Craiova

Cu totii stim multe despre Craiova;cum ar fi ca este resedinta judetului Dolj sau ca mai este denumita si capitala Olteniei;ca este situata pe malul stang al Jiului;ca este un oras cu numeroase constructii vechi cum ar fi bisericile case si palate boieresti sau alte constructii laice; stim ca la ora actuala in Craiova apar peste 16 publicatii de presa;ca are personalitati precum Marin Sorescu,Constantin Brancusi,Tudor Gheorghe,Titu MAiorescu si multi alti...;are scoli ca oricare alt oras din Romania;are echipa de fotbal si anume:FC.UniversitateaCraiova;are bibloteca,teatru,muzeu,universitati,parcuri unde sa te realxezi si monumente istorice. Dar cati dintre voi cunosc legende despre Craiova. Si anume faptul ca in Craiova de azi se afla ruinele stravechii resedinte a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava. Una din asezarile geto-dacice importante din Craiova ( in zona Mofleni ) a purtat numele de Pelendava, datand din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru roman, intai din valuri de pamant intarit (in timpul Imparatului Traian, 98-117), apoi din piatra si caramida (in vremea lui Hadrian, 117-138). Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare. Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizata ca urmare a initiativei imparatului roman Caracalla.si este considerata data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras si ca Originea numelui actual al orasului este subiectul multor controverse si pluteste in legenda; insa se poate spune cu certitudine ca numele vine de la slavonescul "kralj" (rege, crai). Dupa unii, numele ar veni de la Craiul Iovan (Ionita Asan), mezinul fratilor Petru si Asan, care devine pentru o perioada imparat al imperiului vlaho-bulgar, dar care, potrivit cronicii grecesti a lui Nicetas Choniates Akominatos, este nevoit sa se refugieze la sfarsitul domniei la nord de Dunare, unde devine "domn peste niste vlahi din neamul lui".

Este sustinuta chiar si o teoria potrivit careia Craiova devine capitala noii formatiuni pe care a intemeiat-o el este sustinuta de cercetatori ca L. Candea si V. Oghina, dar si de unele legende locale legate de lacul Craiovita si fata craiului inecata. Insa Bogdan Petriceicu-Hasdeu fixeaza originile numelui orasului in epoca cneazului Ioan, care apare pe Diploma Ioanitilor, cnezat inghitit apoi de voievodatul lui Litovoi. Exista si o alta legenda locala potrivit careia, in dealul Sf. Dumitru, un oarecare Iovan, a descoperit in timp ce sapa o fantana un mare tezaur si a devenit rege peste craioveni. S-a pastrat pana in zilele noastre in satele din jurul Craiovei (pe dealul Bucovatului si Palilula) expresia "norocos ca Iovan". Sub acest nume, asezarea Craiovei apare mai intai in inscriptia de pe mormantul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, intr-un hrisov al domnului Laiota Basarab. In afara denumirii antice, Pelendava si a numelui actual ( Craiova ), localitatea a mai purtat incepand cu secolele VII-VIII denumirea latina Ponsiona (pod peste Jiu) denumirea aflata pe o inscriptie gasita pe un fragment de stela in apropierea castrului Pelendava datata din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extrema importanta in ultimii ani, intr-o harta alcatuita in preajma bataliei de la Nicopole (1396), inclusa intrun manuscris ce se pastreaza la Biblioteca Nationala de la Paris.Aceast document, relevat istoriografiei romanesti,prin bunavointa ministerului francez al cultelor, probeaza continuitatea asezarii Craiovei.