Sunteți pe pagina 1din 2

Argumentare Desteapta-te romane - imn Aceasta poezie intitulata initial Un rasunet a fost publicata in revista Foaie pentru minte,inima

si literatura ca un ecou al poeziei Desteaptarea Romaniei de Vasile Alecsandri inclusa anterior in aceeasi revista. Titu Maiorescu afirma ca Andrei Muresanu a scris multe versuri dar a facut o singura poezie Desteapta-te romane. Acest cantec ne-a nsoit istoria si a devenit imnul national al Romaniei dupa Revolutia din 1989. Titlul este constituit din verbul a se destepta la imperativ, urmat de substantivul roman in acazul vocaie, cu valoare de sinecdoca. El este reluat si in primul vers al poeziei exprimand mesajul si ideea centrala a acesteia- indemnul la desteptare nationala, la lupta impotriva tiraniei , pentru libertate sociala, pentru unitate si independenta nationala. Poezia, in intregimea sa, este constituita dintr-o suita de indemnuri. Mai intai poetul ii indeamna pe romani la desteptare national, la trezirea din robie la care sa se-nchine si cruzii tai dumani!. Cu acelasi ton ultimativ acum ori niciodata este adresat apoi tuturor romanilor indemnul de a dovedi prin fapte ca sunt urmasi demni ai romanilor simbolizat prin Traian. Barbatia si tineretea, erois-mul poporului este evidentiat prin hiperbola sute de mii , enumeratia batrani,barbati,tineri din munti si din campii si comparatiile stau ca brazii-n munte.Apeland la o invocatie retorica si adresandu-se eroilor neamului printr-un verb la imperativ priviti si o enumeratie Mihai, Stefan, Corvine Andrei Muresa-nu pune in lumina dorinta de libertate a romanilor. In continuare patria devine simbolul mamei vaduvitedin cauza nerealizarii unitatii nationale si de aceea ea cere ajutor fiilor sai. In caz contrar, ea ii va blestema pe toti cei care ar trada-o in astfel de imprejurari In astfel de pericol s-ar face vanzatori . Ideea luptei si a sacri-ficiului sunt argumentate in urmatoarele doua strofe in care poetul precizeaza ca in afara robiei turcesti, a umilintelor si a tiraniei indurate de veacuri , poporul raman e pandit de alte primejdii la fel de mari cum ar fi o noua robie si rapirea graiului, a limbii stramosesti. Poetul foloseste in cele doua strofe epitete barbare, fatale, oarbe si metafore iatagan, jug si o comparatie ca vitele-l purtam prin care se sugereaza cruzimea asupririi indurate de popor. Penultima stofa contine indemnul adresat direct si patetic romanilor de pretutindeni romani din patru colturi . Ei au datoria morala de a aduce la cunostinta intregii lumi ca teritoriul tarii a fost ciuntitcu forta prin intrigi si viclene uneltiri. In ultima strofa poetul se adreseaza preotilor care prefera moartea glorioasa decat robia umilitoare in propria tara. Astfel poetul evidentiaza in unele insusiri ale poporului roman: curajul, vitejia, dorinta arzatoare de libertate, dragostea fata de patrie. In poezie sunt prezente pronume personale si adjective pronominale posesive la persoana I plural : a noastre piepturi , noi, ne. Pe langa acestea, se afla aceleasi forme pronominale si verbale ar la persoana a doua singular la care se adauga si unele pronume reflexive. Un rol important in discursul liric il au unele procedee artistice. De pilda : repetitiile desteapta-te, antitezele acum ori niciodata, enumeratiile batrani, barbati, juni, tineri, metaforele focul nostru; somnul cel de moarte, epitetele marete umbre.

Gama procedeelor artistice este sporita si de versificatie. Poezia este structurata pe 11 catrene cu rima ce variaza. Calitatile de imn ale poeziei au fost instituite inca de la crearea ei si de aceea Nicolae Balcescu remarca faptul ca aceasta poezie este Marseilleza romanilor caci ea are caracter retoric, de proclamatie sau manifest atat continutul de idei cat si procedeele artistice dovedind acest lucru.