Sunteți pe pagina 1din 7

Academia de Studii Economice Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Proiect Asigurari si reasigurari

Asigurarea maritima

1. Conceptul de asigurare Asigurarea maritim este prima form de asigurare, nceputul ei datnd nc din antichitate. Apariia ei, ca prima form de asigurare, este explicat prin legtura strns comer -navigaie maritim, descoperindu-se c navele, mrfurile i vieile omeneti erau expuse riscurilor mrii. De-a lungul unei perioade ndelungate de timp, proprietarii navelor au fost aceiai cu proprietarii mrfurilor i, ca urmare, exista o singur poli de asigurare, care acoperea att mrfurile, ct i nava. Acest lucru era posibil pentru c interesul aparinea aceleiai persoane. Ulterior, s-a trecut la o specializare determinat, preponderent, de evoluia comerului, aprnd o difereniere ntre persoanele interesate n proprietatea asupra mrfurilor i a navelor i, deci, dou forme de asigurare, dou tipuri de contracte de asigurare, n funcie de acelai interes: asigurarea navelor - CASCO asigurarea mrfurilor CARGO 2. Conceptul de avarie Una dintre modalitile de asigurare maritim din Romnia denumit CASCO cuprinde navele comerciale, navele de pescuit i navele colectoare, precum i alte ambarcaiuni, instalaii i utilaje plutitoare asimilate navelor cum sunt remorcherele, macaralele plutitoare, alupele, slepurile, etc. Unii autori consider c asigurarea navei este prin esena o asigurare de lucruri. n termeni juridici este contractul prin care o persoan, proprietarul sau armatorul navei, avnd interes n pstrarea navei, stipuleaz cu un ter ca pe baza plii unei prime, acesta s plteasc o indemnizaie sau despgubire dac nava se va pierde sau se va deteriora. Asigurarea maritim, ca ramur a asigurrii de bunuri, protejeaz navele maritime i fluviale, celelalte ambarcaiuni i instalaiile folosite n porturi, precum i ncrcturile acestora, contra unui complex de riscuri. Este vorba de o multitudine de riscuri care pot surveni n timpul ncrcrii, descrcrii i transbordrii, precum i n timpul transportului, respectiv al staionrilor intermediare. Riscurile la care ne referim pot fi provocate de for major: uragan, furtun, incendiu, naufragiul navei dintr-un motiv sau altul, euarea navei, ciocnirea dintre dou nave (abordaj), precum i ciocnirea navei cu un corp fix plutitor, altul dect o nav (coliziune). n urma acestor ntmplri sau riscuri ale transportului, se nregistreaz anumite pagube (pierderi), denumite ntr-un cuvnt avarii. Prin avarie se nelege o pagub material sau o degradare a unui obiect, indiferent de mrimea i de cauza acesteia. Pierderea obiectului considerat poate s fie: a) total, ca n cazul scufundrii unei nave sau n cel al aruncrii n mare a ncrcturii b) parial, ca n cazul deteriorrii unor instalaii de pe nav, al lurii de valuri a unor obiecte aflate la bord, al deteriorrii unor produse fcnd parte din ncrctur, ca urmare a ptrunderii apei de mare n cal sau a izbucnirii unui incendiu pe nav etc. n noiunea de avarie se includ i cheltuielile excepionale fcute pentru salvarea navei i a ncrcturii. Aadar, se disting avarii - pagube i avarii - cheltuieli. Din punctul de vedere al asigurrilor, se face deosebire ntre avaria particular i avaria comun sau general. Avaria particular - se caracterizeaz prin faptul ca paguba material adus unor bunuri este consecin direct a forei majore (furtun, incendiu, euare), a unei greeli de navigaie(abordaj, coliziune), a viciilor proprii bunurilor respective (autoaprindere, degradare nanumite condiii). Pagubele i cheltuielile care se ncadreaz n avaria particular privesc interesul uneia dintre prile care particip la expediia maritim, adic fie numai interesul navei, fie numai pe cel al ncrcturii. Avaria particular are un caracter accidental i este efectul unor riscuri produse n afara voinei oamenilor. Avaria comun sau general - se caracterizeaz prin faptul ca paguba sau cheltuiala extraordinar a fost fcut de comandant n mod intenionat i raional pentru salvarea de la pericolul care amenin interesele

tuturor celor care participau la expediia maritim. Pentru ca o pagub sau o cheltuiala s fie acceptat ca avarie comun, ea trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: a) paguba (sacrificiul) sau cheltuiala extraordinar s fie rezultatul unei aciuni ntreprinse cu intenie de ctre comandant, iar masura luat sa fie raionala b) aciunea sa aib drept scop salvarea de la o primejdie comun a navei, a ncarcaturii acesteia, precum si a navlului (cnd este cazul). Sacrificiul s fie neaparat necesar, prin el urmarindu-se salvarea de la pericol a proprietii aflate n primejdie; c) sacrificiul sa fie real, adic s nu fie vorba de aruncarea peste bord a unor obiecte considerate ca pierdute si lipsite de valoare; d) aciunea sa aib loc intr-o situaie excepionala, ci nu in condiii normale de navigabilitate 3. Tipuri de riscuri maritime Riscurile maritime au ca obiect anumite daune a cror probabilitate este mai mult sau mai puin cunoscut dar, n nici un caz, nu se apropie de certitudine. Scopul asigurrii maritime const n asigurarea contra acelor evenimente care se pot produce i nu contra evenimentelor care trebuie s se produc. Din aceast cauz, n literatura de specialitate i n practica internaional a asigurrilor, ntlnim, frecvent, dou mari categorii de riscuri: 1. riscuri asigurabile 2. riscuri excluse Din categoria riscurilor asigurabile fac parte: a. riscurile obinuite sau generale - aa-numitele riscuri ale mrii: orice accident sau ntmplare fortuita, survenit n timpul transportului maritim, indiferent dac ea este sau nu rezultatul direct al aciunilor vnturilor, valurilor (furtuna, naufragiul, esuarea, coliziunea, abordajul, aruncarea unei parti din incarcatura peste bord, furtul, jaful, capturarea si sechestrarea) b. riscurile speciale - se datoreaz unor cauze deosebite i se asigur separat, la cererea expres a asiguratului, contra unor prime speciale de asigurare. Acestea pot fi determinate de proprietile intriseci ale mrfurilor (scurgerea lichidelor, spargerea materialelor casante, incingerea cerealelor) sau pot fi riscuri de razboi, inclusiv rzboiul civil, precum i riscurile de grev, rscoale, micri civile (capturarea marfii, blocade, sechestrul, prohibirea comerciala) Riscurile excluse sunt acele riscuri pentru care societatea de asigurare nu poart nici o rspundere n cazul n care ele ar interveni n timpul unui transport de mrfuri asigurat. Evaporarea lichidelor, uscarea cerealelor, moartea natural a vietilor, sunt evenimente inevitabile, specifice naturii obiectului asigurat. Tocmai din aceast cauz ele nu fac obiectul acoperirii prin asigurare. De asemenea, nu se acord drept de asigurare pagubelor datorate: ntrzierii sosirii mrfurilor la destinaie, lipsei unui ambalaj corespunzator, majoritii taxelor vamale din ara importatoare etc.

4.Asigurarea bunurilor in timpul transportului


Asigurarea maritim denumit CARGO cuprinde bunurile care fac obiectul transportului extern i se incheie pentru valoarea bunurilor respective, inclusiv cheltuieli de transport, normale i alte cheltuieli asemntoare. Asigurarea CARGO se incheie pentru despgubirea daunelor produse ca urmare direct a riscurilor intampltoare ale transportului. Poliele de asigurare CARGO pot fi: - polie de abonament care dau dreptul asiguratului ca ntr-o anumit perioad de timp stabilit s expedieze toate mrfurile cu condiia de a comunica asigurtorului toate transporturile acoperite de polie i implicit plata taxelor de asigurare

- polie de asigurare flotante ce au caracteristic faptul c asigurtorul stabilete un plafon valoric pentru care expediiile de mrfuri se asigur in mod automat, valoarea acestuia diminuandu-se pe msura efecturii transporturilor. Contractul de asigurare maritim CARGO prevede mai multe clauze printre care: clauza tuturor riscurilor (A.A.R. - against all risks) - aceast clauz acoperind toate pierderile i/sau avariile cauzate mrfurilor asigurate de toate riscurile la care mrfurile sunt expuse pe timpul perioadei de asigurare clauza de avarie particular WPA (with particular average) - acoper pierderile i/sau avariile la marfa asigurat; clauza fr avarie particular (F.P.A. - free of particular average) Asigurarea poate fi ncheiat n una din condiiile de asigurare A, B, C (conform Institute Time Clauses Hulls), precum si prin condiii suplimentare. Pentru asigurarea navelor sunt urmrite cateva elemente: nume, pavilion, an deconstructie, felul si tipul navei, descrierea corpului si motorizrii, antierul naval constructor, precum si dotrile suplimentare. Acest tip de asigurare se adreseaz companiilor ce dein nave maritime utilaje plutitoare precum: regii autonome, asociaii ale transportatorilor, companii de turism, antiere , companii petroliere, etc

5. Suma asigurata poate fi formata din:


i.valoarea bunului potrivit facturii sau, in lipsa acesteia, valoarea pe piata a bunului la locul de expediere in momentul incheierii asigurarii ii.costul transportului, al asigurarii, precum si alte costuri legate de transportul bunului si necuprinse in valoarea facturii iii.cheltuieli si taxe vamale; o supraasigurare de 10% din valoarea bunului pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevazute la incheierea asigurarii. Nava se asigura pentru suma declarata de asigurat si agreata de asigurator si care nu trebuie sa fie inferioara valorii de inlocuire sau sa depaseasca valoarea din nou a unei nave similare la data incheierii asigurarii; suplimentar, la suma asigurata a navei, se poate asigura pana la 25% din valoarea navei pentru: -cazul de pierdere totala; -acoperirea diferentelor ce ar putea rezulta prin aplicarea raportului dintre suma asigurata si valoarea navei, stabilita pentru cazurile de salvare sau contributie la avaria comuna. n baza acestei asigurri suplimentare i innd seama c asigurarea se ncheie pe principiul proporionalitii, dac n momentul producerii daunei valoarea navei depete suma asigurat (potrivit conjuncturii pieei valoarea navei s-a mrit ntre timp), pn la concurena sumei asigurate suplimentar nu se va aplica proporia la stabilirea contribuiei la avaria comun i la cheltuielile de salvare; de asemenea, se va plti valoarea majorat a navei, n limita asigurrii suplimentare, n caz de pierdere total. Prin urmare, asigurarea suplimentar ofer asiguratului posibilitatea de a-i proteja mai bine bunul. Asigurarea CASCO poate fi ncheiat pentru o singur cltorie bine definit sau pentru toate cltoriile pe care urmeaz s le efectueze nava ntr-o anumit perioad de timp. De regul, se folosete soluia din urm, asigurndu-se nava pentru toate cltoriile prevzute a se realiza n cursul unei perioade anumite, spre exemplu, un an. Constatarea daunei i determinarea mrimii acesteia se efectueaz prin comisarii de avarie, cnd nava este n strintate, i prin organe proprii la napoierea navei n ara. mprejurrile n care s-a produs dauna rezult din "jurnalul de bord" sau "jurnalul de maini", n care sunt trecute, n mod cronologic, toate evenimentele sau diferitele situaii n care s-a gsit nava n timpul voiajului. Asigurarea de transport a ncrcturii nu are o limit de timp, ci opereaz potrivit clauzelor internaionale pe principiul duratei transportului de la depozit la depozit. Aceasta nseamn c mrfurile sunt asigurate din momentul n care au prsit depozitul sau magazia din

localitatea de expediie menionat n contract, i continu pe toat durat transportului, inclusiv a transbordarilor obinuite, pn cnd au fost descrcate de pe nav n portul de destinaie. Asigurarea se poate incheia de unitati economice romane si straine, ca si de persoane fizice. Raspunderea asiguratorului pentru fiecare paguba la nava se limiteaza la suma asigurata. In caz de pierdere totala reala, efectiva sau constructiva, ori de disparitie a navei, drept despagubire se plateste suma asigurata a acesteia si suma asigurata suplimentar. Se considera pierdere totala constructiva a navei, atunci cind costul repunerii navei in stare de folosinta depaseste mai mult de 3/4 din suma asigurata a acesteia. Nava se considera disparuta, in situatia in care timp de 180 de zile de la data ultimei stiri primite de la aceasta, nu s-a mai reusit a se obtine vreo informatie cu privire la existenta ei. In caz de avarie, drept despagubire se plateste cuantumul pagubei, fara scaderea uzurii. Cuantumul pagubei este egal cu costul reparatiilor partilor sau al pieselor avariate ori cu costul de inlocuire al acestora, din care se scade valoarea eventualelor parti sau piese recuperate ori deseuri. Avariile provocate de uzura normala, deteriorarea treptata si defectele ascunse ale corpului navei, ale masinilor (motoarelor) sau ale celorlalte parti componente ale navei ori de defectarea sau incetarea functionarii partii electrice sau mecanice se despagubesc, cu exceptia valorii de inlocuire sau a cheltuielilor de reparare a pieselor sau a altor parti componente, defecte sau uzate, care au provocat avaria. La stabilirea despagubirilor datorate de asigurator, se tine seama de fransiza, in sensul ca avariile navei se despagubesc numai in cazul in care cuantumul pagubei depaseste fransiza deductibila pe eveniment. Fransiza nu se aplica in cazuri de avarie comuna si de coliziune cu alte nave, instalatii portuare ori alte obiecte fixe sau plutitoare. 6.

Tipuri de polite

Cele mai obisnuite tipuri de polite sunt: 1. Cele in care declararea marfii se face in avans. Aceasta este utilizata de comerciantii care expediaza marfuri pe mare in mod ocazional sau neregulat. Ei pot avea o singura incarcare sau pot livra periodic, la o diferenta destul de mare in timp, anumite loturi regulate. In aceste cazuri, portul de incarcare, portul de descarcare, valoarea si cantitatea fiecarui transport sunt cunoscute dinainte si companiile de asigurari ii coteaza cu o prima de asigurare si emit polita de asigurare; 2. Cele in care declaratiile sunt facute ulterior. Aceasta metoda este utilizata in general de acei comercianti care expediaza sau primesc marfuri in mod constant. Printr-o astfel de asigurare, asiguratorii accepta sa asigure toate marfurile asiguratului, care plateste primele corespunzatoare. Aceasta se face respectand termenii din polita si convenind lunar, trimestrial sau anual, ca asiguratul sa declare toate marfurile care au fost transportate pe riscul sau, indiferent ca marfa a ajuns sau nu in siguranta la destinatie.

Bibliografie 1. Iulian Vacarel, Florian Bercea Asigurari si reasigurari, Editura Expert, Bucuresti 2. www.portaldeasigurari.ro 3. www.unsar.ro (Uniunea nationala a societatilor de asigurari si reasigurari din Romania)