 ani mai tarziu (1989).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful