Sunteți pe pagina 1din 11

TEHNICI DE ALIMENTATIE A COPILULUI

In primele luni de viata, copilul primeste numai alimente gata preparate. Dupa aceea bazele unei alimentatii corecte sunt aceleasi ca si pentru alimentatia adultului: multe fructe si zarzavaturi, cereale, lactate, putina carne si mezeluri, cu evitarea excesului de dulciuri si sucuri furnizate comercial. 1. Primele 4 luni: perioada laptelui Cea mai buna solutie pentru sugar in primele luni de viata estea alimentatia la san. Cand mama nu poate alapta, se va trece la produse industriale de lapte pt. sugari, denumite formule sau preparate adaptate (cu prefix Pre-) su partial adaptate (produse de start, de durata). La sugarii alergici, care nu tolereaza produsele amintite se poate apela la produsele hipoalergice (notate cu HA). TEHNICA ALIMENTATIEI NATURALE La 3-6 ore de la nastere, nou-nascutul poate fi pus la sanul mamei si se incepe alaptarea. Acesta se face progresiv ca durata, incepand cu 1-2 minute in prima zi la fiecare supt si crescand treptat in zilele urmatoare pana cand se ajunge la 15-20 min. suptul. O durata prea mare face suptul inficient (sugarul adoarme) sau duce la supraalimentare. Se alapteaza alternative cand de la un san, cand de la celalalt, pentru a exista un repaus pt. fiecare si a stimula in mod egal lactatia. Orarul alaptarii poate adopta una din cele doua metode: -sau se pune sugarul la san cu regularitate din 3 in 3 ore, realizandu-se in total 7-8 supturi (la orele 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, eventual si 3 dimineata). -sau se alapteaza la cerere, ori de cate ori sugarul plange cerandu-si astfel masa. Pozitia de alaptare este pentru lauza din primele zile culcata in decubit lateral, cu sugarul tinut in parte sanului care i se da. Apoi va fi numai in pozitie sezanda, cu un scaunel sub piciorul care sustine partea superioara a corpului sugarului. Inaintea alaptarii mama isi va spala sanul cu apa si sapun apoi il va clati si-l va sterge bine. Obstacole in calea alaptarii directe: -obstacole din parte mamei: mamelonul ombilicat (infundat si care deci nu poate fi prins cu gura de catre sugar); fisuri mamelonare care sunt foarte dureroase; galactoforita (inflamatia canalelor de scurgere a laptelui) sau mastita (abces mamar);
1

-obstacole din partea sugarului; malformatii ale cavitatii bucale care nu permit etanseizarea ei pt. supt; buza de iepure (buza despicata); gura de lup (despicatura a boltii palatine); reflex de supt slab sau inexistent in cazul prematurilor si al sugarilor cu suferinte ale sistemului nervos central. In aceste cazuri, mama isi va mulge laptele, in conditii de maxima curatenie, cu o pompita sau manual. Pentru sugarul mic, cantitatea de lapte matern pentru o zi intreaga trebuie sa totalizeze 150-200 ml/kgcorp/24 ore. Se mai poate calcula astfel: - la o luna sugarul necesita zilnic o cantitate de lapte matern = 1/5 din greutatea corporala; - la 2 si 3 luni, cantitatea de lapte matern = 1/6 din greutatea corporala; - la 4 luni, 5 luni si 6 luni, cantitatea = 1/7 din greutatea corporala. Prin lapte trec urmatoarele medicamente, care pot intoxica sugarul: atropina, majoritatea antibioticelor, bromuri, codeine, cofeina, ergotina, etr, fenobarbital si alte barbiturice, ioduri, morfina, salicilati. Urmatoarele substante toxice trec in cantitati importante in laptele matern, fiind periculoase pt. sugar: alcool, nicotina, mercur, plumb. Urmatorii agenti infectiosi trec cu usurinta prin laptele matern infectand sugarul: stafilococul, pneumococul, Treponema pallidum (agentul sifilisului), virusul HIV (agentul SIDA) FOLOSIREA BIBERONULUI Inainte de a incepe, persoana care ingrijeste copilul isi spala mainile cu apa si sapun, apoi le sterge cu un prosop curat. Se ia biberonul din cratita in care a fost sterilizat si se goleste apa, fara a-i atinge interiorul. Lichidul de dilutie este apa care se fierbe in prealabil. In biberon se pune mai intai apa (incalzita la 40-50 C) pana la gradatia corespunzatoare pentru masa respectiva. Se foloseste lingurita-masura din cutia de lapte praf si se adauga cantitatea prevazuta pe cutie la modul de preparare. Se incarca masura cu lapte praf, fara a se indesa, se trece lama unui cutit pe deasupra pt. a elimina prea-plinul. O cantitate mai mare de lapte praf poate provoca unele tulburari ca: febra de sete, regurgitatii, varsaturi, colici, in timp obezitate, suprasolicitarea functiei renale, enterocolita necrozanta. Cutia de lapte este inchisa ermetic. Biberonul se agita pt. omogenizare. Incalzirea biberonului. Daca alimentatia s-a pregatit pt. mai multe mese, biberonul va fi incalzit pana la temp. de 40- 50 C inainte de administrare. Pentru aceasta persoana care ingrijeste copilul va scufunda biberonul intr-o oala cu apa calda sau intr-un incalzitor electric
2

cu termostat, apoi va testa temperatura varsand cateva picaturi din continutul biberonului pe partea interna a antebratului. In cazul alimentatiei in timpul plimbarilor se folosesc biberoane-termos.

Testarea temperaturii laptelui Este interzis mamei sa ia tetina in gura pentru a verifica temperature continutului biberonului. Nu se va incerca incalzirea biberonului la flacara aragazului si nici introducerea lui intr-o oala cu apa clocotita (pericol de accident). In momentul alimentatiei, sugarul trebuie sa fie in stare de veghe, linistit, iar persoana care ingrijeste copilul sa se instaleze comod, de dorit fara martori si cat mai calma. Nu se fortreza copilul sa consuma toata ratia. Nu se intrerupe alimentatia pentru alte preocupari. In timpul alimentatiei, biberonul trebuie inclinat pentru ca gatul biberonului si tetinei sa fie pline cu lichid, fara aer. Prezenta bulelor care urca la suprafata in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita si ca laptele se scurge bine. Din timp in timp se retrage incet tetina din gura sugaruliu pt. a evita ca suptul sa nu creeze un gol ce l-ar inpiedica sa aspire laptele. Inainte de reintroducerea in gura, se verifica permeabilitate tetinei, ale caroro orificii se pot astupa. Un supt dureaza in mod obisnuit 10 20 minute.

Biberonul trebuie tinut in asa fel ca tetina sa fie plina

Dupa supt, sugarul va fi tinut in pozitie verticala sau culcat pe burta pe genunchi sau tinut in brate in pozitie verticala lipit de corpul persoanei care il ingrijeste, cat mai putin infasat sau chiar gol piele la piele. Caldura si compresiunea locala realizate astfel favorizeaza eliminarea gazelor din stomac, normalizarea peristaltismului, calmeaza colicile. Niciodata nu se instaleaza sugarul ca sa traga singur din biberon. Dupa ce elimina aerul, sugarul va fi culcat in pat pe parte dreapta, in aceasta pozitie laptele trece mai usor prin pilor din stomac in duoden si daca sugarul regurgiteaza, lichidul se va scurge in afara, eliminand riscul de inhalare si de falsa cale. Pozitia culcat pe burta a fost contraindicatea in ultimul timp, fiind banuita ca ar sta la originea unor cazuri de moarte subita. Unii sugari care elimina aerul mai greu prefera sa fie asezati mai inai pe partea stanga pt. a usura trecerea gazelor din stomac spre intestine, dupa eliminarea gazelor vor fi intorsi pe partea dreapta. Laptele ramas in biberon se arunca si se curata materialul folosit. Biberonul si tetina se clatesc de mai multe ori cu apa rece, pentru a se inlatura toate resturile de lapte, mai tarziu, cand are timp, persoana care ingrijeste copilul, le va spala cu apa calda si detergent cu ajutorul unei perii speciale, apoi se vor clati de mai multe ori cu apa fierbinte si se va pune cu gura in jos la uscat. Sterilizarea lor se face prin fierbere in apa sau prin metode chimice. Fortarea sugarului sa manance constituie cauza cea mai frecventa a inapententei.

2. Din luna a 5-a: diversificarea. Prin diversificare se intelege introducerea in alimentatea sugarului pe langa laptea unor alimente de origine animala si vegetala sub forma solida. Sugarul alimentat la san nu are nevoie de alte alimente in afara laptelui de mama. In ceea ce priveste diversificarea sunt mai multe controverse: - scoala americana incepe diversificarea cu o masa de lapte cu cereale; - soala europeanu introduce mai intai masa de legume. Prezentam in continuare doua variante de diversificare: Diversificarea alimentatiei sugarului conform scolii americane
4

Intre 4 si 5 luni se inlocuieste o masa de lapte cu o masa de cereale, la inceput de orez (fara gluten) cu sau fara fructe (banana, mere). Dupa 5 luni se mai inlocuieste inca o masa de lapte (cea de pranz). La inceput cu piure de morcov care se introduce treptat si in cantitati mici. Cand se ajunge la 100g se adauga putin ulei de floarea-soarelui (1/4 lingurita) si ceva cartofi. Spre 6 luni se ajunge la o masa completa de piure de morcov si cartofi plus si alte zarzavaturi colorate, ulei de floarea-soarelui si carne de pasare sau vita (3-4 ori pe saptamana). In saptamanile urmatoare se introduce si galbenusul de ou proaspat (de 2 ori pe saptamana). La 7 luni: iaurtul simplu sau cu adaos de cereale, fie de biscuiti macinati. La 8 luni: tot felul de zarzavaturi, orez, taitei. Zarzavaturile se paseaza cu furculita. Intre 8 si 9 luni se poate da in loc de produsele pt. copii (formule, lapturi partial adaptate) lapte de vaca integral (3,5% grasimi) La un an copilul poate sa manance din meniul familiei. Lactatele raman alimente permanente in meniul zilnic al copilului. Dupa aceea copilul este bine sa manance cu familia respectandu-se cateva reguli - nu fortati copilul sa manance; - realizati o atmosfera destinsa; - mesele se planifica la aceleasi ore; - copii prefera sa li se dea legumele separate pe farfurie si nu in amestec; - majoritatea copiilor nu doresc meniuri variate, preferand aceeasi mancare pe durata lunga; - dulciurile si lichidele indulcite, nu se dau intre mese, deoarece reduc pofta de mancare; - orice forma de alimentatie care prevede o dieta cu un singur tip de alimente, cu inlaturarea substantelor nutritive esentiale implica riscuri pentru sanatate, in general, iar la copil pentru dezvoltare. Grupe de alimente Pentru asigurarea unei cresteri armonioase, este necesar ca la copilul de toate varstele sa fie prezente toate elementele nutritive indispensabile cresterii printr-o alimentatie echilibrata si adaptata functiilor digestice, hepatice si renale. Aceste elemante nutritive sunt aduse prin alimente. Alimentele sunt clasificate din punct de vedere nutritional. In interiorul aceluiasi grup, alimentele poseda caracteristici commune care prmit a le inlocui unele cu altele si a varia astfel alegerea. In urmatorul tabel sunt prezentate cele 7 grupe de alimente:

Cele 7 grupe de alimente (dupa Chr. Courton, J. Ph. Lisardet, S. Machinot)


Diferite grupe 1.Lapturi si alimente lactate 2.Alimente carnate si peste 2a.Mezeluri, paste, tocaturi, maruntaie carnati 3.Materii grase 3a. 4.Feculente (cereale) 5.Vegetale 5a. Reprezentate prin alimentele urmatoare Formule de lapte. Alte lapturi: laptele de vaca si derivatele sale(branzeturi, iaurt) Carne, peste ficat oua Aporturi in comun Protide si lipide animale, calciu, fosfor, vitaminele A, B, D, fier. Protide si lipide animale, fosfor, vit. A, B12 Caracteristici Alimente plastice (de crestere) Alimente plastice

Unt, crme proaspete, smantana Uleiuri vegetale, margarina Fainuri pt. copii, orez, gris, paste paine, biscuiti, cartofi, legume uscate Zarzavaturi si fructe proaspete, oleaginoase Fructe uleioase uscate

Lipide animale, vit. A, Alimente energetice D. Lipide vegetale, acid linoleic, vit A Amidon(glucide),protide, Alimente energetice vit. B6 Glucide(glucoza, Alimente energetice zaharoza, fructoza) Pentru amidon, celulozafibre, vit. C, potasiu, fier, sodium. Lipide vegetale, proteine vegetale, zaharoza, fibre, margarina Zaharoza Alimente energetice

6.Produse zaharoase 6a.Produse indulcite 7.Bauturi

Zahar, prajituri, miere, bomboane, jeleuri, ciocolata Patiserie, prajituri cu crema sau frisca, biscuiti, inghetata

Lipide si produse animale, zaharoza Ceaiuri indulcite, compoturi, Lichide, vitamine, bauturi manufacturate (cola, fructoza llimonada), apa minerala, sucuri de fructe sau zarzavaturi concentrate sau diluate, apa potabila, apa plata etc

Asigura nevoia de lichide si vitamine (minerale, vitamine, fructoza, alcool)

Reguli de alimentatie Se recomanda urmatoarele 10 reguli: 1. de toate dar nu mult; 2. mai putina grasime si mai putine alimente bogate in grasimi; 3. aromat dar nu sarat; 4. putin indulcit; 5. mai multe produse cu cereale inegrale; 6. zarzavaturi si fructe din belsug, cartofi (dar nu prajiti); 7. mai putine proteine animale; 8. sa bea rational; 9. mese dese si mici cantitativ; 10.mancarea trebuie sa fie pregatita cu gust, cu atentie si frumos prezentata. Diversificarea alimentatiei sugarului - scoala europeana

Introducerea unor alimente, pe langa lapte, se face la 3-4 luni (in functie de dezvoltarea sugarului). Aceasta diversificare trebuie sa respecte o serie de reguli: - se face numai cand sugarul e sanatos; - se introduce cate un singur aliment, in cantitate mica (1-2 lingurite) la o singura masa; - alimentul nou se da inaintea suptului sau a biberonului cu lapte; - acest aliment creste progresiv in cantitate (cu cate 3-6 lingurite zilnic), astfel incat, la cca o saptamana de la introducere, ajunge sa constitue o singura masa, inlocuind una de lapte; - urmeaza introducerea celui de-al doilea aliment, respectand aceleasi reguli (progresivitatea); - intre introducerile alimentelor va exista un interval de o saptamana-doua; - alimentele noi se dau cu lingurita, nu cu biberonl, deoarece tebuie sa beneficieze se actiunea amilazei salivare (ptialina); - deoarece noile alimente sunt mai consistente si unle sunt sarate, este obligatorie administrarea de apa fiarta si racita sugarului, acesta riscand astfel sa sufere de sete; - in caz de refuz persistent al unui aliment, nu se va insista, se incearca cu altul; - daca la un nou aliment apar scaune modificate sau varsaturi, se renunta la el temporar si se revine la alimentatia anterioara.

Ordinea introducerii alimentelor in diversificare. 1. Se poate incepe cu supa de legume strecurata (NU pasata! Aceasta se da dupa 8 luni). La inceput 2-3 lingurite. Se creste treptat, pana la o portie de 200 g (o masa), inlocuid una din mesele de lapte. 2. Se adauga treptat in supa piureu de cartofi cu unt: o lingurita, apoi 2, 3, 4, etc, pana la 50-100 g realizate in curs de o saptamana. Nu se poate da piureul gol, deoarece este prea consistent si sugarul se poate ineca. 3.Urmeaza un fainos cu lapte (gris sau orez cu lapte) care intr-o saptamana , crescand treptat, de la 2-3 lingurite la o portie de 200 g inlocuieste a doua masa de lapte. 4. Se trece la masa de mere rase + sirop de zahar (nu se pune zahar nefiert) + biscuiti rasi. De la una la doua lingurite din acest amestec, se creste treptat pana cand ajunge la 2 mere rase + 2 biscuiti rasi + 2 lingurite sirop de zahar (intr-o saptamana). Se inlocuieste astfel a treia masa de lapte. 5. Urmeaza introduceres branzei de vaci, care se da amestecata cu merele rase, pentru a fi mai usor primita de sugar. De la o lingurita, se creste treptat si se ajunge la 5 lingurite. 6. Galbenusul de ou este urmatoarea introducere. Oul se fierbe ca ochi romanesc. Se incepe cu galbenus amestecat in supa de zarzavat, apoi tot la doua zile se da in acelasi mod, crescand la si ulterior la un galbenus intreg, tot la doua zile interval. 7. Supa de carne degresata se face din carne de pasare . Ea va inlocui la intervale de cate 3-5 zile supa de legume (sugarul nu va primi doua supe pe zi), pentru varietate a meniului si un aport mai nutritiv. 8. Carnea si ficatul de pasare sau de vitel, bine fiarta, apoi mixata si tocata pana cand devine o pasta, se da in supa de legume, alternanad cu oul (deci o zi da, o zi nu). Aceeasi progresivitate se va respecta: se incepe cu o lingurita si se creste treptat pana la maxim 10 lingurite. Respectand acest program, dupa aproximativ doua luni de la inceputul diversificarii, se ajunge la un sugar sanatos in varsta de 6 luni, la urmatorul meniu zilnic: - ora 6: masa de lapte (supt 15-20 minute sau preparat de lapte la biberon, 200 g); - ora 10: 2 mere rase + 2 biscuiti rasi + 2 lingurite de sirop de zahar + 4-5 lingurite branza de vaci; - ora 14: 200 g de supa de zarzavat strecurata + 100 g piure de cartofi + un galbenus de ou, alternand in unele zile cu 50 g de carne fiarta mixata sau ficat fiert mixat. Supa de zarzavat alterneaza si ea cu supa de carne. - Ora 18: masa de fainos cu lapte: 200g gris cu lapte sau faina se orez cu lapte cu 5% zahar; - Ora 22: masa de lapte (supt 15-20 minute sau preparat de lapte la biberon, 200g). Intre mese: apa fiarta si racita si sucuri de fructe crude.

ALIMENTATIA COPILULUI MIC, A PRESCOLARULUI, SCOLARULUI SI A ADOLESCENTULUI 1. Copilul mic (1-3 ani) are in alimentatie modificari care il deosebesc de sugar. - Numarul de mese principale este de 4 pe zi plus o gustare. - Laptele nu mai are ponderea principala in alimentatie, el fiind restrans la cca 500 ml pe zi. - Branzeturile, ouale, carnea, painea ocupa un loc important in meniul copilului. Se adauga pestele slab, creierul, produsele de patiserie. - Legumele si zarzavaturile sub forma de supe, piureuri, soteuri trebuie sa faca parte zilnic din alimentatie. - Condimentele neiuti (marar, tarhon) si borsul se folosesc in prepararea alimentelor. - Fructele si dulciurile se vor da la sfarsitul meselor si nu intre mese, deoarece risca sa diminueze pofta de mancare. - Ratia calorica zilnica pe kgcorp scade la 80-90 kcalori, ponderea cea mai mare in aportul de calorii avand-o glucidele (peste 50% din necesarul caloric). - Ratia de lichide zilnica va fi de 60-80 ml/kgcorp/24 ore. 2. Prescolarul (3-7 ani) are o alimentatie bazata pe principii asemanatoare. Numarul de mese principale este de 3 pe zi plus 2 gustari. Laptele va fi in cantitate maxima de 500 ml pe zi. Preparatele alimentare de origine animala (carne, peste, branzeturi) ocupa un loc tot mai important in ratia alimentara. Derivatele de ceareale si preparatele pe baza de legume trebuie sa fie cat mai variate, pentru a stimula apetitul si placerea de a manca a copilului. Fructele, dulceata, prajiturile de casa completeaza un meniu variat si bogat. Ratia calorica pe kgcorp scade la 70-80 kcal/kgcorp/24 ore, din care peste 50% o acopera glucidele. Necesarul de lichide este de 50-60 ml apa/kgcorp/24 ore.

3. Copilul de varsta scolara (7-14 ani) necesita o adaptare a alimentatiei la programul de activitate din scoala: - Numarul de mese principale este de 3 pe zi plus 1-2 gustari. - Carnea si derivatele ocupa un loc de baza in alimentatie, ajungand la 100-130 g pe zi. - In meniu isi fac loc leguminoasele (fasolea, mazarea, lintea, bamele, soia) si legumele varzoase (varza alba si rosie, gulia, conopida) acestea se vor da cu masura, pentru a nu preoduce colici si a nu provoca tulburari digestive acute. - Necesarul energetic este de 60-70 kcal/kgcorp/zi, din care glucidele asigura 50%. - Pentru scolarii care invata dimineata, micul dejun trebuie sa fie mai consistent, ca ei sa poata rezista unui efort de 6-7 ore de curs. Pt. cei care invata dupa-amiaza, masa de
9

pranz trebuie servita cu cel putin 1 ora inaintea placarii la scoala, aceasta perioada fiind necesara pt. o digestie buna. 4. Adolescenta (13-18 ani) este caracterizata prin solicitarea mai intensa a organismului datorita: - tranformarilor endocrine si metabolice la care a fost supus organismul; - cresterii mai rapide in perioada de pubertate; - eforturilor de scolarizare mai mari, incluzand examene, concursuri, deci stress; - participare la diferite manifestari extrascolare, competitii sportive etc. Din aceste motive, alimentatia trebuie sa indeplineasca o serie de conditii care sa satisfaca cerintele crescute ale organismului: - Numarul de mese principale este de 3 pe zi plus o gustare; - Alimentatia va fi bogata si variata cu mai putine restrictii; - Carnea, pestele si derivatele ajung la 180-200 g pe zi; - Necesarul energetic este de 50-60 kcal/kgcorp/zi, din care glucidele asigura 50%. - Proteinele, desi acopera numai 13-15% din ratia calorica, trebuie sa aiba o valoare biologica mare necesara eforturilor crescute. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROMOVAREA UNEI ALIMENTATII RATIONALE LA COPILUL MARE SI LA ADOLESCENT 1. Va supraveghea ca ratia alimentara sa fie echilibrata, continand toate principiile alimentare si in proportiile mentionate. 2. Va interzice la copii mici conservele de carne si de peste, mezelurile grase si alimentele prajite. 3. Va interezice abuzul de dulciuri care micsoreaza petitul, dezechilibreaza ratia alimentara si favorizeaza aparitia cariilor dentare. 4. Va atrage atentia ca apa sa se consume numai la inceputul si sfarsitul mesei, nu in timpul acesteia. Se poate da si intre mese. 5. Va atrage atentia asupra efectului nefavorabil al administrarii de leguminoase si varzoase la copilul mic, caruia acestea ii pot provoca colici abdominale si diaree. 6. La copilul prescolar va arata restrictiile impuse la unele alimenate: cele prea sarate, prea iuti sau prea condimentate, mancarurile prajite, mezelurile grase sau condimentate, rantasurile. 7. Pentru copilul scolar nu sunt recomandate condimentele iuti: piper, ardei iute, boia, mustar, ceapa cruda, usturoi. Va avea grija ca ele sa fi excluse din menul acestora. Va orienta repartizarea meselor in functie de orarul scolii. 8. In privinta adolescentilor, rolul AM devine mai dificil, deoarece multi dintre acestia au tendinte teribiliste si extravagante care se reflecta si in alimentatie. Tendintele de a consuma bauturi alcoolice, cafea, a fuma trebuiesc net combatute. Mai exista si obiceiul meselor luate pe fuga (sandvisuri, minuturi reci, produse preambalate) sau
10

inlocuirea meselor cu dulciuri, alune, covrigi. AM are datoria sa sesizeze atat adolescentul cat si familia acestuia asupra alimentatiei echilibrate. 9. Exista in unele familii tendinta de a supraalimenta copilul la toate varstele. AM poate convinge persoanele receptive ca o alimentatie cu asemenea tendinte creaza un teren favorabil pentru viitoarele tulburari si boli de nutritie care odata instalate sunt greu de combatut. 10.Repartitia calorica pe principii alimentare trebuie sa stea permanent in atentia AM.

11