Universitatea Ecologic Bucureti Facultatea De tiinele Comunicrii Anul I

Andreea Sorina Grdil

CAPITOLUL I: RECUNOASTEREA SI DEFINIREA MANIPULRII

1. Definiia termenului de manipulare

Conform Dicionarului de Sociologie, manipularea reprezint aciunea de a determina un actor social (persoan, grup, colectivitate etc.) s gndeasc i s acioneze ntr-un mod compatibil cu interesele iniiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsioneaz intenionat adevrul, lsnd impresia libertii de gndire i decizie. Din punct de vedere politic, manipularea reprezint o form de impunere a intereselor unei clase, grup, colectiviti nu prin mijloace coercitive, la ndemn totui puterii, ci prin inducere n eroare. Din acest motiv, recurgerea la aceast cale n situaii de divergen de interese devine tot mai frecvent n societatea actual, manipularea fiind un instrument mai eficient i mai puternic dect utilizarea forei.

Universitatea Ecologic Bucureti Facultatea De tiinele Comunicrii Anul I

Andreea Sorina Grdil

2. Clasificarea manipularilor

Manipulare mic modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex: Romnia 1992, criza artificial de pine facilitarea importurilor comisioane) Manipulare medie modificri importante ale situaiilor sociale, cu efecte uneori peste ateptri (Ex: experimentul lui Milgram; Revoluia din decembrie 1998 disiparea responsabilitii prin fragmentarea actelor genocide neputina detectrii vinovailor) Manipularea mare influenarii culturi n care triete individul (Ex: nvmntul instrument de perpetuare si nrdcinare a conformismului, potrivit ideologiilor curente). Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea, dezinformarea, intoxicarea (prin minciun, zvon etc.)

Persuasiunea Prin persuasiune nelegem aciunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa fac sau sa aleag un lucru. Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee, incercand sa convinga auditoriul. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente dect cele logice sau cele logico-corecte, fiind convinsa de necesitatea sau importanta aparenta a aciuni sau lucrului respectiv. Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le evidentiaza doar pe cele favorabile); ea tine de forta argumentarii, de puterea de convingere a vorbitorului, de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea sustinuta. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific, care imbina forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul, mimica, expresivitatea miscarii), televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa.

Dezinformarea Dezinformarea reprezint orice intervenie asupra elementelor de baz ale unui proces de comunicare, intervenie ce modific deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina n receptori anumite atitudini, reacii, aciuni dorite de un anumit agent social. Uneori este considerat ca fiind echivalent cu propaganda neagr deoarece vehiculeaz informaii false. Etimologia cuvntului vine i susine aceast legtur. Desinformation (< rus dezinformatsia numele unei divizii KGB rspunztoare cu propaganda neagr).

Universitatea Ecologic Bucureti Facultatea De tiinele Comunicrii Anul I

Andreea Sorina Grdil

O alt definiie acceptat i destul de influent este cea dat de R. Shultz i R. Godson (1986, p. 41, apud A. Gavreliuc, 2002, p.280) conceptul descrie ansamblul informaiilor false, incomplete, eronate, care sunt ndreptate, alimentate, confirmate ctre o int ce reprezint un individ, un grup sau o ar.

Intoxicarea Forma de dezinformare, intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu informatie falsa, in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, diversioniste fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii, fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile, barfele si comunicatele tendentioase. Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator, ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat.

Minciuna O specie mai puin tratat, de mesaj deliberat fals, este minciuna. Deoarece este un concept cu puternice amprente morale i culturale, subiectul nu a interesat, pn acum civa ani, dect pe filosofi, teologi, antropologi i pe psihologi (s-au fcut studii cu precdere pe copii). Este ciudat dei putem spune c ntlnim minciuni pretutindeni, att n public, ct i n viaa privat, la orice nivel social i n toate socitile trecute sau prezente.Un ziarist britanic spunea c anii 80 reprezint decada minciunilor (Lott, 1990). n 1991, Bradlee afirma am impresia c n ultimii ani minciunile au luat proporiile unei epidemii fa de care am devenit cu toii imuni. A mini este pentru oameni un obicei care dureaz de milenii i nu o lamentabil inovaie de ultim or, iar dup cum consider Ruskin (1905, p. 351-352) inducerea n eroare nu a fost considerat ntotdeauna i oriunde un act condamnabil.

Zvonul Zvonul reprezint o afirmaie prezentat drept adevrat fr a exista posibilitatea s i se verifice corectitudinea. Zvonurile care sunt lansate n circulaie au o funcie dubl : o o funcie explicativ funcie de atenuare a anumitor tensiuni emoionale.

Universitatea Ecologic Bucureti Facultatea De tiinele Comunicrii Anul I

Andreea Sorina Grdil

Circulaia lor este dependent de contextele societale, de trsturile de personalitate ale indivizilor i de nevoile psihosociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunitilor. Lucrrile lui Allport i Postman (1965) au pus n eviden trei legi de transmisie a zvonurilor: legea srciei (a nivelrii) pe msur ce zvonul circul, el tinde s fie tot mai scurt, mai uor de neles i de relatat. legea accenturii anumite detalii se vor ntri, dobndind loc central n semnificaia acestuia legea asimilrii informaia se conserv i se reorganizeaz n jurul unor motive centrale. Asimilarea se poate face la tema central, prin condensare, anticipare sau prin stereotipuri verbale.

Modurile de manipulare specifice televiziunii Micul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic). Tipuri de manipulare televizat Manipularea prin imagine Manipularea prin filmare Manipularea prin montaj Manipularea prin comentariul din off Manipularea prin paginatie Manipularea prin omisiune Manipularea prin zvonuri mediatice Manipularea prin cenzura Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind" Manipularea prin charisma Manipularea prin jurnalisti Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare

Universitatea Ecologic Bucureti Facultatea De tiinele Comunicrii Anul I

Andreea Sorina Grdil

Exemple actuale de manipulare prin mass media n Romnia

Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevar urmatoarele fapte: doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt credibile; 79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba. Un sondaj similar, realizat cu 3 ani mai tarziu (1989), a indicat anumite modificari in perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza: doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectiv; 44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva; peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict; doar 33% erau de parere ca presa este independenta, majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice; 77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea

3. BIBLIOGRAFIE
R.V.JOULE & J.L.BEAUVOIS, 1997, Tratat de manipulare, traducere de N.F.Petrisor, Editura ANTET, Bucuresti BOGDAN FICEAC, Prezentarea Power Point Tehnici de manipulare in cadrul unei sesiuni de comunicari stiintifice, 2008